1950: E. Erikson c8e14es
1970: se pune problema identitatii colective

Dimensiunile identitatii personale:
- in sens restrans: continuitatea persoanei -; ne percepem pe noi insine ca fiind aceeasi persoana de-a lungul vietii
- in sens larg: identificarea, separarea de ceilalti prin sistemul de sentimente, reprezentari care il singularizeaza

Componentele identitatii personale:
1. Continuitatea in timp si spatiu
2. integrarea in individ a rolurilor pe care acesta le joaca de-a lungul vietii
3. Diferentierea cognitiva si afectiva fata de ceilalti
4. Dedublarea interna, dialogul interior, autoanaliza (=baza constiintei)
5. Unicitatea realitatea biologica dar si sentimentul ca orice persoana este incomparabila cu alta.
6. Creativitatea, capacitatea de a contribui la cristalizarea identitatii persoanle (in sens larg), sau manifestarea activa in viata (in sens restrans)
7. Autovalorizarea
- siguranta de sine influenteaza direct capacitatea de persuasiune
- se recomanda o atitudine pozitiva fata de sine si fata de ceilalti
- fiecare isi doreste sa fie “primul inter pares” - tendinta de a arata celor din grup ca exceleaza in cultivarea valorilor grupului.

Identitatea personala este o structura foarte dinamica. “Constanta sinelui nu consta de fapt in a mentine o identitate, ci in a sustine o tensiune dialectica si in a stapani crizele periodice”.

3 etape ale formarii identitatii personale:
1. Individuatia primara (0-3 ani)
- copilul invata sa isi perceapa realitatea persoanla
- aparitia surasului = copilul incepe sa recunoasca entitati asemanatoare lui (zambeste altor persoane)
- angoasa lunii a 8-a: recunoaste strainii si plange la vederea lor (-recunoasterea identitatii colective: contrapune familia restului lumii)
- “nu”: initial ii imita pe ceilalti care ii interzic diverse lucruri, apoi descopera forta de impunere a propriei vointe prin “nu”
- “eu”: in jur de 3 ani. pana la acest moment copiii vorbesc despre sine ca tespre terti. apoi se individualizeaza. acest prag este pus in legatura cu recunoasterea in oglinda (fenomen mult mai tarziu la gemenii monozigoti)

2. Identificarea categorizanta (3 ani -; pubertate)
- prin contact cu alte medii
- grupuri:
- de apartenenta -; aceeasi categorie
- de referinta -; aspiratia de a intra in alt grup
- pericol pentru identizare (= formarea identitatii proprii) prin comportamentul gregar
- individul se poate afirma prin fapte, creativitate, dar nu in aceasta perioada a vietii
Primul individ al istoriei: Amenhotep IV (Amenofis, Ahnaton), faraon (1364-1347ien): isi schimba numele in urma reformei monoteiste pe care o instituie: cultul lui Aton, yeu solar.
- este primul individ pentru ca incalca toate normele comportamentale impuse faraonilor
- sotia sa: Nefertiti

3. Identificarea personalizanta (pubertate - …)
- persoana incepe sa refuze identificarile infantile si modelele familiale
- exacerbare a orgoliului, la inceput fara justificare - criza de identitate
- resping si accepta diferite lucruri fara argumente serioase, sunt extremisti, intoleranti, rigizi
- Pierre Tag: identitatea este istoria cavalcadei identificarilor pe care le desfaci si le refaci necontenit si care pot fi prilejuri de disfuncsii numite crize de personalitate.
Modelul individului uman

J.S. Bois: “Omul este un organism electrochimic, automiscator, simtitor si ganditor aflat intr.o permanenta conexiune cu ambientul sau spatio-temporal.”
Henri Bergson: “Noi suntem o acumulare de trecut”
Trebuie sa existe un echilibru intre trecut, prezent si viitor.
In realitate, nici trecutul, nici viitorul nu exista (deja, respectiv inca)
In cadrul sistemului din desen, debalansarea poate aparea in cadrul raportului TPV (una dintre “roti” sa predomine), sau in cadrul raportului XABC.
Comunicarea interpersonala. Schema generala
Shannon, Weaver

