Referat, comentariu, eseu, proiect, lucrare bacalaureat, liceu si facultate
Top referateAdmitereTesteUtileContact
      
    


 


Ultimele referate adaugate

Adauga referat - poti sa ne ajuti cu un referat?

Politica de confidentialitate





Ultimele referate descarcare de pe site
  CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie)
  Comertul cu amanuntul (economie)
  IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA (drept)
  Mecanismul motor, Biela, organe mobile proiect (diverse)
  O scrisoare pierduta (romana)
  O scrisoare pierduta (romana)
  Ion DRUTA (romana)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  Starea civila (geografie)
 




Ultimele referate cautate in site
   domnisoara hus
   legume
    istoria unui galban
   metanol
   recapitulare
   profitul
   caract
   comentariu liric
   radiolocatia
   praslea cel voinic si merele da aur
 
despre:
 
Educatie estetica
Colt dreapta
Vizite: ? Nota: ? Ce reprezinta? Intrebari si raspunsuri
 

Delimitari conceptuale

Conceptul de estetica isi are originea in limba greaca: aisthesis, aisthetikos -;ceea ce se refera la sensibil, placut, frumos.Estetica este stiinta despre frumos, ea studiind legile si categoriile frumosului. v8q13qn
Arta este o componenta esentiala a esteticului, exprima realitatea sub forma de imagini artistice (estetice), fiind o exprimare concret-senzoriala tipica a creatiei artistice, avand nuante si limbaje specifice fiecarei ramuri a ei:
• pictura,
• gravura,
• sculptura,
• muzica,
• literatura,
• film,
• teatru,
• desen,
• dans etc.
Design-ul si estetica industriala reprezinta imbinarea utilului, performantelor si functionalitatii cu placutul, sensibilul, frumosul si crearea si comercializarea produselor materiale (Jinga&Istrate, 1998).
Educatia estetica reprezinta actiunea de formare si dezvoltare a personalitatii umane prin receptarea, evaluarea si crearea frumosului din natura, societate si arta. Nucleul educatiei estetice il reprezinta educatia artistica, care are o sfera de actiune mai restransa, operand numai cu frumosul din arta (Cretu, 1999).
Educatia estetica are ca obiect de studiu comportamentul uman estetic si artistic, pentru explicarea caruia se apeleaza la doua limbaje (Calin, 1996):
• limbajul estetic -; compus din un nucleu de termeni: frumosul, sublimul, uratul, tragicul, comicul etc,
• limbajul artistic -; alcatuit din:
- imagine si creatia artistica,
- stil artistic,
- metoda si tehnica artistica etc.
Prin intermediul acestor limbaje, educatia estetica cuprinde in sfera ei:
• actul contemplarii estetice si al creatiei operelor de arta;
• receptarea artistica si trairea modalitatilor concrete ale frumosului;
• cunoasterea valorilor estetice si artistice;
• practicarea lor;
• legaturile frumosului cu alte valori (Calin, 1996).
Pentru educatia estetica, frumosul poate fi atat scop, cat si mijloc:
• ca scop, sta la baza educatiei pentru arta -; permite realizarea premiselor pentru intelegere, receptare si integrare a frumosului artistic;
• ca mijloc, intemeiaza educatia prin arta -; vizeaza realizarea unei instruiri morale, intelectuale, fizice etc, prin intermediul frumosului artistic (Cucos, 1999).
Distingem cu pregnanta (Calin, 1996):
• forma naturala a frumosului (frumusetea naturii si a omului, frumusetea relatiilor interumane);
• forma artistica a frumosului (creatia operelor de arta).
Frumosul este o sinteza intre bine si adevar si se afla in legatura cu alte valori:
• valori morale- nazuinta spre bine;
• valori teoretice -; in sens de adevar;
• valori ecologice si profesionale -; in sens de frumusete a mediului inconjurator si a creatiilor materiale si spirituale (Calin, 1996).
Categoriile educatiei estetice sunt (Bontas, 1994, citat de Jinga&Istrate, 1998):
• Idealul estetic -; exprima modelul estetic spre care se nazuieste, aspira sa-l cultive si sa-l finalizeze un artist, un individ sau comunitatea umana;
• Stilul estetic -; exprima calitatile si capacitatea omului de a percepe si trai frumosul;
• Gustul estetic -; exprima calitatea si capacitatea omului de a intui si aprecia frumosul sub raport cognitiv, afectiv si comportamental;
• Spiritul de creatie -; exprima capacitatea si abilitatea de a imagina si crea frumosul.
Educatia estetica nu trebuie confundata cu educatia artistica. a) din punct de vedere al continutului:
- educatia estetica are o sfera de cuprindere mai larga, care include frumosul din natura, societate si arta,
- educatia artistica vizeaza doar frumosul din operele de arta. b) din punct de vedere al finalitatilor:
- educatia estetica isi propune formarea receptivitatii si creativitatii estetice,
- educatia artistica are in vedere dezvoltarea si cultivarea capacitatilor creative in registrele metodice, specifice fiecarei arte. c) din punct de vedere al formelor de realizare:
- educatia estetica se desfasoara sub forma activitatilor teoretico-aplicative,
- educatia artistica se desfasoara mai mult sub forma activitatilor practic-aplicative (Cucos, 1999).




