Definitia conducerii: INFLUENTA

Toti vorbesc despre ea; putini o inteleg. Multi o doresc, putini o dobandesc. Exista peste cincizeci de definitii ale ei in insemnarile mele personale. Ce este acest subiect contrariant numit “conducere”? f4d24df
Probabil pentru ca multi dintre noi doresc sa devina lideri, ne implicam emotional atunci cand incercam sa definim conducerea. Sau, pentru ca stim pe unul, incercam sa ii copiem comportamentul si sa descriem conducerea ca o personalitate. Intreaba zece oameni ce este conducerea si probabil vei primi zece raspunsuri diferite. Dupa mai mult de patru decenii in care am observat conducerea in interiorul familiei mele si multi ani de dezvoltare a propriului meu potential, am ajuns la urmatoarea concluzie: Conducerea inseamna influenta. Asta e. Nici mai mult, nici mai putin. Proverbul meu favorit despre conducere este: Cel care crede ca este un conducator si nu are discipoli sa-l urmeze, se plimba doar.
James C. Georges de la Corporatia ParTraining, a formulat-o destul de clar intr-un interviu recent in Executive Communications: “Ce este conducerea? Elimina pentru un moment aspectele morale din spatele ei, si ramane doar o singura definitie: Conducerea este abilitatea de a castiga discipoli.
"Hitler a fost un conducator; la fel si Jim Jones, Iisus din Nazaret, Martin Luther King Jr., Winston Churchill si John F. Kennedy -; toti au fost conducatori. In timp ce sistemele lor de valori si abilitatile manageriale au fost foarte diferite, fiecare a avut discipoli.
O data de definesti conducerea ca fiind abilitatea de a castiga discipoli, ai de muncit din acel punct de referinta spre inapoi, pentru a¬-ti da seama cum sa conduci”1
Aici se afla problema. Majoritatea oemenilor definesc conducerea ca fiind abilitatea de a obtine o pozitie, nu a obtine discipoli. Ca urmare, ei vaneaza o pozitie, un rang sau titlu si atunci cand il ating, considera ca au ajuns lideri. Acest model de gandire creeaza doua probleme frecvente: Cei care au “statutul” de conducator, deseori resimt frustrarea unui numar mic de discipoli, iar cei care carora le lipseste titulatura adecvata nu se considera lideri si ca urmare nu-si dezvolta abilitatile de conducator.
Scopul meu in aceasta carte este a te ajuta sa accepti conducerea drept influenta (adica abilitatea de a obtine discipoli) si apoi sa lucrezi inapoi din acel punct pentru a te ajuta sa inveti cum sa conduci. Fiecare capitol este destinat sa te ajute in dezvoltarea abilitatii de a conduce. Acest prim capitol este destinat sa iti largeasca nivelul de influenta.

Consideratii despre influenta

Oricine este in stare sa influenteze.
Sociologii afirma ca pana si cel mai introvertit individ influenteaza in jur de zece mii de oameni pe toata durata vietii sale! Aceasta statistica uimitoare mi-a fost impartasita de asociatul meu, Tim Elmore. Impreuna am ajuns la concluzia ca fiecare dintre noi influenteaza si este influentat de altii. Aceasta inseamna ca orice om conduce in anumite sfere, in timp ce in altele este condus. Nimeni nu este scutit de aceasta dubla pozitie: de conducator si condus. Responsabilitatea fiecaruia este de a-si evalua potentialul de lider. In orice situatie si in orice grup exista o persoana proeminenta care isi exercita influenta asupra celorlalti. Aceasta persoana isi poate schimba pozitia intr-un alt grup, devenind el insusi “condus”. Dati-mi voie sa explic. Mama poate fi persoana cu influenta dominanta asupra unui copil in primele ore ale unei zile, inainte ca acesta sa plece la scoala. Ea este cea care decide ce sa manance si cu ce sa se imbrace progenitura ei. La randul lui, copilul care se gaseste sub influenta mamei inainte de cursuri, poate deveni liderul unui grup de copii la scoala. Tatal si mama se pot intalni sa ia pranzul la un restaurant, unde pot fi amandoi influentati de ospatarul care le sugereaza ce sa comande. Ora cinei poate fi stabilita in functie de programul de lucru al mamei sau al tatalui.
Liderul oricarui grup este destul de usor de descoperit. Este de-ajuns sa-i observati pe oameni cand se reunesc. Cand trebuie luata o hotarare, care este persoana a carei opinie pare a fi cea mai valoroasa? Cine este acela pe care il asculta cu cea mai mare atentie toti membrii grupului atunci cand se discuta problema respectiva? Cine este cel care isi impune parerea cel mai repede? Si, mai presus de orice, cine este acela pe care oamenii il urmeaza? Raspunsurile la aceste intrebari te vor ajuta sa va iti dai seama cine este adevaratul lider al unui grup.

Nu stim niciodata pe cine sau cat de mult influentam.

Modalitatea cea mai eficace de a intelege puterea de influenta, este sa ne gandim la momentele in care am fost marcati de influenta unei persoane sau a unui eveniment. Evenimentele majore isi lasa amprenta asupra intregii noastre vieti si ne raman in memorie. De exemplu, intreaba mai multi oameni nascuti inainte de 1930 ce faceau cand au auzit ca a fost bombardat Pearl Harbor si toti iti vor descrie cu lux de amanunte sentimentele pe care le-au incercat si locul in care se aflau in momentul aflarii inspaimantatoarei vesti. Intreaba pe cineva care s-a nascut inainte de 1955 ce facea cand s-a transmis la televizor asasinarea lui J.F.Kennedy. Si in acest caz vei auzi o multime de amanunte. Vei primi un raspuns similar si daca vei cere cuiva din generatia mai tanara sa va povesteasca despre ziua cand Challenger a explodat. Toate acestea au fost evenimente majore care au marcat existenta majoritatii indivizilor.
Aminteste-ti de asemenea de lucrurile marunte sau de oamenii neimportanti care ti-au influentat puternic la un moment dat. Reflectand asupra propriei mele vieti, imi amintesc cat de mult m-a influentat o tabara scolara tanar fiind, in alegerea viitoarei mele cariere. Imi amintesc de profesorul meu din clasa a saptea, Glen Leatherwood…, de luminitele din pomul de Craciun care imi incalzesc sufletul in fiecare an de sfanta sarbatoare..., de media pe care mi-a dat-o un profesor din colegiu..., si lista poate continua la nesfarsit. Viata noastra este presarata cu persoane care ne gasesc zi de zi vulnerabili in fata amprentei pe care si-o lasa asupra noastra si care ne-au modelat facand din noi ceea ce suntem. J.R.Miller a afirmat pe buna dreptate: “Exista intalniri de o clipa care marcheaza pe viata, pentru eternitate. Nimeni nu poate intelege acest mister pe care il numim influenta..., si totusi, cu totii exercitam o influenta oarecare, fie vindecand, binecuvantand, lasand urme de frumusete; fie ranind, indurerand, otravind, murdarind alte vieti”.2
Acest adevar ma face sa fiu foarte serios atunci cand imi dau seama de influenta pe care o am ca tata. Un prieten mi-a daruit o placheta avand aceasta poezie scrisa pe ea. Acum placheta sta pe biroul meu:

Micutul care ma urmeaza

Sa fiu cu ochii-n patru, mereu treaz,
Caci mititelul care-i langa mine ma urmeaza pas cu pas.
Nu-mi pot permite sa apuc pe-un drum gresit
Caci iata-l, dupa mine vine fericit.

De ochii lui increzatori nu pot scapa
Face si el ca mine, el e umbra mea.
Pe urme vrea sa-mi calce, spune cu mandrie-n glas
Acest micut ce ma urmeaza pas cu pas.

In tihna verii, prin furtuni sau ger cumplit,
Stiu si nu uit ca am un tel cinstit
Sa-l fac un om intreg si pasul sa-i veghez
Acestui mititel ce spune: “Te urmez”.

