p5j12jm
„H. este un copil nascut inainte de termen (la opt luni)".
Trebuie sa fim precauti in ceea ce priveste aceasta prima informatie. Un copil nascut prematur, si inca la opt luni, nu este lesne de deosebit de un copil nascut la termen si nici macar nu este sigur ca asa stau lucrurile. As evita sa-1 informez pe copil referitor la faptul ca s-a nascut ori nu la termen. De fapt, lucrul acesta nu are nici o importanta.
„La varsta de noua luni el a si inceput sa mearga, iar la un an a inceput sa vorbeasca. Primul dinte i-a aparut tot la un an".
Acest prim dinte ar fi trebuit sa apara la varsta de sase luni.
„Dintii ceilalti au venit unul dupa altul, cu regularitate. intre timp a avut rujeola. Mama nu poate da alte informatii asupra altor eventuale boli, deoarece copilul a fost incredintat unei doici. Pe atunci tatal copilului era baiat de pravalie la o cafenea, pentru ca in prezent sa traiasca departe de casa si sa plateasca o pensie alimentara. Mama nu cunoaste exact situatia lui materiala. Era badaran, brutal si alcoolic. Mama nu a suferit decat de o singura boala: o pneumonie. Din cele aflate de la doica, in familie nu exista nici o boala ereditara".
in ceea ce ne priveste, nu luam in serios conditiile ereditare cand este vorba de calitatile intelectuale.
„Mama copilului este maritata cu un muncitor. Viata lor de familie ar fi satisfacatoare. Din aceasta casatorie s-au nascut doi copii, din care unul a murit la varsta de un an; celalalt, care traieste, are trei ani".
H. a fost plasat la doica in localitatea K. Sotul doicii este montator intr-o uzina de gaz; alcoolic, el este de o brutalitate excesiva. Doica si barbatul ei au un fiu in varsta de 17 ani si o fetita in varsta de doi ani. Baiatul cel mare nu-1 prea inghite pe H., ii cauta nod in papura, il provoaca,isi rade de dansul,il imbranceste si il bate din te miri ce. Cel mic are un foarte rau exemplu in barbatii din casa, indeosebi cand sotul doicii se imbata; se petrec atunci scene ingrozitoare. Betivul isi bate femeia, ii bate pe copii si, pe cat se spune, l-ar fi aruncat intr-o zi pe cel mic cum arunci o minge".

Vedeti, asadar, ce inseamna sa fii un „copil detestat".
„M-am putut convinge personal de urmele adanci pe care le-au lasat asupra copilului aceste impresii. Unui baietel, care se juca in nisip, i-am facut intr-o zi observatia sa fie atent sa nu-si murdareasca pantalonii, pentru ca altfel mama sa o sa-1 certe. H. al nostru a adaugat: «Tatal meu adoptiv totdeauna ne-a certat, pe mama si pe mine, si chiar ne-a batut cateodata cu o curea; atunci mama plangea». Cand tatal era in stare de ebrietate, toate intimitatile vietii familiale se desfasurau sub ochii lui H. Putem asocia aceasta cu faptul, declarat de mama, ca baiatul avea obiceiul sa se joace cu sexul sau".
Sunt manifestari foarte des intalnite la copii.
„Mama relateaza o scena in care ea 1-a gasit in pat, impreuna cu fratele lui, in varsta de trei ani, H. jucandu-se cu sexul sau si cu acela al fratelui si gafaind din pricina excitatiei. Expresiile copilului in legatura cu aceasta sunt inspaimantatoare. Am remarcat ca H. avea o oarecare tendinta sa chinuiasca animalele: cauta pe la ferestre muste si libarci, ca sa le striveasca. O data l-am gasit infasurandu-si ceva pe un deget. Apropiindu-ma, am vazut ca era vorba de o rama, pe care aproape ca o omorise si de care nu voia sa se desparta".
Torturarea animalelor semnifica la dansul o atitudine ostila fata de fiintele slabe. Socoate ca lumea si este dusmanoasa.
„Din luna aprilie el se afla la propria-i mama, intr-un alt anturaj. Mama gasindu-se internata in spital pentru patru saptamani, H. a fost dat la o casa de copii in localitatea G., iar timp de doua zile intr-o familie. La 25 septembrie a intrat la gradinita de copii. Din punct de vedere fizic este firav, dar nu prezinta anomalii organice; corpul ii este acoperit de eruptii, capul napadit de paraziti. Gradinita de copii l-ar fi trimis pe baiat la spital, in scopul de a-i indica mamei un tratament de administrat copilului, dar ea nu a urmat indicatiile medicilor si baiatul nu s-a insanatosit. Mama nu face o taina din faptul ca nu-si iubeste copilul".
Un copil detestat; poate unul nelegitim?