Dezideratele educatiei estetice
Se pot imparti in doua grupe:
• deziderate care au in vedere formarea capacitatii de a percepe, insusi si folosi adecvat valorile estetice;
• deziderate care urmaresc dezvoltarea capacitatilor de a crea noi valori estetice, cultivarea aptitudinilor estetice creatoare (Cucos, 1999, Jinga&Istrate, 1998).

a) prima grupa de obiective include:
• Sensibilitatea fata de fenomenul estetic, pregatirea pentru intelegerea limbajului, procedeelor si fenomenelor prin acre se manifesta valorile estetice; se vor cultiva simturile prin intermediul carora vor fi sesizate conformatiile cromatice, acustice, gestuale etc, expuse de operele de arta, de stimularea reactiilor proprii receptarii artistice, personale, spontane, autentice;
• Formarea gustului estetic, intemeiat pe insusirea unui sistem de valori si conturarea unei sensibilitati proprii; dezvoltarea judecatii estetice, a posibilitatii de a analiza si de a judeca impresia produsa de operele receptate;
• Gustul estetic -; capacitatea de a reactiona spontan, printr-un sentiment de satisfactie sau insatisfactie, fata de obiectele si procesele naturii, fata de relatiile sociale, fata de operele artistice.
Judecata estetica este acel act deliberator si de ierarhizare a obiectelor estetice pe baza unor criterii generale si statornice, personale si autentice, de apreciere.
• Formarea sentimentelor si convingerilor estetice -; se refera la stimularea trairilor afective superioare caracterizate prin intensitate, profunzime si finalitate (respectul si dragostea fata de arta, pasiunea pentru frumos etc).

Gustul estetic, judecata estetica, idealul estetic, sentimentele si convingerile estetice sunt principalele componente ale atitudinii estetice. b) cea de-a doua grupa de obiective include:

• descoperirea la timp a aptitudinilor speciale pentru diferite genuri de arte, si dezvoltarea lor prin activitati instructiv-educative corespunzatoare;
• masuri de depistare a aptitudinilor;
• formare a deprinderilor si abilitatilor cerute de specificul fiecarei arte in parte;
• formarea deprinderilor si abilitatilor cerute de specificul creatiei respective -; interpretare, reproducere, creare propriu-zisa.
Creativitatea este conditia de baza a artei, a atitudinii estetice, o finalitate importanta a educatiei estetice. Exista:
• creativitate generala (nespecifica);
• creativitate proprie unui anumit domeniu de activitate (specifica).
Dezvoltarea si educarea comporatamentului estetic si artistic vizeaza trei niveluri (Calin, 1996):
• nivelul senzorial -; capacitatea de reactie la valorile estetice si artistice;
• nivelul afectiv -; trairea valorilor estetice si ale creatiei artistice;
• nivelul cognitiv -; actul de cunoastere a semnificatiei estetice si artistice a operei de arta.
Procesul de educare a comportamentului estetic presupune (Calin, 1996):
• dezvoltarea capacitatii de receptare estetica si artistica;
• cunoasterea limbajului estetic si artistic care va fi utilizat in actul comunicarii si in receptarea continutului operei de arta;
• incurajarea si orientarea dezvoltarii aptitudinilor creative artistice;
• practicarea frumosului in viata, in mediul pedagogic scolar si in relatiile interumane.

Principiile educatiei estetice
Dupa Cucos (1996, 1999, Jinga&Istrate, 1998), distingem:
• principiul educarii estetice prin valori autentice;
• principiul perceperii profunde si creatoare a operelor de arta si a valorilor estetice in general;
• principiul perceperii unitare a continutului si formei;
• principiul intelegerii si situarii contextuale a fenomenului estetic.

a) principiul educarii estetice prin valori autentice
Prin educatie estetica se urmareste si dezvoltarea capacitatii de a produce valori estetice. In acest mod se formeaza gustul estetic, care ofera individului uman posibilitatea selectiei in universul estetic si directionarea in sens axiologic, in procesul formarii estetice, si in continutul si manifestarile estetice ale vietii omului.
Se recomanda educatorilor sa foloseasca in educatia estetica acele valori estetice care au intrat definitiv in patrimoniul national si universal.

b) principiul perceperii profunde si creatoare a operelor de arta si a valorilor estetice in general
Perceperea operelor de arta si a valorilor estetice se refera la:
• capacitatea de a intelege personal o opera de arta sau unele aspecte ale ei;
• valorificarea cunoasterii sau trairii estetice sau artistice propriu-zise, in sens creator prin:
- crearea unor valori estetice sau,
- imbogatirea propriei formatii estetice. c) principiul perceperii unitare a continutului si formei

Perceperea unitara sta la baza fuziunii functionale a intelectului si afectivitatii, ceea ce determina revelatia estetica. Acest principiu recomanda educatorilor sa procedeze la analize complexe, prin intermediul carora s edezvaluie educatilor forma si continutul operei respective, corelatiile dintre ele si caracterul unitar de echilibru. d) principiul intelegerii si situarii contextuale a fenomenului estetic



Acest principiu recomanda sa se cunoasca cat mai temeinic corelatiile dintre opera, creator si conditiile istorico-sociale.. El cere sa se abordeze cunoasterea si aprecierea unei opere de arta la un nivel interdisciplinar.