Cea mai buna investitie pentru viitor este o influenta corecta in prezent.
Problema nu este daca influentezi sau nu pe cineva. Ceea ce trebuie stabilit este felul influentei pe care o exerciti. Vrei sa-iti dezvolti capacitatea de conducere? In cartea Leaders, Bennis si Nanus spun: "Adevarul este ca ocazii de a invata sa conduci sunt din belsug si la indemana multora". 3
Trebuie sa crezi asta!. Restul acestui capitol este menit sa te ajute sa capeti importanta maine, devenind astazi un bun conducator.

INFLUENTA ESTE O CAPACITATE CARE POATE FI DEZVOLTATA

Robert Dilenschneider, presedintele agentiei internationale de relatii publice “Hill si Knowlton”, este unul dintre brokerii cu cea mai mare influenta din tara. El isi exercita talentele de magician al influentei, cu o putere de convingere care invaluie ca o panza de paianjen arena mondiala, unde se intalnesc guvernele si corporatiile. In cartea pe care a scris-o recent, intitulata Power and Influence (Putere si influenta), el lanseaza ideea “triunghiului puterii”, care ii va ajuta pe lideri sa avanseze. El afirma: “Cele trei componente ale acestui triunghi sunt comunicarea, recunoasterea si influenta. Incepi prin a comunica eficient. Aceasta duce la recunoastere si recunoasterea, la randul ei, conduce la influenta”.4
Ne putem spori influenta si potentialul de conducere. Cu aceasta convingere, am descoperit un instrument de invatare, care are menirea sa-i ajute pe oameni sa inteleaga nivelul la care a ajuns capacitatea lor de a conduce, astfel incat sa-si poata spori nivelul de influenta (vezi diagrama de la pag.12).

Nivelurile conducerii

Nivelul 1: Pozitia

Este nivelul de baza al stiintei conducerii. Singura influenta pe care o ai este cea care decurge dintr-un titlu. Oamenii care raman la acest nivel sunt alesi sa lucreze in domeniul drepturilor teritoriale, protocolului, traditiei si sunt inclusi in scheme organizatorice. Toate acestea nu sunt lucruri negative decat daca stau la baza autoritatii si influentei, dar ele sunt un slab inlocuitor pentru talentul de conducator.
O persoana poate fi “la conducere” pentru ca a fost numita intr-o functie. In aceasta functie, ea poate avea autoritate. Dar adevarata calitate de lider inseamna mai mult decat a avea autoritate; inseamna mai mult decat a avea pregatirea tehnica necesara si de a urma procedurile cuvenite. Adevarata calitate de conducator inseamna sa fii persoana pe care cei din jur o vor urma de buna-voie si cu incredere. Un adevarat lider cunoaste diferenta intre a fi sef si a fi lider, asa cum se arata in cele ce urmeaza:

Seful isi conduce subalternii; liderul ii trage dupa el.
Seful se bazeaza pe autoritate; liderul, pe bunavointa.
Seful inspira teama; liderul, entuziasm.
Seful spune “eu”; liderul spune “noi”.
Seful cauta vinovati pentru esecuri; liderul cauta remedii.
Seful stie cum se realizeaza ceva; liderul arata cum.
Seful spune “Treci la treaba”; liderul spune “Sa pornim!”.

CARACTERISTICILE UNUI “LIDER PRIN FUNCTIE”

Siguranta se cladeste pe titlu, nu pe talent. Se spune ca un soldat din primul razboi mondial a strigat in plin camp de lupta: “Stinge chibritul ala!”, dar, spre stupoarea lui, a descoperit ca cel aflat in culpa nu era nimeni altul decat generalul Pershing, supranumit si “Ciomagul”. Cand soldatul, care se temea de o pedeapsa aspra, a incercat sa baiguie o scuza, generalul Pershing l-a batut parinteste pe spate si i-a spus: “Stai linistit, baiete. Ma intreb ce-ar fi fost daca eram sublocotenent”. Concluzia este clara. Cu cat este mai ridicat nivelul capacitatilor reale ale unei persoane si, prin urmare si al influentei sale, cu atat aceasta devine mai sigura pe ea si mai increzatoare.

La acest nivel se ajunge adesea prin numire. Toate celelalte niveluri se ating prin abilitate. Leo Durocher era antrenor intr-o partida demonstrativa pe care o juca echipa Giants la West Point. Un cadet cu gura mare tot striga la Durocher, luptandu-se din rasputeri sa-l scoata din sarite. “Hei, Durocher”, urla el, “cum a ajuns un marlan ca tine in marea liga?”. Durocher ii replica: “M-a numit senatorul meu”.

Oamenii nu vor urma un lider prin functie dincolo de ce le cere acesta prin autoritatea lui oficiala. Ei nu vor face decat ceea ce trebuie sa faca atunci cand li se cere. Atmosfera este marcata de moralul scazut. Cand nu au incredere in lider, adeptilor le este greu sa se angajeze. Ei sunt aidoma baietelului pe care Billy Graham l-a intrebat cum poate ajunge la cea mai apropiata posta. Cand flacaul i-a dat raspunsul, dr. Graham i-a multumit si a spus: “Daca vii la seminarul din seara asta, o sa ma auzi cum le spun tuturor cum se poate ajunge in rai”. “Nu cred ca o sa vin”, a replicat baietelul, “dumneata nu stii nici macar cum se poate ajunge la posta”.

Liderilor prin functie le este mai greu sa lucreze cu voluntari, functionari si tineri. Voluntarii nu sunt obligati sa munceasca in organizatia respectiva, deci liderul prin functie nu va avea la indemana nici o parghie monetara prin care sa-i forteze. Functionarii sunt obisnuiti cu acte care implica luarea unor decizii, si resping conducerea de tip dictatorial. Generatia nascuta dupa cel de-al doilea razboi mondial mai ales, nu se arata prea impresionata de simbolurile autoritatii.
Majoritatea am fost invatati ca pozitia de lider este o functie, si ne simtim cuprinsi de frustrare cand luam contact cu lumea reala si constatam ca prea putini oameni ne urmeaza datorita titlurilor noastre. Bucuria si reusita noastra atunci cand ii conducem pe altii, depind de capacitatea noastra de a ne urma drumul pe scara conducerii.

Nivelul 2: Toleranta

Fred Smith a spus: “Talentul de a conduce consta in a-i face pe oameni sa lucreze pentru tine atunci cand nu sunt obligati sa o faca”.6 Acest lucru se va intampla cand vei ajunge la cel de-al doilea nivel al influentei. Oamenilor nu le pasa cat de mult stii decat atunci cand isi dau seama cat de mult iti pasa. Actul conducerii incepe in suflet, nu in minte. El infloreste o data cu relatiile semnificative, nu cu un plus de reglementari.
Liderii aflati la nivelul de “functie”, conduc adesea prin intimidare. Ei sunt aidoma puilor de gaina pe care i-a studiat psihologul norvegian T. Schjelderup-;Ebbe, abordand principiul “ierarhiei ciugulitului”, care azi este utilizat pentru a descrie orice tip de asociere sociala.
Schjelderup-;Ebbe a constatat ca in orice card, una dintre gaini le domina pe celelalte. Ea le poate ciuguli pe celelalte fara a fi la randul ei ciugulita. Pe locul doi in grup se afla o alta gaina care le ciuguleste pe toate, in afara celei dominatoare, iar restul se situeaza intr-o ierarhie descendenta, la baza careia se afla o biata gaina care este ciugulita de toate celelalte dar care, nu poate face acelasi lucru cu nici una dintre tovarasele ei.
Spre deosebire de aceasta situatie, o persoana aflata la nivel de “toleranta” va conduce prin interrelatii. Aici, criteriul nu este ierarhia ciugulitului, ci evolutia oamenilor. La acest nivel, timpul, energia si prioritatea se concentreaza pe nevoile si dorintele individului. O edificatoare argumentare a motivului pentru care punerea pe primul plan a oamenilor si nevoilor lor este o cerinta imperioasa, o putem gasi in cartea lui Amitai Etzioni “Organizatii moderne”, si anume in relatarea despre Henry Ford: “El a creat o masina perfecta, Modelul T, care a anulat orice dorinta pentru o alta masina. Produsul era de o maxima importanta. Voia sa umple lumea cu masini de Model T. Dar cand oamenii au inceput sa vina la el si sa-i spuna: “Domnule Ford, am vrea si alte culori de masini”, el a replicat: “Puteti avea orice culoare doriti, cu conditia sa fie neagra”. Din acel moment a inceput declinul.
Oamenii incapabili sa construiasca relatii de durata vor descoperi rapid ca sunt incapabili sa sustina un act de conducere durabil si eficient (capitolul 7 din aceasta carte, “Dezvoltarea avutiei tale celei mai de pret: oamenii”, se va ocupa mai pe larg de acest aspect.) Este de prisos sa mai adaugam ca poti iubi oamenii fara sa-i conduci, dar nu poti conduce oamenii fara sa-i iubesti.
Atentie! Nu incercati sa sariti un nivel. Nivelul care se neglijeaza cel mai adesea este nivelul 2, Toleranta. De exemplu, un sot trece de la nivelul 1, Pozitia, titlul conferit prin casatorie, direct la nivelul 3, Productia. El devine principalul sustinator material al familiei, dar pe parcurs neglijeaza relatia necesara care asigura unitatea familiei. Familia se dezintegreaza, la fel ca afacerile sotului. Relatiile implica un proces care asigura liantul si mare parte din forta de rezistenta a unei productii consecvente si de lunga durata.