„La cea dintai intrevedere pe care am avut-o cu mama, aceasta mi-a spus sa fiu severa cu copilul, pentru ca si ea il pedepseste si ii trage cate o bataie. Zicea ca trebuie sa-i vorbesti cu asprime, pentru ca de vorba buna nu intelege; aplicandu-i-se pana in prezent asemenea tratament, copilului i-a intrat in obisnuinta; este, de altfel, un copil nelegitim, crescut de o doica".
Avem impresia ca mama isi face raspunzator copilul de faptul ca este nelegitim.
„Pe mine ma respecta, dar pe sotul meu il iubeste mai mult decat pe mine. indata ce ma apropii de dansul, izbucneste in plans. imi da mereu de lucru. Este nestatornic si neastamparat si nici cand ai de lucru nu te lasa in pace. Mai presus de orice il enerveaza tacerea atunci cand ai de lucru sau in timpul meselor. Scoate mici strigate, tropaie, deplaseaza scaunele cu mare taraboi sau da cu pumnii in masa ca sa atraga atentia asupra-i".
E aproape neverosimil. Nu ne putem imagina acestea decat in cazul in care pedepsele corporale sau anxietatea i-ar provoca o excitatie sexuala. Astfel de copii procedeaza in mod voluntar la provocari, pentru a fi batuti. Stim ca baiatul este sexualiceste excitabil si s-ar putea sa apartina acestui tip.
„Cand ii cer sa stea cuminte, rade de mine si ii da mai departe cu dezordinea. Daca nu-i dau atentie, se enerveaza si o face si mai si. Uneori fara motiv, se tranteste pe jos si plange".
Se vede cat de colo ca vrea sa-i provoace pe cei din jur. Stie el bine ce va pati apoi.
„Atitudinea lui de opozant ofera intregii grupe de copii un exemplu rau. intr-adevar, daca le ordon tuturor copiilor sa faca ceva precis, H. striga: «Nu, eu nu vreau»".
Este un comportament care talmaceste atitudinea lui de ostilitate, de copil care nu stie ca exista pe lume si fiinte care ii vor binele.
„Tratez revolta lui altfel decat pe a altora, dar am in grupa copii care il imita, crezand ca pot ajunge la acelasi rezultat".
O astfel de conduita este adesea contagioasa in cazul copiilor care au un puternic sentiment de inferioritate si care cauta sa se puna in valoare. Copiilor le este draga egalitatea. Poate ca observat ca la scoala, atunci cand un copil lesina, alti doi sau trei lesina la randu-le.
„Nu are sentimentul comuniunii sociale. ii atata pe ceilalti copii, le ia jucariile sau materialul de constructie, cu toate ca si el dispune de tot ce au si ceilalti. ii imbranceste, ii zgarie si ii loveste fara motiv pe ceilalti".
Se comporta dusmaneste.
„Notiunea de al meu si al tau nu ii este prea clara".
Notiunile acestea nu pot fi clare cand esti lipsit de interes fata de semeni.
„Un exemplu:H. ii ia lui R. fluierul; R. vine la mine sa se planga, incerc sa aplanez lucrurile si il povatuiesc pe R. sa-i imprumute lui H. fluierul sau pentru catva timp. R. insista, insa, si-si revendica drepturile, ii fac un semn lui H., dar acesta se refugiaza cu fluierul in cel mai indepartat cotlon al gradinitei. Iar cand, in cele din urma, se apropie de mine, se tranteste pe jos. ii spun cu calm: «Ridica-te si da-i acum fluierul lui R., pentru ca si el vrea sa fluiere putin si dupa aceea ti—1 imprumuta din nou». Singurul rezultat al vorbelor mele este ca el incepe sa tipe, sa bata din picioare si sa incerce sa ma loveasca. Vazand ce se petrece, in jurul nostru se aduna o multime de copii, unii din ei dintr-o alta grupa. Deoarece insistentele mele au dat gres, l-am luat intr-un loc retras din cladire. Cand s-a potolit, am incercat sa-1 fac sa inteleaga ca nici lui nu i-ar placea ca un altul sa-i ia un lucru. A avut o reactie imprevizibila. Dintii au inceput sa-i clantane de parca ar fi fost scuturat de friguri si tot restul zilei a ramas langa mine, de mai multe ori luandu-mi mana si sarutand-o cu dragalasenie. Mai tarziu, discutand cu mama copilului, am aflat ca familia care il crescuse ii luase toate cadourile, fara sa-i mai dea nimic inapoi".
Scena aceasta, in cursul careia el se comporta cu atata supunere si recunostinta, este foarte dubioasa. I s-a luat, totusi, fluierul si este greu sa intelegi de ce este recunoscator. Poate ca si in acel caz era excitat din punct de vedere sexual, sau poate era recunoscator ca nu a fost batut?