Paradoxul comunicarii: comunicarea trebuie sa transmita mesaje, dar mesajele nu sunt transmisibile ca atare, ci prin transformarea lor in semnale.
M1 e intotdeauna diferit de M2, din cauza:
- sursei de zgomot
- diferentei dintre codul de transmisie si cel de receptie

Bruiajul
Auto-bruiajul : afecteaza R: creierul prelucreaza mai multe informatii decat un E poate sa produca - fuga a gandurilor (a auzi - a asculta)

4 activitati de comunicare:
- scris
- citit se invata didactic

- vorbit nu se invata, dar ocupa cel mai mult timp (42%)
- ascultat

Limba: pseudocod:
- exista abateri de la regula identitatii dintre mesaj = semn
- nu exista doi indivizi care sa vorbeasca acelasi idiolect
Diferenta dintre idiolecte rezulta din experienta individuasa de invatare a limbii. Fiecare semn are o denotatie si mai multe conotatii, acestea din urma fiind diferite pentru fiecare individ.
Redundanta morfologica: cu cat e >, comunicarea e mai sigura si bruiajul <, chiar daca economia textului e afectata.

Teoriile Comunicarii:
1. T. Actionale (ale tintei)
- ex.: T. Shannon Weaver
- ale glontului magic
- ale acului hipodermic
- in retorica antica
- E - M - R
- Daca E este suficient de persuasiv, va determina schimbari in R

2. T. Interactionale
- ale ping-pong-ului
- E/R - M - R/E
- Rolurile sunt alternate

3. T. Tranzactionale
- legate de axiomele comunicarii ale scolii de la Palo Alto (non comunicarea este imposibila)
- comunicarea este simultana in ambele sensuri
- procesul este simetric
- E&R - M - R&E

Schema generala a comunicarii inerpersonale

Exista si auto-feedback: ajustarea comunicarii in functie de propriile observatii (cand noi insine vorbim, ne dam seama de anumite lucruri si incercam sa le corectam) -; daca suntem ragusiti, ne dregem glasul.

C1 si C2 = campurile de competenta ale E&R si R&E. Mesajul trebuie sa apartine intersectiei C1 cu C2, altfel comunicarea va esua.
La inceput orice comunicare este impersonala, nu interpersonala (nu cunoastem nimic despre interlocutor, despre statutul lui).
Comunicarea va functiona cu atat mai bine cu cat intersectia sintre C1 si C2 este mai mare.

Contextul: 4 dimensiuni:
1. C. Spatial: cadrul fizic care influenteaza comunicarea
2. C.Temporal: nu kla orice ora se comunica la fel.
3. C.Social: conteaz acine sunt persoanele participante de comunicare.
4. C. Psihologic: starile, trairile celor care iau parte la comunicare

Sociolingvistica pune accentul pe diversitatea modalitatilor de comunicare

Idiolect = mod propriu de vorbire a unui individ, la un moment dat
Sociolect = mod propriu de vorbire a unui grup la un moment dat

Situatia de comunicare: 3 parametrii care determina profilul sit de com
1. Locul = continuitate spatiala
2. Momentul = continuitate temporala
3. Relatia de rol E-R = continuitate sociala si psihologica

In cadrul idiolectului exista mai multe registre de comunicare. Alegerea acestor registre depinde de situatia de comunicare, care poate fi:
- Congruenta (presupune o armonie intre 1,2,3)
- Incongruenta (disonanta, ceva nu se potriveste)

Fishman: sociolingvist american
Loc: credincios se intalneste cu preotul la meci: incongruenta de loc pentru spovedanie - se schimba registrul - confersatie intre doi prieteni
Moment: convocarea secretarei in miez de noapte de catre sef presupune o schimbare se registru
Rol: in acelasi loc si moment, imdediat dupa ce s-au certat, intre doi indragostiti se verifica o incongruenta de rol

Modelul - Bruce Westley, Malcom McLean Jr.:
- X este inaccesibil simturilor noastre, ne adresam lui Y pentru ca ii este asemanator.
- Concluziile asupra lui B se extrapoleaza asupra lui X
- Y trebuie sa respecte anumite conditii pentru a fi model:
1. Adecvare -; asemanator lui X cel putin dintr-un punct de vedere semnificativ
2. Eterogenitatea -; sa nu fie identic cu X, sa fie suficient de deosebit de X
3. Eficienta - datele de iesire ale cercetarii trebuie sa fie diferite de datele de intrare
4. Relevanta -; rezultatelor obtinute in studierea lui Y pentru cunoasdterea lui X
5. Independenta lui Y in raport cu X, care sa permita ca B sa devina model si pentru un Z, W, T, etc.