Nivelul 3: Productia

La acest nivel incep sa se intample diferite lucruri pozitive. Creste profitul. Entuziasmul este la o cota inalta. Transferurile de personal sunt nesemnificative. Nevoile oamenilor sunt satisfacute. Telurile propuse sunt realizate. Acest mers ascendent este dublat de “marele A”-; avantul. Conducerea si influentarea celor din jur sunt o joaca. Problemele se rezolva cu un efort minim. Statisticile de ultima ora sunt prezentate cu regularitate oamenilor care asigura sprijinul fundamental al dezvoltarii organizatiei. Toata lumea este interesata de rezultate. De fapt, rezultatele sunt principalul motiv al activitatii.
Aici gasim o diferenta majora intre nivelurile 2 si 3. La nivelul “relatiilor”, oamenii se asociaza de dragul de a fi impreuna. Nu exista nici un alt obiectiv. La nivelul “rezultatelor”, oamenii se reunesc pentru a implini un tel. Le face placere sa se adune pentru ca se simt bine unii in compania altora, dar placerea devine enorma atunci cand, reunindu-se, realizeaza ceva. Cu alte cuvinte, se concentreaza pe rezultate.

Acesti oameni imi amintesc de un personaj intruchipat de Jack Nicholson intr-o sceneta celebra din filmul “Cinci piese usoare”: aflandu-se intr-un restaurant, i se spune ca nu poate comanda paine prajita in plus. Atunci, ii vine in minte o idee ingenioasa. Mai intai comanda un sandwich cu salata de pui si paine prajita. Apoi ii spune chelneritei: “Fara maioneza, doar cu unt... si pastrati puiul”.
Una din anecdotele mele preferate este cea in care este vorba despre un comis voiajor proaspat angajat care isi trimite primul raport de vanzari la sediul firmei. Citindu-l, superiorul lui a ramas stupefiat constatand ca noul comis voiajor era un ignorant! Iata ce scria in raport: “Iam vazut pa aia care na cumparat nici o ceapa degerata da la noi si le-am vandut niste chestii. Acu plec la Chicago”.
Inainte ca directorul de vanzari sa apuce sa-i trimita concedierea, sosi urmatoarea misiva de la Chicago: “Venii aci si le vandui de-o juma da milion”.
Temandu-se ca individul a facut exact ceea ce a scris, si speriat ca nu-l concediase pe ignorantul comis voiajor, directorul i-a prezentat situatia presedintelui firmei. In dimineata urmatoare, adunati in turnul lor de fildes, membrii departamentului de vanzari au vazut cu uimire ca pe avizier, deasupra celor doua scrisori ale noului angajat, era o notita din partea presedintelui: “Ne-am pierdut prea mult timp cu scrisu in loc sa vindem. Ie vremea sa trecem la vandut. Vreau ca toti sa citeasca aceste scrisori de la Gooch care ie pe drum si face treaba buna pentru noi, si ar trebui si voi sa iesiti si sa faceti ca iel”.
Evident ca orice director de vanzari ar prefera sa aiba un angajat care sa stie si sa scrie si sa vanda. Cu toate acestea, multi oameni “fara calificare” au obtinut rezultate excelente.
Intr-o zi, unul din membrii echipei mele, Dan Reiland, mi-a impartasit o idee pe care n-o voi uita niciodata: “Daca nivelul 1, Pozitia, este usa care duce la o conducere eficienta, nivelul 2, Toleranta, este fundatia acesteia”.

Nivelul 4: Formarea oamenilor

Cum depistezi un lider? Dupa parerea lui Robert Townsend, se intalnesc lideri de toate marimile, varstele, formele si conditiile sociale. Unii sunt administratori slabi, iar altii sunt de o inteligenta medie. Exista totusi un indiciu: de vreme ce unii oameni sunt mediocri, adevaratul lider poate fi recunoscut prin performantele superioare pe care le realizeaza sistematic oamenii lui.
Un mare lider este mare nu datorita puterii lui, ci datorita capacitatii sale de a le insufla putere celorlalti. Succesul fara un succesor este esec. Principala responsabilitate a unui muncitor este sa faca munca singur. Principala responsabilitate a unui lider este sa-i formeze pe ceilalti, astfel incat ei sa poata face munca (vezi capitolul 7).
Loialitatea fata de lider atinge culmea atunci cand cel care il urmeaza s-a format el insusi sub indrumarea liderului. Observati evolutia: la nivelul 2, adeptul il iubeste pe lider; la nivelul 3, adeptul il admira pe lider; la nivelul 4, adeptul ii este loial liderului. De ce? Pentru ca oamenilor le castigi inima ajutandu-i sa se dezvolte personal.
Una din persoanele cheie din personalul meu este Sheryl Fleischer. Cand a intrat in echipa, ea nu era obisnuita sa lucreze cu oamenii. Am inceput sa lucrez indeaproape cu ea pana cand a capatat aceasta abilitate. Astazi, si ea la randul ei ii formeaza pe altii. Sentimentul pe care il nutreste Sheryl pentru mine ca lider are si o componenta de loialitate, si amandoi cunoastem motivul. Timpul pe care l-am investit in ea a dus la o schimbare pozitiva. Ea nu va uita niciodata ce am facut pentru ea. Interesant este ca timpul pe care l-a investit ea in vietile altora m-a ajutat pe mine foarte mult. Asa ca nici eu nu voi uita niciodata ce a facut ea pentru mine.
Corpul de lideri care te inconjoara trebuie sa fie format din oameni pe care i-ai format personal, sau pe care i-ai ajutat sa evolueze intr-un anumit fel. Cand se intampla acest lucru, cei care iti sunt cei mai apropiati si cei care sunt formati de liderii-;cheie din echipa ta, isi vor manifesta dragostea si loialitatea.
Cu toate acestea, exista o problema potentiala legata de promovarea nivelurilor de influenta ca lider pana cand ajungi sa ai o relatie confortabila cu oamenii pe care i-ai format in jurul tau. S-ar putea sa nu observi ca multi nou veniti te privesc ca pe un lider “prin functie”, pentru ca nu ai nici un contact cu ei. Recomandarile ce urmeaza te vor ajuta sa devii un formator de oameni:

Misca-te incet prin multime. Gaseste o modalitate ca sa pastrezi legatura cu toata lumea. In parohia mea de 5000 de oameni realizez acest lucru astfel:
•Invat numele din anuarul ilustrat al bisericii.
• Pun la dispozitia membrilor parohiei fise de comunicare pe care le citesc pe masura ce le primesc (imi parvin cam 250 in fiecare saptamana).
• Citesc toate formularele-;interviu predate de cei care doresc sa fie primiti in parohie.
• Citesc toate scrisorile pe care le primesc si le raspund
• Particip la cate un eveniment social organizat de Scoala de duminica, anual.

Formeaza-ti lideri-cheie. Am intalniri regulate cu cei care au un cuvant de spus in cadrul organizatiei si le impartasesc cunostintele mele. La randul lor, acestia transmit altor oameni ceea ce afla de la mine.