Metode si forme de realizare a educatiei estetice

Realizarea dezideratelor educatiei estetice comporta doua etape (Calin, 1996):
• una initiala -; reprezentata de invatamantul prescolar, scolar, liceal si profesional;
• alta creatoare a unui cadru cultural -; in invatamantul preuniversitar de arta sau cu program integrat de arta.
Prima etapa este indreptata inspre:
• dezvoltarea sensibilitatii estetice si artistice;
• dezvoltarea capacitatii de a recepta, intelege si interpreta opera de arta;
• dezvoltartea deprinderii perceptive de a privi, a asculta, a citi diferite forme artistice.
A doua etapa este orientata spre cunoasterea si practicarea frumosului ca valoare estetica si artistica.
Distingem (Cucos, 1999):
• exercitiul,
• explicatia,
• demonstratia.

a) exercitiul

Imbraca mai multe forme:
- exersarea unoir capacitati perceptive -; ascultare, discriminare a formelor si culorilor;
- exercitii de traducere reciproca a limbajelor artistice -; trecere de la limbajul muzical la cel literar sau plastic;
- exercitii tehnice -; repetarea la instrumente, exersari cromatice, miscari coregrafice etc.

b) explicatia

- intervine ca moment introductiv in achizitionarea de cunostinte teoretice sau in dobandirea de deprinderi artistice specifice.

c) demostratia

- sta la indemana cadrului didactic specializat intr-un domeniu al artei.

Intre modalitatile de realizare a educatiei estetice identificam (Cucos, 1999):
• educatia literara;
• educatia muzicala;
• educatia coregrafica;
• educatia plastica;
• educatia cinematografica.
Toate acestea pot fi realuate prin intermediul educatiei formale, nonformale, informale.
Forme de realizare in scoala a educatiei estetice (educatia formala):
• lectiile la toate disciplinele de profil -; literatura, desen, muzica etc;
• exploatarea valentelor emotional-estetice ale tuturor lectiilor predate la celelalte discipline scolare.
Se mai pot adauga si activitatile peri/parascolare (educatia nonformala):
• vizitarea muzeelor si a expozitiilor;
• vizionarea organizata de spectacole;
• cercurile si concursurile artistice;
• excursiile tematice,
• discutiile cu artistii etc.
Si educatia informala ofera numeroase situatii de in care stimulii estetici pot fi integrati de profesori in cadrul lectiilor, constituindu-se intr-o baza de sustinere a educatiei estetice (Cucos, 1999, Jinga&Istrate, 1998, Calin, 1996).

Interdependenta educatiei estetice cu celelalte dimensiuni ale educatiei

Educatia estetica interfereaza cu educatie intelectuala in:
- dezvoltarea senzoriala, a spiritului de observatie,
- cultivarea imaginatiei creatoare, a supletei gandirii, inventivitatii si creativitatii,
- cunoasterea propriilor trairi emotive si ale celor din jur,
- declansarea unei motivatii superioare.
Asupra educatiei morale:
- puternica influenta asupra trasaturilor morale prin trairile artistice determinate de operele de arta,
- observarea a tot ce este frumos in comportarea si activitatea celor din jur.
Educatia prin munca este influentata de educatia estetica, prin aranjarea salii de clasa, a scolii etc.
Educatia fizica, in special la varstele prescolara si scolara mica este impregnata de elemente ale educatiei estetice prin: ritm, armonie, expresivitate etc, care sunt asigurate de muzica si adesea de poezie (Nicola, 1994).

Sarcini de lucru:

• analizati dezideratele educatiei estetice, prin prisma modalitatilor de realizare in cadrul scolii si in afara ei!
• analizati contributia diferitelor discipline de invatamant la realizarea educatiei estetice!
• explicati relatiile de interdependenta dintre educatia estetica si celelalte dimensiuni ale educatie!
• care sunt metodele care pot fi utilizate de catre profesori pentru realizarea dezideratelor educatiei estetice?
• intocmiti schita unei posibile strategii prin care educatie estetica poate fi realizata in cadrul disciplinei de invatamant pe care o predati/ o veti preda!




Colt dreapta
Creeaza cont
Comentarii:

Nu ai gasit ce cautai? Crezi ca ceva ne lipseste? Lasa-ti comentariul si incercam sa te ajutam.
Esti satisfacut de calitarea acestui referat, eseu, cometariu? Apreciem aprecierile voastre.

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)




Noteaza referatul:
In prezent referatul este notat cu: ? (media unui numar de ? de note primite).

2345678910



 
Copyright 2005 - 2024 | Trimite referat | Harta site | Adauga in favorite
Colt dreapta