„Orele de odihna au fost tulburate de H. in asa fel incat aveau ce patimi micii sai colegi. El scotea in calmul ambiant strigate fara noima, sarea din pat si facea zgomot, vorbind de unul singur. Nimeni nu putea adormi sau dormi".
Se comporta ca un dusman plin de rautate.
„Mama ne da urmatoarea informatie: H. nu si-a udat niciodata asternutul si mai ca nu sforaie. Doarme in acelasi pat cu tatal sau si ii place sa doarma cu dansul".
Faptul acesta pare sa confirme supozitia ca este excitabil pe plan sexual.
„Familia merge la culcare la ora 8. Copilul are un somn agitat, gafaie, iar uneori pare ca se inabusa. Se trezeste cu regularitate la o anumita ora dimineata si nu mai vrea sa doarma. Parintii folosesc toate mijloacele, pana si bataia, ca el sa-si continue somnul. Daca e acasa la amiaza, este pus sa doarma cu fratele sau, fiecare intr-un alt colt al patului si, dupa ce cel mai adesea primeste cativa dupaci, adoarme. Aceasta arata o data mai mult cat de inaccesibil este acest copil martirizat. incerc sa-1 influentez laudandu-i pana si cele mai mici reusite. Pe moment reactioneaza pozitiv, dar nu se simte indemnat sa-si imbunatateasca randamentul. in primele zile de la venirea lui la gradinita am constatat ca, desi se afla la o oarecare distanta, isi intrerupea jocul daca il dezmierdam pe vreun alt copil".
Trebuie sa ne amintim ca in acest caz se gaseste intr-o situatie in care el s-a impus de mai multe ori si care ii aminteste situatia fratelui sau, care este mai bine tratat decat dansul.
„Sta ca impietrit, fixandu-ma cu privirea. A doua zi am reluat in mod intentionat manevra, in imediata lui apropiere; din nou H. a ramas ca paralizat, fixandu-ne cu ochii; constat cat de mult il impresioneaza scena. Poate ca are legatura cu lipsa lui de antrenament in ceea ce priveste concentrarea atentiei. Aceasta lipsa se manifesta in tot ce face".
Puteti din nou sa constatati ca functiile lui sunt insuficient de dezvoltate, din cauza ca nu cauta sa comunice cu ceilalti.
„Vorbeste dezlanat, fara a-si orandui ideile. Daca se apuca de maturat, dupa cateva secunde abandoneaza si incepe sa arunce afara papusile de la teatrul de marionete. Chiar si in timpul pranzului, la masa, se face remarcat intr-un mod care socheaza; nu exista pentru dansul sa stea linistit la masa. La imbracat, ca si la dezbracat, are nevoie de ajutor.
in ultimele zile am putut observa la el ca invata sa faca deosebire intre ceea ce este drept si nedrept, inversunandu-se intr-un fel sau altul impotriva copiilor care comit greseli.
Cauta sa-i intre in voie educatoarei, sa fie aproape de dansa.
„Nu sunt sigura ca, prin denunturile pe care le face, nu cauta sa obtina pedepsirea celui care a gresit... Lui H. ii place sa frecventeze gradinita de copii. Mama spune ca ar vrea sa mearga la gradinita pana si duminica. in primele zile a refuzat chiar sa se mai intoarca acasa seara".
Se vede limpede ca are o preferinta aparte pentru gradinita de copii si nu ma indoiesc de faptul ca va face aici progrese in directia structurarii sentimentului de comuniune sociala.
„Plangea mereu si se arunca pe jos la vestiar. Numai asigurarea noastra ca maine va putea sa vina 1-a determinat sa se ridice si sa mearga acasa, in compania unei fetite din vecinatatea sa, al carui frate frecventeaza si el gradinita. Frica lui de „acasa" nu se mai manifesta atat de izbitor, dar cand vine momentul plecarii de la gradinita, se nelinisteste, pare tulburat".
„H. face impresia unui copil destept. Are o buna perceptie a lucrurilor, in felul sau, animandu-1 o mare dorinta de a fi activ. Este generos si ii place sa faca daruri; mi-a dat, de exemplu, o pruna din gustarea sa; la putin timp a venit sa-mi mai dea una, spunandu-mi: «Uite inca una, ca sa ai doua». in genere, nu este zgarcit".
Sunt fapte care dovedesc ca el incepe sa dobandeasca un anumit sentiment de comuniune sociala. Trece catva timp pana cand un copil de felul acesta sa inceapa sa simta ce inseamna caldura omeneasca. Asa ceva nu se poate realiza cat ai bate din palme; trebuie rabdare si numai cu rabdarea poti depasi si alte dificultati pedagogice. Tare as vrea sa o intreb pe mama daca nu cumva el este cel care provoaca loviturile pe care le primeste. As incerca, prieteneste, sa o fac sa inteleaga ca trebuie sa genereze in sufletul copilului sentimentul ca el are tot atata valoare ca toti ceilalti.