Nivelul 5: Forta personalitatii

Nu ma voi opri prea mult ca sa discut acest nivel, dat fiind ca cei mai multi nu l-am atins inca. Abia dupa o viata de recunoastere a noastra ca lideri ne putem situa la acest nivel si culege roadele unei satisfactii eterne. Stiu un singur lucru: vreau ca intr-o buna zi, sa ating aceasta culme. Este posibil.

PAS CU PAS PE SCARA CONDUCERII

Iata cateva repere ale ascensiunii pe scara nivelurilor conducerii:

Cu cat tintesti mai sus, cu atat procesul este mai lung.

Ori de cate ori iti schimbi slujba sau intri intr-un nou cerc de prieteni, pornesti de la nivelul inferior si incepi sa-ti croiesti drum in sus.

Cu cat ajungi mai sus, cu atat este mai inalt nivelul de angajare.

Aceasta sporire a angajarii personale este un cutit cu doua taisuri. Nu numai tie ti se cere o angajare sporita, ci si celorlalti indivizi implicati in proces. Daca fie liderul, fie adeptul refuza sa faca sacrificiile cerute de nivelul cel nou, influenta incepe sa scada in intensitate.

Cu cat ajungi mai sus, cu atat este mai usor sa conduci.

Observati evolutia de la nivelul doi la nivelul patru. De la simpatia fata de tine, accentul se muta pe simpatia pentru ceea ce faci spre binele comun al tuturor celor interesati (ajungand in final la simpatia fata de ceea ce faci pentru ei personal). Fiecare nivel “absolvit” de lider si adeptii lui, adauga o noua motivatie care ii va face pe oameni sa-l urmeze.

Cele cinci randuri ale conducerii

5. FORTA PERSONALITATII

Respect: Oamenii te urmeaza pentru ceea ce esti si ceea ce reprezinti.
NOTA: ceasta etapa este apanajul liderilor care ani la rand au format oameni si organizatii. Putini ajung aici. Cei care reusesc sunt mai mareti decat viata.

4. FORMAREA OAMENILOR

Reproductia: Oamenii te urmeaza pentru ceea ce ai facut pentru ei.
Nota: Acesta este punctul in care se produce evolutia de anvergura. Angajarea ta in formarea de noi lideri va asigura o continua evolutie ascendenta a organizatiei si oamenilor. Depune toate eforturile ca sa ajungi si sa te mentii la acest nivel.

3. PRODUCTIA

Rezultate: Oamenii te urmeaza pentru ceea ce ai facut pentru organizatie.
NOTA: Acesta este punctul in care succesul este perceput de majoritatea oamenilor. Acestia te aproba pe tine si ceea ce faci. Problemele se rezolva cu efort minim datorita zelului.

2. TOLERANTA
Relatii: Oamenii te urmeaza pentru ca asa vor ei.
NOTA: Oamenii te vor urma dincolo de autoritatea ta oficiala. La acest nivel, munca se face din placere. Atentie: Daca ramaneti prea mult timp la acest nivel fara a va dezvolta, oamenii foarte motivati vor deveni ingrijorati.

1. FUNCTIA

Drepturi: Oamenii te urmeaza pentru ca sunt obligati sa o faca.
NOTA: Influenta ta nu se va adanci dincolo de fisa postului tau. Cu cat prelungesti mai mult ramanerea la acest nivel, cu atat mai multi oameni te vor parasi si entuziasmul va fi mai scazut.

Cu cat urci mai sus, cu atat progresul este mai mare.

Progresul se poate produce numai cand are loc schimbarea efectiva. La randul ei, schimbarea va fi din ce in ce mai usoara pe masura ce urci treptele conducerii. In timpul acestei ascensiuni, alti oameni te vor lasa si chiar te vor ajuta sa faci schimbarile necesare.

NU PARASESTI NICIODATA NIVELUL DE BAZA.

Fiecare nivel se sprijina pe cel anterior si se va prabusi daca neglijezi nivelul inferior. De exemplu, daca treci de la nivelul de toleranta (relatii) la cel de productie (rezultate), si incetezi sa te mai preocupi de oamenii care te urmeaza si te ajuta sa produci, acestia incep sa aiba sentimentul ca profiti de ei. Cu cat progresezi mai mult pe scara nivelurilor, cu atat mai profund si mai solid va fi actul de conducere asupra unei persoane sau a unui grup de oameni.

DACA TE AFLI LA CONDUCEREA UNUI GRUP DE OAMENI, NU VEI FI LA ACELASI NIVEL CU TOTI.

Nu toti vor raspunde in acelasi fel la actul conducerii exercitat de tine (Vezi capitolul “Precautii” de la pag.12 pentru explicatii suplimentare.)

DACA VREI SA EXERCITI O CONDUCERE EFICIENTA, ESTE ESENTIAL SA-I IEI ALATURI DE TINE, SPRE NIVELURI SUPERIOARE SI PE CEILALTI OAMENI CU INFLUENTA DIN GRUP.

Influenta colectiva pe care o exerciti tu si ceilalti lideri, va atrage si restul de membri ai grupului. Daca aceasta nu se intampla, in cadrul grupului vor aparea separari de interese si loialitati.

CONCLUZII PE MARGINEA INFLUENTEI

Iata o schita care ne va ajuta sa intelegem influenta si modalitatile de a o spori. Schita de mai jos arata ca pentru a ajunge in varf, trebuie sa realizezi doua lucruri:

SA STII LA CE NIVEL TE AFLI IN ACEST MOMENT

Avand in vedere ca la diferitele niveluri la care te vei gasi vei fi inconjurat de diferiti oameni, trebuie sa stii la ce nivel se gasesc acestia. Daca oamenii cu cea mai mare influenta in cadrul grupului se gasesc la cele mai inalte niveluri si te sprijina, atunci poti exercita cu succes actul de conducere. Daca oamenii influenti din grup se gasesc la niveluri inalte, dar nu te sprijina, vor aparea probleme.

SA STII SI SA PUI IN APLICARE CALITATILE CARE CONDUC LA REUITA LA FIECARE NIVEL.

In cele ce urmeaza se va prezenta o lista care cuprinde cateva cerinte ce trebuie indeplinite pentru ca promovarea la un nivel superior sa fie posibila.

Nivelul 1: Functie/ Drepturi
•Sa cunosti in cele mai mici detalii descrierea functiei pe care o indeplinesti.
•Sa cunosti trecutul organizatiei.
•Sa prezinti istoricul organizatiei in fata membrilor acesteia (cu alte cuvinte sa stii sa joci in echipa).
•Sa accepti responsabilitatea.
•Sa-ti indeplinesti functia cu o perfectiune consecventa.
•Sa faci mai mult decat ceea ce se asteapta de la tine.
•Sa oferi idei creatoare pentru schimbari si imbunatatiri.

Nivelul 2: Toleranta/ Relatii

•Sa ai o autentica dragoste de oameni.
•Sa-i faci sa progreseze pe cei ce lucreaza cu tine.
•Sa vezi lucrurile cu ochii altora.
•Sa iubesti oamenii mai mult decat regulamentele.
•Antreneaza-te in “jocul castigului” sau renunta.
•Include-i si pe altii in calatoria ta.
•Trateaza-i cu intelepciune pe cei dificili.

Nivelul 3: Productie/ Rezultate

•Initiaza si accepta responsabilitatea pentru cresterea productiei.
•Intocmeste si respecta declaratia scopului organizatiei.
•Include descrierea functiei si energia de care dispui in declaratia scopului, ca parte integranta a acesteia.
•Dezvolta raspunderea pentru rezultate, incepand chiar cu tine.
•Gaseste elementele care ofera profit maxim si actioneaza in consecinta.
•Comunica strategia si perspectiva organizatiei.
•Transforma-te intr-un promotor al schimbarii, si intelege importanta momentului oportun.
•Ia deciziile dificile ale caror rezultate conteaza.

Nivelul 4: Formarea oamenilor/ Reproductie

•Fii constient ca oamenii sunt avutul cel mai de pret.
•Pune accent in primul rand pe formarea oamenilor.
•Fii un model bun de urmat pentru ceilalti.
•Rasfrange-ti stradaniile de conducator asupra 20 la suta dintre cei mai buni oameni ai tai.
•Ofera-le liderilor-;cheie sansa de a progresa.
•Fii capabil sa atragi alti castigatori/producatori spre o tinta comuna.
•Inconjoara-te de un mic grup care sa te completeze in actul conducerii.

