Am constatat ca ar fi util sa se cunoasca si sa se aplice pe scara larga tehnici speciale prin care sa ne imbunatatim, pe de o parte, randamentul si puterea de a invata teoretic, iar pe de alta parte, puterea de a experimenta practic ceea ce am invatat.

Aceasta deoarece imi este clar ca modul nostru de a invata este mai mult sau mai putin defectuos - nu am fost niciodata invatati cum sa invatam in mod eficient si nici cum sa ne imbunatatim capacitatea de a experimenta, pentru a ne accelera evolutia personala.

In cautarile mele, am "dat" peste o carte pe care doresc sa v-o prezint pe scurt in cele ce urmeaza. Este vorba de cartea Invatare rapida, scrisa de Ricki Linksman, doctor in educatie si experta in domeniul invatarii accelerate.

Desi nu prezinta decit o viziune poate limitata asupra problemei invatarii, desi este scrisa intr-o maniera concisa si oarecum pragmatica, aceasta carte urmareste (si reuseste in mare masura) sa ne convinga ca pentru a ne imbunatati randamentul invatarii trebuie mai intii sa ne cunoastem asa numita „superlegatura de invatare", adica acea modalitate specifica de invatare care sporeste foarte mult eficienta si bucuria in timpul actiunii de a invata. Mai precis, s-a observat ca exista in principiu patru mari categorii de persoane, numite "tipuri de elevi":

-elevi vizuali, care invata folosind preponderent simtul vazului, care invata mai usor materialele tiparite sau grafice, ori pur si simplu privind in jurul lor;

-elevi auditivi, care invata cel mai bine prin ascultare si conversatie;

-elevi tactili, care invata cel mai bine prin atingerea obiectelor, prin perceperea senzoriala a materiei, sau prin folosirea miinilor si degetelor;

-elevii kinestezici, care invata cel mai bine prin actionarea maselor musculare (si care au nevoie sa se miste pentru a putea invata).

Fiecare dintre noi avem o predispozitie nativa spre una dintre aceste patru stiluri de a invata. t7e10ec
Dupa ce folosim stilul nostru de invatat pentru a prelua informatiile, creierul le proceseaza si le stocheaza in una dintre emisferele cerebrale - fie cea stinga, fie cea dreapta. Fiecare emisfera cerebrala reprezinta o modalitate diferita de a gindi si de a privi lumea.
Unii oameni au o preferinta emisferica cerebrala dreapta, altii o preferinta emisferica stinga, iar altii utilizeaza in mod egal ambele emisfere cerebrale. Elevii de emisfera cerebrala stinga manifesta tendinta de a fi secventiali si proceseaza liniar informatiile. Elevii de emisfera cerebrala dreapta manifesta tendinta de a gindi global, de a vedea tabloul in ansamblul lui si de a asocia idei ce aparent nu au nici o legatura intre ele.
Elevii de emisfera cerebrala stinga gindesc mai degraba prin simboluri de felul literelor, cuvintelor si numerelor, pe cind elevii de emisfera dreapta gindesc mai degraba prin intermediul transpunerilor senzoriale ale imaginilor, sunetelor, gusturilor, atingerilor si miscarilor - fara cuvinte.

Dupa aflarea superlegaturii (una dintre urmatoarele variante: emisfera stinga-vizuala, emisfera dreapta-vizuala, emisfera stinga-auditiva, emisfera dreapta-auditiva, emisfera stinga-tactila, emisfera dreapta-tactila, emisfera stinga-kinestezica, emisfera dreapta-kinestezica), putem creste eficienta si placerea invatatului prin folosirea de modalitati de invatare in conformitate cu predispozitiile noastre native. Pe de alta parte, vom respecta si vom intelege mai usor modalitatea diferita de a invata a celorlalti.

Testele care urmeaza va vor ajuta sa va descoperiti predispozitia pe care o aveti in ce priveste actul invatarii.

A. Chestionar pentru determinarea preferintei stilului de invatat

Cind intilniti o persoana necunoscuta, ce va frapeaza prima oara la ea?

a. Infatisarea sau modul cum se imbraca b. Felul cum vorbeste, ceea ce spune sau cuvintele sale c. Ceea ce simtiti despre ea d. Modul cum se comporta persoana, sau actiunile ei

La citeva ore dupa ce ati cunoscut o persoana, ce anume va amintiti cel mai bine despre ea?

a. Chipul b. Numele c. Cum v-ati simtit alaturi de ea, chiar daca i-ati uitat numele sau chipul d. Ceea ce ati facut impreuna cu ea, chiar daca i-ati uitat numele sau chipul

Cind intrati intr-o camera in care n-ati mai fost niciodata, ce va atrage cel mai mult atentia?

a. Felul cum arata interiorul b. Sunetele sau discutiile de acolo c. Cit de confortabil va simtiti, emotional sau fizic, acolo d. Ce activitati au loc inauntru si ce anume puteti face acolo

Cind ii invatati pe altii, cum procedati?

a. Le oferiti ceva la care sa priveasca - un obiect, o imagine sau un grafic - fara explicatii verbale ori discutii, ori cu un nivel redus al acestora b. Le explicati verbal, fara a le oferi materiale verbale c. Desenati, scrieti sau va folositi de miini pentru a le explica d. Le demonstrati o actiune in mod practic si le cereti s-o faca impreuna cu dvs.