Gate-keeper -; schema este valabila si pentru comunicarea de masa

Convergenta psihologica = informatiile sunt transmise de la senzori la creier trecand prin diferite etaje; fiecare etaj solutioneaza problemele pentru care este inzestrat, restul le trimite la etajele superioare, astfel incat la cortex ajung numai cele foarte complexe si importante.
Divergenta psihologica = cortexul trimite straturilor inferioare o comanda, care, pe parcursul drumului ei catre organe, este imbogatita la fiecare nivel.

Fereastra lui Johari

ZONA DESCHISA
E+
R+ ZONA ASCUNSA
E+
R ZONA OARBA
E R+ ZONA NECUNOSCUTA
E R-

Confidentele unui individ atrag dupa sine destainuiri din partea colocutorului despre zona ascunsa a acelui individ.
Confidentele constituie esentialul comunicarii

G. Egan:
History = biografia externa a individului, date la care poate avea oricine acces
Story = trairi, emotii. Fac obiectul confidentelor cu valoare comunicativa reala, ducand la castigarea increderii colocutorului.


Foloasele autodezvaluirii:
- imbunatatirea comunicarii
- autocunoasterea
- eliberarea ed sentimentul de vinovatie
- economisirea de energie psihica (necesara pentru a ascunde)
Dezavantajele autodezvaluirii:
- autocunoasterea
- pedeapsa
- efectul de ani-halou
- incalcarea modelului de macho (non-comunicativ)

Parametrii care influenteaza autodezvaluire:
- sexul
- varsta (17-50 ani>)
- rasa (albii sunt mai comunicativi)
- valenta (ne expunem mai usor aspectele pozitive decat pe cele negative)
- numarul participantilor (ideal 1-1)

Conditiile comunicarii eficiente:
1. Franchetea, deschiderea
- a declaratiei
- a reactiei
- fata de celalalt
2. Empatia
3. Disponibilitatea de a-l sustine pe interlocutor (supportivness)
4. Pozitivitatea fata de interlocutor, subiect si propria persoana
5. Egalitatea celor doi parteneri (greu de atins)
- intre statuturi sociale
- intre timpii de comunicare

Analiza Tranzactionala

Eric Bearne: in noi coexista mai multe personaje (egostari)
- P: parinte
- Tipul apodictic (sententios): critic, traditional, evaluativ, stie-tot
- Tipul ocrotitor, tandru
- A: adult
- Ia lucrurile asa cum sunt, cu realism, fara prejudecati, analitic, observator, incearca sa afle cat mai multe despre subiect, negociaza, decide in functie de informatiile detinute.
- C: copil
- Natural: egoist, nonconformist, razvratit, volitiv
- Adaptat: social, conformist, ritualist, docil
Personajele din fiecare dintre noi pot fi :
- Sociale: conformist, pro-social, ritualist
- Volitive: egoist, nonconformist, individualist

- Masca: simularea unuia dintre cele doua personaje

Analiza tranzactionala:

1. Tranzactia complementara: a) simetrica (A -; A) b) asimetrica (P -; C)

2. Tranzactia incrucisata P P

A 1 A
2
C C

3. Tranzactii camuflate
Comunicarea se desfasoara pe doua planuri: - aparent
- de profunzime

P P

A A

C C

Demonstreaza pasiunea omului petnru scenarii:
- culturale (moda, comportament)
- familiale (prima fiica se marita prima)
- psihologice (cele maio puternice. Se formeaza inainte de trei ani)

Thomas Harris: defineste Pozitiile de Viata:
1. I am not OK, You are OK
- nemultumit de situatia proprie
- pune starea lui pe seama celorlalti, care s-au afirmat prin metode colaterale
- slaba comunicare interpersonala
- complexe de inefrioritate
- lipsa de incredere