Nivelul 5: Forta personalitatii/ Respect

•Adeptii tai sunt loiali si gata de sacrificii.
•Ti-ai petrecut multi ani ca mentor si formator de lideri.
•Ai devenit politician/consultant si esti solicitat de altii.
•Cea mai mare bucurie o incerci cand urmaresti progresul si dezvoltarea altor oameni.
•Transcenzi organizatia.

Toti oamenii sunt lideri pentru ca isi exercita influenta asupra cuiva. Nu oricine poate deveni un mare lider, dar oricine poate deveni un lider mai bun. Ei bine, doua intrebari isi asteapta raspunsul: “Vei da frau liber potentialului tau de conducator?” si “Iti vei folosi talentul de lider spre binele omenirii?”. Aceasta carte a fost scrisa pentru a te ajuta sa faci si una si alta.

Influenta mea

Cu zeci de vieti ma voi fi intalnit
Cand asta zi se va fi implinit
Voi fi facut si bine, dar si rau
Pana la asfintit, in drumul meu.

Am doar o vrere si cutez a spune
Cu ochii catre cer, o calda rugaciune
Da Doamne, aste vieti sa le pot ajuta
Prin asta, rost sa aiba viata mea.7

PASII NECESARI PENTRU A DA FRAU LIBER POTENTIALULUI
TAU DE CONDUCATOR
Recapitulare
1. Conducerea este_____________________________
2. Cele cinci niveluri ale actului conducerii sunt:
(1)________________________________
(2)________________________________
(3)________________________________
(4)________________________________
(5)________________________________

3. La ce nivel ma gasesc fata de majoritatea oamenilor?
______________________________
4. La ce nivel ma gasesc fata de cei care ma influenteaza pe mine?
___________________________________

Raspunde:
1. Enumera cinci persoane cu influenta din organizatia ta.

(a) La ce nivel de influenta te afli fata de ei?

(b) La ce nivel de influenta se gasesc ei fata de ceilalti?

2. Petrece-ti o ora pe luna cu primele cinci persoane cu influenta individual, incercand sa cladesti o relatie cu ei.

3. Petrece-ti doua ore pe luna cu grupul de persoane cu cea mai mare influenta, incercand sa-i formezi. Rezerva una din cele doua ore recitirii unui capitol din aceasta carte. Foloseste cealalta ora elaborand impreuna cu ei un proiect care sa duca la progresul organizatiei.

4. Trece din nou in revista caracteristicile fiecaruia dintre cele cinci niveluri ale conducerii si numeste trei in care te simti mai slab si simti nevoia sa progresezi.

(1)
(2)
(3)

CAPITOLUL DOI

CHEIA UNEI CONDUCERI EFICIENTE:
PRIORITATILE

De curand, in timpul unei conferinte, am auzit un vorbitor spunand: “Cel mai greu este sa determini oamenii sa faca doua lucruri: sa gandeasca si sa actioneze in ordinea importantei”. El a afirmat in continuare ca acestea sunt criteriile care disting un profesionist de un amator.
Cred, de asemenea, ca a anticipa evenimentele si a stabili prioritatile raspunderilor marcheaza diferentele majore dintre un lider si un adept, pentru ca:
Oamenii practici stiu cum sa obtina ceea ce vor.
Filozofii stiu ce ar trebui sa vrea.
Liderii stiu cum sa obtina ceea ce ar trebui sa vrea.

Succesul poate fi definit ca “realizarea progresiva a unui scop predeterminat”. Aceasta definitie arata ca disciplina stabilirii prioritatilor si capacitatea de a munci cu un scop propus sunt esentiale pentru succesul unui lider. De fapt, cred ca aceasta este cheia actului conducerii.
Cu multi ani in urma, in timp ce lucram in vederea obtinerii unei diplome in afaceri, am aflat de principiul Pareto, cunoscut si sub numele de principiul 20/80. Desi atunci am avut putine date cu privire la acest principiu, am inceput sa-l aplic in viata mea particulara. Acum, dupa douazeci de ani, constat ca este unul din instrumentele cele mai utile pentru determinarea prioritatilor in viata oricarei persoane sau organizatii.

Principiul Pareto

Douazeci la suta din prioritati iti vor da 80 la suta productie DACA iti vei investi timpul, energia, banii si personalul in primul calup de 20% prioritati.

Prioritati Productie

PRINCIPIUL PARETO
PRINCIPIUL 20/80

Succesul este realizarea progresiva a unui scop predeterminat.

Liniile groase din graficul de la pagina 20 reprezinta o persoana sau organizatie care isi investeste timpul, energia, banii si personalul in cele mai importante prioritati. Rezultatul este un castig de patru ori mai mare in sfera productivitatii. Liniile punctate reprezinta o persoana sau organizatie care isi concentreaza timpul, energia, banii si personalul in prioritati mai putin importante. Rezultatul este un profit foarte mic.

Exemplificarea principiului Pareto

Timp investind 20 la suta din timpul tau obtii 80 la suta din rezultate.
Consultanta 20 la suta din oamenii tai iti ocupa 80 la suta din timp.
Produse 20 la suta din produse aduc 80 la suta din profit.
Lectura in 20 la suta dintr-o carte vei gasi 80 la suta din continut.
Munca 20 la suta din munca noastra ne ofera 80 la suta satisfactie.
Discurs 20 la suta din prezentare produce 80 la suta impact.
Donatii 20 la suta din numarul de oameni vor da 80 la suta din toata suma de bani.
Conducere 20 la suta dintre oameni vor lua 80 la suta din decizii.
Picnic 20 la suta dintre oameni vor consuma 80 la suta din mancare!

Nu poti abuza de ideea ca practic totul este lipsit de importanta.

Orice lider trebuie sa inteleaga principiul Pareto prin prisma unei priviri de ansamblu asupra oamenilor si conducerii. De exemplu, 20 la suta din totalitatea oamenilor dintr-o organizatie sunt raspunzatori de 80 la suta din succesul companiei. Strategia prezentata mai jos va usura sarcina unui lider de a spori productivitatea unei organizatii.

1. Stabiliti cine intra in primii 20 la suta dintre producatori.
2. Destinati 80 la suta din “timpul pentru oameni” acestor primi 20 la suta dintre producatori.
3. Alocati 80 la suta din banii destinati formarii personalului in beneficiul acestor 20 la suta.
4. Stabiliti care portiune de 20 la suta din totalul muncii depuse are drept rezultat 80 la suta din totalul profitului, si insarcinati un asistent cu restul de 80 la suta din munca depusa, care are o eficienta mai mica. Aceasta ii va da posibilitatea producatorului sa se ocupe exclusiv de ceea ce poate face cel mai bine.
5. Cereti primilor 20 la suta sa-i pregateasca la locul de munca pe urmatorii 20 la suta.

Eficienta este fundamentul supravietuirii. Eficacitatea este fundamentul succesului.

Nu uitati, ii invatam pe altii ceea ce stim; reproducem ceea ce suntem. Aschia nu sare departe de trunchi.
Predau acest principiu in cadrul conferintelor pe tema artei de a conduce si sunt adesea intrebat: “Cum pot eu sa descopar care sunt primii 20 la suta oameni cu influenta/producatori din organizatia mea?”. Va recomand sa alcatuiti o lista cu toti angajatii din compania sau departamentul pe care il conduceti. Apoi puneti-va aceeasi intrebare in legatura cu fiecare individ: “Daca aceasta persoana ia o masura negativa impotriva mea sau isi retrage sprijinul pe care mi-l acorda, care va fi rezultatul?”. Daca in aceasta situatie ar fi afectata insasi functionarea organizatiei, atunci bifati acel nume. Daca persoana respectiva va poate ajuta sau va poate face rau, dar nu va poate ridica sau distruge pe calea realizarii de lucruri importante, atunci nu-i bifati numele. La epuizarea listei, veti constata ca veti fi bifat intre 15 si 20 la suta din totalul de nume. Acestia reprezinta relatiile vitale care trebuie cultivate si carora trebuie sa li se ofere cantitatea de resurse de care au nevoie, pentru ca organizatia sa progreseze.