Ce tip de carti preferati sa cititi? a. Carti ce contin descrieri menite sa va ajute sa vizualizati ceea ce se intimpla b. Carti continind informatii exacte, istorie, sau cu multe dialoguri c. Carti despre sentimente si emotii, sau despre perfectionarea mintii si a corpului d. Carti scurte cu multa actiune, sau carti ce va ajuta sa va perfectionati intr-un sport, intr-un hobby sau sa va dezvoltati un anumit talent

Care dintre urmatoarele variante descrie modul in care puteti citi sau studia cel mai bine?

a. Puteti studia in prezenta muzicii, a zgomotelor sau a unor conversatii, deoarece le eliminati mental. b. Nu puteti studia in prezenta muzicii, a zgomotelor sau a unor conversatii, deoarece nu le puteti elimina mental. c. Trebuie sa va simtiti confortabil, relaxat si puteti lucra cu sau fara muzica, dar va distrag sentimentele negative ale altora. d. Trebuie sa va simtiti confortabil, relaxat si puteti lucra cu sau fara muzica, dar va distrag activitatile sau miscarile din camera.

Cind vorbiti cu cineva, in ce directie vi se deplaseaza ochii?

a. Priviti direct chipul interlocutorului si doriti ca el sa va priveasca. b. Priviti interlocutorul doar scurt timp, apoi ochii vi se deplaseaza dintr-o parte in cealalta. c. Priviti interlocutorul doar scurt timp, pentru a-i vedea expresia, apoi va feriti ochii. d. Priviti arareori interlocutorul; in majoritatea cazurilor va uitati in jos, sau in lateral, dar daca exista activitate sau miscari, priviti in directia respectiva.

Ce anume va deranjeaza cel mai mult?

a. Un loc dezordonat b. Un loc prea linistit c. Un loc inconfortabil din punct de vedere fizic sau emotional d. Un loc in care nu se permit activitati, in care nu se ofera suficient spatiu de miscare

Rememorati o vacanta sau o calatorie. Petreceti citeva secunde cautind sa va reamintiti cit mai multe detalii. Dupa ce ati retrait episodul, ce amintiri va ies in evidenta?

a. Cele vazute - descrierile vizuale ale oamenilor, locurilor si obiectelor b. Cele auzite - dialoguri sau conversatii c. Senzatiile de pe piele si corp, precum si felul in care v-ati simtit, fizic si emotional d. Actiunile si activitatile dvs.

Care dintre urmatoarele atitudini va descrie cel mai bine?

a. Remarcati daca imbracamintea oamenilor nu este asortata, sau daca parul le este ravasit si adesea doriti sa rectificati aceste situatii b. Va deranjeaza cind cineva nu vorbeste corect si sinteti sensibil fata de anumite sunete, precum picuratul robinetelor sau zgomotul aparatelor casnice c. Lacrimati la episoadele triste din filme si carti d. Va foiti si nu va gasiti locul cind sinteti silit sa ramineti nemiscat si nu puteti sta prea mult timp in acelasi loc

Daca raspunsurile care predomina sint "a", sinteti un elev vizual.
Daca raspunsurile care predomina sint "b", sinteti un elev auditiv.
Daca raspunsurile care predomina sint "c", sinteti un elev tactil.
Daca raspunsurile care predomina sint "d", sinteti un elev kinestezic.

Aranjati categoriile in ordinea descrescatoare a frecventei. Unii indivizi au dezvoltat citeva sau toate stilurile de invatat, de aceea este posibil ca doua, trei sau chiar patru stiluri de invatat sa fie conectate.

B. Chestionar pentru determinarea preferintei emisferice cerebrale

Inchideti ochii. Vedeti rosu. Ce-ati vazut?

a. Literele r-o-s-u, sau nimic, deoarece nu puteti vizualiza b. Culoarea rosu, sau un obiect rosu

Sinteti mai priceput la:

a. Folosirea literelor, cifrelor sau cuvintelor b. Folosirea cuvintelor, formelor, imaginilor sau obiectelor

Cind cititi:

a. Auziti cuvintele parca rostite cu glas tare in minte b. Vedeti cartea derulindu-se ca un film mental

Preferati sa:

a. Discutati despre ideile dvs.? b. Faceti ceva, cu obiecte reale?

Cum este camera sau masa dvs.? a. Ordonata si ingrijita b. Celorlalti li se pare dezordonata, totusi stiti unde se afla fiecare lucrusor

Ce atitudine va descrie cel mai bine?

a. Va place sa povestiti evenimentele sau sa ascultati relatarea lor cu toate detaliile prezentate in ordine b. Va place sa spuneti direct ideea principala a unui eveniment, iar daca altii povestesc ceva, va irita daca nu ajung mai repede la ideea principala

Cind primiti instructiuni si aveti posibilitatea de a opta, preferati sa:

a. Urmati instructiunile b. Va ginditi si incercati alte cai de realizare

Va place sa:

a. Faceti planuri si le respectati b. Decideti lucrurile in ultima clipa, va lasati dus de curent, ori faceti ceea ce aveti chef in clipa respectiva

De obicei:

a. Urmariti cu atentie trecerea timpului b. Pierdeti notiunea timpului

De obicei, lucrati la:

a. Cite un proiect, pe rind b. Mai multe proiecte simultan

Daca predomina raspunsul "a", dovediti preferinta pentru folosirea emisferei cerebrale stingi.
Daca predomina raspunsul "b", dovediti preferinta pentru folosirea emisferei cerebrale drepte.
Daca numarul de raspunsuri "a" este aproximativ egal cu numarul de raspunsuri "b", este posibil sa utilizati fiecare emisfera cerebrala in mod egal, fara o preferinta aparte.