2. I am not OK, You are not OK
- mizantropi, dezgstati de lume
- inclinatie spre suicid

3. I am OK, You are OK
- infumurati, increzuti, snobi
- comunicare deficitara
- exacerbat, poate duce la paranoia

4. I am OK, You are not OK
- atitudine pozitiva, deschisa
- incredere in sine
- respect pentru ceilalti

Perceptia interpersonala:
Legata de judecati perceptive in legatura cu ceilalti
- Statice, legate de:
- Trasaturi permanente (sex, rasa, temperament)
- Relatii interpersonale stabile (fata de parinti)
- In functie de o anumita situatie (conduce bine)
- Dinamice, situationale, de moment

Regulile perceptiei interpersonale:
1. R. Bazate pe experienta: oamenii mai in varsta au o mai buna perceptie interpersonala
2. R. Stabilite prin analogie: foarte putin realiste si pertinente
3. R. De autoritate, manifestate prin ierarhie, sfaturi

Parametrii care influenteaza calitatea perceptiei:
1. Varsta +
2. Sexul: F+, B 3. Inteligenta: autobruiaj -, complexitate cognitiva +
4. Popularitatea, sociabilitatea -; (in realitate o persoana care cunoaste oamenii nu este deschisa cu toata lumea
5. Antrenamentul -;
6. Caracteristicile ed personalitate + (barbatul dinamic va intelege barbatii, barbatul introvertit va intelege femeile)
7. Prejudecati perceptive -;
- Primacy & Regency: enumerarea = ierarhie
- Profetii care se autoimplinesc
- Accentuarea perceptiva: perceptiile sunt influentate de subiectivitate si de contextul psihologic
- Tipologia implicita a persoanei: fiecare isi creaza tipare umane care includ anumite caracteristici asociate: jovial, spiritual=gras
- Consistenta: coerenta, logica diferitelor trasaturi (impusa, nu reala)
- Simpatia trebuie sa fie reciproca
- Prietenii mei trebuie sa se placa intre ei
- Stereotipizarea, rezultata din perceperea oamenilor ca unitati ale unei categorii.

Perceptia Interpersonala

Prejudecati ale interactiunii:
1. Polarizarea: atitudinea maniheista (alb/negru)
- religia Maniheista (Mani): crestinismul are doi zei, unul rau, al Vechiului Testament, si unui bun, al Noului Testament - omul trebuie sa il satisfaca pe zeul bun, trebuie sa se purifice prin asceza si sa se edzbareze de materialitate
- judecarea lumii in extreme
2. Perceptia statica:
- neacceptarea evolutiei lumii, a indivizilor
- animalele nu concep evolutia in timp (acvariu compartimentat)
3. Confuzia dintre fapte si inferente
- Faptele: lucruri observabile pe baza carora se produc deductii, inferente
- Judecata poate fi facuta pe baza faptelor, dar si pe baza deductiilor, a doua categorie nefiind la efl de justificata
- Faptele: afirmatii de tip faptic; pot fi facute doar de observator, dupa observare; au referire numai la trecut si prezent
- Inferentele: afirmatii ce pot fi facute de oricine oricand, si extinse prin halou; sunt neverificabile; fac referire la trecut, prezent si viitor
4. Suficienta
- nimeni nu poate sti totul despre un anumit subiect
- tendinta este de a crede contrariul
5. Orientarea intensionala
- tendinta de a trata lucrurile nu in concretetea lor, ci prin ceea ce se spune despre ele, prin definitia care le caracterizeaza (o pictura este apreciata pentru ca are un anumit autor, nu pentru valoarea ei reala)
- orientarea catre eticheta, nu catre produs
6. Nediscriminarea
- investirea unui individ cu caracteristicile clasei din care face parte, chiar daca el nu le are.
- A vedea in copac padurea, nu copacul

Atractia personala este determinata ed:
1. Atractivitatea
- caracteristicile apreciate
- depind de la R la R
- variaza dupa moda
- poate fi definita de situatie

2. Proximitatea
- sunt mai atragatori oamenii care sunt mai aproape
- sindromul simplei expuneri: e suficient sa vezi o persoana/lucru de mai multe ori pentru a ajunge sa iti placa