NU CONTEAZA CAT DE ASIDUU LUCREZI; CONTEAZA CAT DE INTELIGENT LUCREZI.

Un om a auzit ca daca va munci din greu se va imbogati. Munca cea mai grea pe care o cunostea era sapatul gropilor, asa ca s-a apucat sa sape gropi adanci in curte. Nu s-a imbogatit; nu s-a ales decat cu o durere de spate. A muncit din greu, ce-i drept, dar nu s-a gandit sa-si stabileasca prioritatile.

Organizeaza sau agonizeaza.

Talentul de a jongla cu succes cu trei sau patru proiecte cu prioritate absoluta este o cerinta esentiala pentru orice lider. O viata in care toate merg bine va fi in cele din urma o viata in care nimic nu merge bine.

Abordarea prioritatilor:
Foarte important/ foarte urgent: Ataca aceste probleme in primul rand.
Foarte important/mai putin urgent: Stabileste termene de predare si introduceti aceste proiecte in rutina zilnica de lucru.
Mai putin important/foarte urgent: Gaseste modalitati rapide si eficiente de a rezolva aceste proiecte fara o implicare personala prea intensa. Daca este posibil, insarcineaza cu rezolvarea lor un asistent care se poate descurca.
Mai putin important/Mai putin urgent: Aici se incadreaza lucrarile de rutina, consumatoare de timp, cum este indosarierea. Aduna aceste lucrari si rezolva-le in segmente de o jumatate de ora in fiecare saptamana; da aceasta sarcina altcuiva; sau nu le faci deloc. Inainte de a lasa pe maine ce poti face azi, studiaza bine problema. Exista sansa sa le poti amana fara termen.

Acum cativa ani predam principiul 20/80 la o conferinta din Boston. Cateva saptamani mai tarziu, prietenul meu, John Bowen, mi-a trimis o foaie de hartie cu un tabel pe care il alcatuise in urma conferintei. De atunci am folosit si eu acest tabel ori de cate ori mi-am stabilit prioritatile. Poate iti va fi de ajutor si tie.
PARETO
Data_________

Telefoane de dat Comp. Note personale Comp.
1. 1.
2. 2.
3. 3.
4. 4.

TIMP 20/80
------------------------------------------------------------------------ ORDIN DE PRIORITATE TIMP ALOCAT DESCRIERE -; De facut ACUM REZOLVAT
(f.important; f.urgent)
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
_____________________________________________________________________________
DE FACUT De insarcinat
(f.important; mai putin urgent) (mai putin important; mai putin urgent)
1. 1.
2. 2.
3. 3.
4. 4.
5. 5.
6. 6.
7. 7.
8. 8.
-----------------------------------------------------------------------------

ALEGE, ALTFEL PIERZI

Fiecare dintre noi este fie un initiator, fie unul care reactioneaza atunci cand este vorba de planificare. Un exemplu edificator este calendarul nostru. Intrebarea nu este “Oare voi avea un calendar plin?”, ci “Pe cine voi include in calendarul meu?”. Daca suntem lideri, intrebarea pe care trebuie sa ne-o punem nu este: ”Voi avea de-a face cu oamenii?” ci “Cu ce oameni voi avea de-a face?”. Concluzia mea este ca liderii tind sa initieze, iar cei care ii urmeaza tind sa reactioneze. Observati diferenta:

Lideri Adepti
Initiaza Reactioneaza
Conduc; ridica receptorul Asculta; asteapta sa sune telefonul si stabilesc contacte
Isi petrec timpul planificand Isi petrec timpul traind de pe o zi pe alta;
Anticipeaza problemele reactioneaza la probleme
Investesc timpul in oameni Isi petrec timpul cu oamenii
Isi completeaza calendarul Isi completeaza calendarul in functie de cereri in functie de prioritati

EVALUEAZA, ALTFEL AJUNGI INTR-UN PUNCT MORT
Un veteran in luarea deciziilor mi-a dat acest sfat simplu si concis: decide ce trebuie sa faci si fa acel lucru; decide ce nu trebuie sa faci si nu face acel lucru. Cu toate acestea, evaluarea prioritatilor nu este chiar atat de simpla. De multe ori situatia nu poate fi descrisa in alb si negru, ci mai degraba in multe tonuri de gri. Am constatat ca ultimul lucru pe care il stim este ce sa punem pe primul plan.
Intrebarile ce urmeaza te vor ajuta in procesul de stabilire a prioritatilor:

Ce se asteapta de la mine? Un lider poate renunta la tot in afara de responsabilitatea finala. Intrebarea la care acesta trebuie sa primeasca neaparat un raspuns inainte de a accepta un nou post este “Ce se asteapta de la mine?”. Cu alte cuvinte, care sunt lucrurile pe care nimeni in afara de mine nu le poate face? Oricare ar fi acestea, ele trebuie sa stea in capul listei de prioritati. Daca nu reusesti sa le faci, vei ingrosa randurile somerilor. Exista, desigur, multe responsabilitati la nivelurile inferioare functiei tale, dar numai cateva sunt cele pe care tu si numai tu le poti face. Discerne intre lucrurile pe care trebuie sa le faci tu si cele care pot fi puse in sarcina altcuiva.
Rezerva-ti un minut alcatuirii unei liste cu ceea ce ti se cere sa faci in postul respectiv (in ordinea prioritatilor, daca este posibil).
1.
2.
3.
4.

Ce imi ofera cel mai mare profit? Efortul depus trebuie sa fie pe masura rezultatelor scontate. Intrebarea pe care trebuie sa mi-o pun fara incetare este: “Oare fac ce stiu sa fac mai bine si obtin un bun profit pentru organizatie?”. In multe organizatii, cele trei probleme care apar cel mai frecvent sunt:

Abuzul: Prea putini angajati fac prea mult.
Nefolosirea: Prea multi angajati fac prea putin.
Folosirea gresita: Prea multi angajati fac ce nu trebuie sa faca.

Bo Jackson era aparator in echipa de fotbal a liceului. Era bun, dar nu a reusit sa-si duca echipa in campionat. De fapt, au terminat sezonul cu trei partide castigate si sapte pierdute. La Universitatea Auburn, cand toti cei trei fundasi au fost indisponibilizati, antrenorul lui Bo i-a cerut sa intre in joc “pana cand se fac bine titularii”. Bo nu a fost prea incantat, dar a facut-o. Ce a urmat este de domeniul legendei. Iata un exemplu excelent de rezolvare a problemei profitului.
Gandeste-te un minut si alcatuieste o lista cu ceea ce iti aduce cel mai mare profit in munca ta.
1.
2.
3.
4.
Ce iti ofera cea mai mare satisfactie? Viata este prea scurta si e pacat sa nu fie si placuta. Cel mai bine lucram daca ne place ceea ce facem. Cu putin timp in urma am tinut un discurs la o conferinta a liderilor in care am incercat sa prezint acest principiu. Titlul prelegerii mele era “Accepta aceasta slujba si iubeste-o”. I-am indemnat pe cei din public sa se gandeasca la o activitate care le place atat de mult incat ar desfasura-o cu drag chiar si fara sa fie platiti. Apoi le-am recomandat sa invete sa o faca atat de bine incat oricine sa fie fericit sa-i plateasca pentru ea. Andy Granatelli a spus ca atunci cand transformi ceva intr-un mare succes, asta nu e munca. Este un mod de viata. Te bucuri pentru ca in felul tau contribui la progresul omenirii. Sunt convins de asta! Gandeste-te un minut ce iti da cea mai mare satisfactie in munca ta.
1.
2.
3.
4.
Succesul in munca va spori considerabil daca factorii C, P si R (Cerinte, Profit si Recompense) sunt egali. Cu alte cuvinte, daca cerintele slujbei mele sunt proportionale cu eforturile mele de a obtine cel mai mare profit si toate acestea imi produc o mare satisfactie, atunci voi reusi, cu conditia sa actionez intr-o ordine a prioritatilor.

PRINCIPII LEGATE DE PRIORITATI

Prioritatile nu sunt fixe.
Prioritatile sunt intr-o perpetua miscare si cer atentie. H. Ross Perot a spus ca orice lucru excelent sau demn de lauda sta in permanenta pe muchie de cutit si trebuie luptat mereu pentru el. Prioritatile bine alese stau intotdeauna “pe muchie de cutit”.
Pentru a sti mereu care iti sunt prioritatile:
•Evalueaza: Trebuie sa-ti treci in revista lunar factorii C,P,R (Cerinte, Profit si Recompense).
•Elimina: Intreaba-te: ”Ce anume din ceea ce fac poate fi rezolvat de altcineva?”.
•Estimeaza: Care sunt proiectele cele mai importante pe care le desfasori in aceasta luna si care este termenul de rezolvare a lor?

Principiu: Nu abuza de ideea ca practic totul este lipsit de importanta.

Ador acest principiu. Este putin exagerat, dar trebuie enuntat. William James a spus ca arta de a fi intelept este “arta de a sti ce sa treci cu vedere”. Lucrurile marunte si neinteresante ne “mananca” mult timp. Prea multi sunt oamenii care traiesc pentru idealuri gresite.
Dr.Anthony Campolo mentioneaza un studiu sociologic in care cincizeci de oameni trecuti de nouazeci si cinci de ani au avut de raspuns la urmatoarea intrebare: ”Daca ati putea sa va traiti din nou viata, ce ati face altfel decat ati facut?”. Era o intrebare care lasa loc la multe discutii si intervievatii, oameni care depaseau varsta senectutii au dat o multitudine de raspunsuri. Dintre acestea, totusi, trei au revenit cu o oarecare frecventa, predominand intre rezultatele studiului. Aceste trei raspunsuri au fost:
Daca ar fi s-o iau de la capat, as reflecta mai mult.
Daca ar fi s-o iau de la capat, as risca mai mult.
Daca ar fi s-o iau de la capat, as face mai multe lucruri care ar ramane si dupa moartea mea.

O tanara violonista a fost intrebata care este secretul succesului ei. Ea a raspuns: “Neglijarea planificata”. Apoi a explicat: “Cand eram eleva, existau multe lucruri care imi ocupau timpul. Cand ma duceam in camera mea dupa micul dejun, imi faceam patul, stergeam praful si faceam tot felul de lucruri care imi cadeau sub ochi. Apoi, ma grabeam sa incep sa exersez la vioara. Am constatat ca nu progresam deloc asa cum as fi dorit, asa ca am inversat ordinea activitatilor. Pana la incheierea perioadei de exersat am neglijat orice altceva. Cred eu ca acest program de neglijare planificata mi-a asigurat succesul”.

“Bine” este dusmanul lui “cel mai bine”.

Majoritatea oamenilor sunt capabili sa stabileasca o ordine a prioritatilor atunci cand trebuie sa aleaga intre lucruri bune sau rele. Problemele apar atunci cand ne gasim in fata a doua optiuni bune. Ce putem face in acest caz? Ce se intampla daca ambele alternative raspund multumitor intrebarilor legate de cerinte, profit si satisfactie?

Cum sa taiem nodul gordian dintre doua optiuni bune?

•Intreaba-ti superiorul sau colegii ce preferinte au.
•Poate vreuna dintre aceste optiuni sa fie rezolvata de altcineva? Daca da, insarcineaza acea persoana cu solutionarea ei si ocupa-te de cea care este numai de competenta ta.
•Care dintre optiuni aduce beneficii mai mari clientului tau? De prea multe ori suntem aidoma acelui negustor atat de obsedat de curatenia din pravalia lui incat nu descuia niciodata usa din fata. Adevaratul motiv pentru care deschidem un magazin este sa intre clientii in el, nu sa-l tinem curat!
•Discerneti intre cele doua alternative avand in minte scopul organizatiei.

Paznicul unui far care se gasea pe o fasie stancoasa de pamant isi primea lunar rezerva de ulei care asigura functionarea farului. Nefiind foarte departe de tarm, avea musafiri destul de des. Intr-o noapte, o femeie din sat l-a rugat cu insistenta sa-i dea putin ulei ca sa-si incalzeasca casa. Alta data, un preot i-a cerut niste ulei pentru lampa. Altcineva avea nevoie si el de putin ulei ca sa-si unga roata. Cum toate cererile pareau justificate, paznicul a incercat sa faca pe plac tuturor si sa le indeplineasca rugamintile. Spre sfarsitul lunii, el observa ca rezerva de ulei era pe sfarsite. Dupa putin timp n-a mai fost nici un pic de ulei si farul s-a stins. In acea noapte s-au scufundat multe corabii si s-au pierdut multe vieti omenesti. In timpul investigatiei intreprinse de autoritati, paznicul farului s-a aratat plin de cainta. La scuzele si lamentarile lui, i s-a raspuns: “Ti s-a dat ulei pentru un singur scop: sa tii aprins acel far!”

Nu le poti avea pe toate.

Ori de cate ori fiul meu, Joel Porter, intra cu mine intr-un magazin, eu ii spuneam: “Nu poti sa cumperi totul”. La fel ca multi alti oameni, si lui ii era foarte greu sa renunte la unele lucruri. Nouazeci si cinci la suta din realizarile noastre se bazeaza pe a sti ce vrem. Cu multi ani in urma am citit aceasta poezie de William Hinson:

Acela ce un singur lucru urmareste negresit
Poate spera sa-l aiba pana-ntr-al vietii asfintit,
Dar cel ce lacom vrea sa aiba totul in ograda sa,
O stiva de regrete langa rod va aduna.

Un grup de oameni se pregateau de escaladarea varfului Mont Blanc din Alpii francezi. In seara dinaintea unei ascensiuni, ghidul francez le-a facut cateva recomandari care sa-i ajute sa-si incheie cu succes expeditia. El le-a spus: “Daca vreti sa ajungeti in varf, trebuie sa luati cu voi numai echipamentul strict necesar pentru urcus. Trebuie sa lasati jos toate accesoriile inutile. Este un urcus dificil”.
Un tanar englez i-a nesocotit sfaturile si in dimineata urmatoare a aparut cu o patura viu colorata si destul de grea, cateva calupuri mari de branza, o sticla de vin, cateva aparate foto atarnate de gat si dotate cu diferite lentile si cateva tablete de ciocolata. Ghidul i-a spus: “N-o sa ajungi sus cu toate acestea. Nu trebuie sa-ti iei decat strictul necesar intr-o astfel de ascensiune”.
Dar, incapatanat, englezul s-a separat de grup, pornind inaintea celorlalti, pentru a le dovedi ca este in stare sa ajunga in varf. Restul grupului a pornit sub indrumarea ghidului si avand asupra lor doar strictul necesar. Pe drum, in timp ce urcau, au observat diferite lucruri care pareau sa fi fost lasate de cineva care urca, la fel ca si ei. Mai intai au gasit o patura viu colorata, apoi niste bucati de branza, o sticla de vin, niste accesorii foto si cateva tablete de ciocolata. In cele din urma, ajungand in varf au dat peste englez. Intelept, acesta se debarasase pe drum de tot ce nu era necesar.

Prea multe prioritati ne paralizeaza.