3. Consolidarea
- sunt mai atragatori cei care contribuie la consolidarea parerii despre propria persoana, prin laude sau pareri asemenatoare

4. Similaritatea - ne simtim atrasi de persoanele care semana cu noi.

5. Complementaritatea (extremele se atrag) - un student se poate intelege cu un profesor agrsiv, dar nu se casatoreste cu o femeie agresiva. Cautam persoane cu trasaturi pe care noi nu le avem.
7. Young: in fiecare barbat exista o Anima, iar in fiecare femeie un
Animus - complementaritatea structurii psihice

 

Credibilitatea inerpersonala:
Poate fi studiata in doua feluri:
- Sa studiezi comportamentul personalitatilor persuasive
- Sa faci experimente in conditii controlate

Depinde de datele initiale aflatre inainte de contactul cu cineva.
Problematica C este foarte veche, inca de la Aristotel
Existau trei factori de care depindea:
1. Simt (o parere usor acceptata)
2. Caracterul moral (daca stim ca o persoana nu are caracter moral)
3. Bunavointa (un orator trebuie sa se arate bine intentionat, vorbeste pentru a-i ajuta si sprijini pe ascultatori)

3 Etape ale procesului obtinerii C:
1. Etapa initiala: cineva cu care avem un prim contact are deja o credibilitate initiala, pentru ca stim de la altcineva ceva despre el. Rol important au titlurile academice.
2. Derivata: dupa de o observam, discutam cu persoana respectiva. Un om care-si pierde credibilitatea in politica va face apel la caracterul moral.
3. Terminala: rezultatul a 1 si 2 la sfarsitul unei interactiuni cu cineva.

Factorii de care depinde credibilitatea:
1. Competenta (- halou)
2. Caracterul: daca stim ca cineva n-a mintit niciodata, avem incredere in el.
3. Intentia: nu acordam incredere oricui, fiindca ne temem ca exista un dedesupt al spuselorsale. Credem mai putin vanzatorul care isi lauda marfa, decat pe cineva din afara
4. Tipul de personalitate: sunt mai credibili cei care sunt prietenosi, dinamici; personalitatile mai apropiate de noi ca fire ni se par mai credibile.
5. Optimismul: un om optimist emai credibil

C nu este o calitate intrinseca a cuiva, adica cineva e crezut de toata lumea. C sta si in perceptia noastra, in felul in care noi vedem lucrurile.
In noi insine -; C intrapersonala: are nivel ridicat sau scazut
C inerpersonala depinde de C intrapersonala

Kinezica
Ray Birdwhistell -; intemeietor
- 1944, profesor de sociologie, membru al Colegiului invizibil de la Palo Alto
- K = comunicare prin gesturi si expresie faciala

Schizofrenia = scindarea personalitatii (2 personalitati in conflict)
S. Dobandita = boala a grupului social, nu a individului - e necesara terapia de grup.
Dubla constrangere = supunereea individului unei injoctiuni
O persoana solicitata din mai multe directii devine schizofrenica

Societatea:
- Higher class
Upper higher
Lower higher

- Middle class
Upper middle
Lower middle

- Lowerclass
Upper lower
Lower lower

- Fiecare categorie are gesturi, limbaj, mentalitate proprie cultura se asuma prin imitarea grupului social din care facem parte

Clasificarea gesturilor:
Kineme = gesturi fara semnificatie
Kinemorfeme = elemente cu semnificatie

Eckman & Friesen
Emblemele: gesturi substitutive prin cuvinte (OK, lbj surdomutilor)
- Distanta
- Zgomot
- Ec. De cuvinte
- Neconcordanta lingv.
- Pantomima
- Interdictia de a vorbi
- Mima:
- antichitatea latina
- forma actuala: Jean Gaspard Debureau (Fr. sec 19) -Pierrot: strict gestual nu mimic.
- 1895 -; apare cinematografuul care are nevoie de pantomima timp de 30 ani
- 1927 -; Filmul sonor face ca pantomima sa se intoarca pe scena

Ilustratorii:
Insotesc cuvintele pentru al le completa sensul (nu sunt identice cu cuvintele)
Uneori sunt redundanti
Bastoane: gesturi verticale folosite pentru a sublinia cuvintele