De cate ori nu ni s-a intamplat sa ne uitam disperati la biroul nostru plin ochi de note si hartii, sa auzim telefonul sunand si sa vedem cum se deschide usa -; si toate acestea in acelasi timp! Tii minte sentimentul de stupoare care te cuprinde in astfel de cazuri?
William Hinson ne explica de ce dresorii de animale au asupra lor un scaunel atunci cand intra in cusca leilor. Nu le lipseste, desigur, nici biciul, iar la sold stau pistoalele. Dar nu uita niciodata sa-si ia cu ei scaunelul. Hinson afirma ca acesta este cel mai important instrument al dresorului. Tinandu-l de spatar, el ii indreapta cele patru picioare spre fata animalului salbatic. Cei care au studiat comportamentul animalelor afirma ca salbaticiunea incearca sa-si concentreze privirea asupra tuturor celor patru picioare in acelasi timp. Din aceasta cauza, animalul cade prada unui anume tip de paralizie, imblanzindu-se, devenind slab si neajutorat din cauza ca atentia lui este fragmentata. (Iata cum ajungem sa ne identificam cu leii!).
Intr-o zi, Sheryl, una din membrele cele mai active din echipa noastra, a venit sa-mi ceara ajutorul. Parea epuizata. Mi-a spus ca este suprasolicitata. Lista ei de “lucruri de facut” era prea lunga. I-am cerut sa-mi enumere toate proiectele de care raspundea. Impreuna am stabilit prioritatile. Nu voi uita niciodata sentimentul de usurare care i s-a intiparit pe fata atunci cand a vazut ca greutatea de pe umerii ei se micsora.
Daca esti supraaglomerat, fa o lista personala de prioritati pe o foaie de hartie pe care abia apoi sa i-o arati superiorului, care, la randul lui, va alege prioritatile pe care le considera oportune.
La sfarsitul fiecarei luni, imi planific si imi notez prioritatile pentru luna urmatoare. Impreuna cu Barbara, asistenta mea, planific aceste proiecte pe calendar. Lunar, ea se ocupa de sute de maruntisuri in locul meu. In schimb, daca ceva este Foarte important/Foarte urgent, ii comunic, si ea planifica acel lucru inaintea altora. Toti adevaratii lideri au invatat sa spuna Nu la ceea ce este bun pentru a spune Da la ceea ce este cel mai bun.

Atunci cand micile prioritati ne solicita prea mult, apar marile probleme.
Robert J. Mc.Kain a spus: “Motivul pentru care majoritatea telurilor majore nu se implinesc este faptul ca ne pierdem timpul dand prioritate lucrurilor de importanta secundara”.
Cu cativa ani in urma, un ziar anunta cu litere de o schioapa ca trei sute de balene au murit subit. Urmarind niste sardele, balenele s-au ratacit si au esuat intr-un golf. Frederick Broan Harris comenta: “Niste pesti mici au ademenit niste giganti ai marilor intr-un loc in care si-au gasit moartea... Sfarsitul violent al acestora s-a datorat urmaririi unor scopuri marunte prin investirea unor energii mult prea mari in implinirea unor teluri nesemnificative”.
Adesea, in viata, maruntisurile sunt cele care ne pun piedici. Un exemplu tragic este prabusirea unui avion apartinand companiei aeriene Eastern Airlines in regiunea mlastinoasa Everglades, Florida. Avionul executa zborul 401, devenit celebru in urma evenimentului, de la New York la Miami si era plin cu pasageri care plecau in vacanta. In timp ce avionul se apropia de aeroportul din Miami unde trebuia sa aterizeze, becul care indica iesirea trenului de aterizare a incetat sa mai functioneze. Aparatul a facut cateva ocoluri mari pe deasupra mlastinilor in timp ce echipajul incerca sa verifice daca trenul de aterizare se blocase sau doar becul care indica functionarea acestuia era defect.
Cand inginerul de zbor a incercat sa scoata becul, a constatat ca acesta se urnea foarte greu si ceilalti membri ai echipajului i-au sarit in ajutor. In timp ce toti se ocupau de demontarea becului, nimeni nu a observat ca aparatul pierdea inaltime aterizand direct in mlastina. In urma impactului au murit zeci de oameni. In timp ce un echipaj cu experienta format din piloti cu o inalta pregatire isi pierdeau vremea cu un bec de saptezeci si cinci de centi, avionul si toti pasagerii lui se indrepta spre un sfarsit tragic si violent.

Termenele stranse si urgentele ne obliga sa stabilim prioritati.
Acest lucru este explicat astfel in Legea lui Parkinson: “Daca ai o singura scrisoare de scris, iti va trebui o zi intreaga ca sa o faci. Daca ai de scris douazeci de scrisori, le vei termina intr-o zi”.
Care este perioada din an cand muncesti cu cel mai mult spor? Saptamana dinaintea concediului! De ce nu putem sa ne organizam toata viata asa cum o facem in aceasta saptamana, cand luam decizii, facem ordine pe birou, dam toate telefoanele de raspuns? In conditii normale suntem eficienti (facem lucrurile corect). Cand suntem presati de timp sau apar urgente devenim eficace (facem numai ce trebuie). Eficienta este fundamentul supravietuirii. Eficacitatea este fundamentul succesului.
In noaptea de 14 aprilie 1912, marele transoceanic Titanic s-a zdrobit de un iceberg din Oceanul Atlantic si s-a scufundat, eveniment care s-a soldat cu mari pierderi de vieti omenesti. Una din povestirile cele mai stranii care au aparut in urma dezastrului a fost cea care avea loc intr-una din barcile de salvare, al carei personaj principal era o femeie.
Femeia a intrebat daca se poate intoarce in cuseta sa ca sa ia ceva, si i s-au acordat trei minute. Strabatand in goana coridorul, ea a calcat peste o gramada de bani si pietre pretioase care erau presarate gramada pe jos, acolo unde fusesera scapate in panica momentului. Chiar si in cuseta ei, femeia ignora total propriile ei bijuterii, in schimb lua repede trei portocale. Apoi se grabi sa se intoarca in barca.
Cu cateva ore inainte, ar fi fost ridicol pana si gandul ca ar fi putut da chiar si un diamant mic in schimbul unui cos de portocale, dar situatia rasturnase toata scara de valori la bordul acelui vas. Urgenta ii clarificase prioritatile.

De prea multe ori invatam prea tarziu ce este cu adevarat important.
Suntem ca acea familie care se saturase de vacarmul si aglomeratia orasului si s-a hotarat sa se mute la tara si sa incerce sa traiasca in aer liber. Cu intentia de a creste animale, ei cumparara o ferma in vest. Dupa o luna, au primit vizita unor prieteni care i-au intrebat cum au botezat ferma. Tatal a raspuns: “Pai, eu voiam sa-i spun “Zburatorul W”, iar sotiei mele i-ar fi placut “Suzy Q”. Unul dintre baieti prefera sa-i zica “Barul J”, iar celalalt “Lenesul Y”. Asa ca am cazut la pace si am numit-o Ferma “Zburatorul W Suzy Q, Barul J, Lenesul Y“. Prietenul a mai intrebat: “Bine, dar unde sunt vitele?”, iar omul a raspuns: “Nu avem vite. Nici una n-a supravietuit marcarii!”.
Un autor anonim a spus: “Copilul se naste cu pumnii inclestati; omul moare cu palma deschisa. Viata stie sa dea frau liber lucrurilor pe care le credem atat de importante”.
Gary Redding relateaza povestea senatorului Paul Tsongas din Massachusetts. In ianuarie 1984 acesta a anuntat ca se va retrage din Senatul Statelor Unite si nu va mai candida pentru realegere. Tsongas era o stea politica in plina ascensiune. Era unul dintre favoriti in urmatoarele alegeri si fusese chiar mentionat ca un viitor potential candidat la functia de presedinte sau vicepresedinte al Statelor Unite.
Cu cateva saptamani inainte ca Tsongas sa-si anunte retragerea, aflase ca are o forma de cancer limfatic care nu se putea vindeca, ci doar trata. Dupa toate probabilitatile, boala nu avea sa-i afecteze in mare masura capacitatile fizice sau speranta de viata. Boala nu il obliga pe Tsongas sa se retraga din Senat, ci il obliga sa infrunte ideea ca este muritor. Nu va mai putea sa faca tot ce ar fi dorit sa faca. Prin urmare, care erau lucrurile pe care dorea cu adevarat sa le faca in timpul care ii mai ramasese de trait?
Tsongas a ajuns la concluzia ca lucrul pe care il dorea cel mai mult in viata si la care n-ar renunta daca si-ar da seama ca nu poate avea totul, era sa stea cu familia sa si sa-si vada copiii crescand. A preferat sa aleaga asta in loc sa faureasca legi pentru tara sau sa-si vada numele in cartile de istorie.
Putin timp dupa anuntul senatorului, un prieten i-a scris o scrisoare de felicitare pentru clarviziunea cu care isi stabilise prioritatile. Acesta ii spunea: “Nimeni n-a spus vreodata pe patul de moarte: “As vrea sa-mi fi petrecut mai mult timp la serviciu“.