Ce este autismul?

Autismul este o tulburare legat de dezoltare a creierului, precum dislexia sau tulbur rile de atentie. Autismul nu este o form de retardare mintal . Desi multi indivizi cu tulbur ri din spectrul autistic (T.S.A.) par retardati, ei sunt adesea foarte inteligenti. q8e6eq
Cuvantul “autism” se refer la mai multe dizabilit ti, printre care tulbur rile autistice, sindromul Asperger si autismul “atipic”. Desi exist unele diferente intre aceste conditii, ele sunt destul de asem n toare, iar cei afectati se confrunt cu aproximativ aceleasi dificult ti in viat .
Autismul reprezint un spectru de tulbur ri de dezvoltare a c ror cauz nu este inc precis stabilit . Oamenii de stiint cred c aceste tulbur ri pot fi cauzate atit de factori genetici, cit si de factori de mediu. Persoanele cu tulbur ri din spectrul autistic (T.S.A.) tind s aib probleme sociale si de comunicare. De asemenea au tendinta de a repeta anumite comportamente si refuz s fac schimb ri in activit tile lor zilnice. Multe dintre ele invat si reactioneaz intr-un mod neobisnuit la diferitele senzatii.

Unele simptome ale spectrului autistic

Dup cum o spune si denumirea sa, spectrul autistic acoper o gam larg de comportamente si capacit ti. Diferentele de la un individ la altul pot fi, la fel ca in cazul persoanelor normale, foarte mari. Nu exist doi indivizi cu T.S.A. care s prezinte aceleasi simptome. Acelasi simptom se poate manifesta intr-o form usoar in cazul unei persoane si intr-o form sever in cazul alteia. Ca s intelegeti mai bine bine despre ce este vorba, urmeaz citeva exemple de tipuri de probleme si comportamente ale copiilor sau adultilor cu T.S.A.

Vorbire, limbaj, comunicare

Oamenii cu T.S.A. sunt adesea singuratici si par s fie extrem de timizi. Ei pot s nu interactioneze cu ceilalti in modul in care o fac cei mai multi oameni. Multi evit s priveasc oamenii in ochi cind vorbesc cu ei si prefer s stea singuri. Au dificult ti in a intelege sentimentele altor persoane sau in a vorbi despre propriile lor sentimente. Unii evit prezenta oamenilor din team , iar altii fie nu sunt interesati de cei din jur, fie nu stiu cum s interactioneze sau s se apropie de ceilalti. Unii pur si simplu nu observ prezenta celorlalti, fiind prea absorbiti de alte lucruri. Unii sunt dornici s cunoasc alti oameni, unii evit orice contact social. Lipsa limbajului trupului ii poate face s par distanti sau lipsiti de sentimente. Cu toate acestea, ar fi o greseal s credem c oamenii cu T.S.A. sunt lipsiti de afectiune; unii dintre ei pot fi foarte afectuosi cu cei pe care ii cunosc si la care tin.

Oamenii cu T.S.A. au dificult ti foarte mari in a percepe mediul social. Aceasta include atat intelegerea normelor si conventiilor sociale, cat si procesarea limbajului (diferenta cea mai important dintre tulbur rile autistice si sindromul Asperger este c cei care prezint sindromul Asperger au mai putine probleme de comunicare si nu prezint intirzieri in dezvoltarea vorbirii).

Persoana cu T.S.A. tr ieste intr-un soc cultural permanent, indiferent unde se duce si cit st acolo. Multe din regulile sociale de baz care celorlalti le sunt familiare, si de care adesea nici nu sunt constienti, ei ii r man inaccesibile. E ca si cum ar fi trimis pe scen ca s joace intr-o pies , si e singura care nu cunoaste nici scenariul, nici ce rol joac , nici in ce pies joac ! Ce se intampl aici? Ce ar trebui s fac? De ce X plange, Y e fericit si Z bomb ne de unul singur?! Viata -; in special viata social poate fi foarte derutant ! Oamenii cu T.S.A. au de asemenea dificult ti in a intelege aluziile si expresiile figurate.

Comunicarea verbal poate fi si ea dificil . Aceast situatie implic de obicei asa-numita component semantico-pragmatic . O persoan cu T.S.A. poate interpreta o fraz sau o intrebare fie la modul literal, fie intr-un mod cu totul neobisnuit. De exemplu, intrebat “Ce faci atunci cand te tai?”, ar putea r spunde foarte incocent “Sangerez”, in loc s descrie ceea ce ar trebui f cut in leg tur cu rana.

Aproximativ 40% dintre copii cu T.S.A. nu vorbesc deloc. Altii au ecolalia, adic repet ceea ce li se spune. Ei pot face acest lucru imediat sau mai tirziu. De exemplu, dac intrebi o persoan cu T.S.A. ,“Vrei un suc?”, ea va repeta: ,“Vrei un suc?” in loc s iti r spund la intrebare. Altii repet ceea ce au auzit la televizor. Oamenii cu T.S.A. pot s nu inteleag anumite gesturi, cum ar fi fluturatul miinii in semn de desp rtire. Pot s spun “eu” in loc de “tu”, sau invers. Vocile lor pot suna plat si da impresia c nu au capacitatea de a-si regla intensitatea glasului. Pot sta prea aproape de cel cu care vorbesc, sau pot vorbi despre acelasi subiect prea mult timp. Unii oameni cu T.S.A. pot vorbi corect si cunosc foarte multe cuvinte, ins le vine greu s asculte ce spun ceilalti. Au tendinta sa vorbeasc foarte mult despre ceea ce le place, mai degrab decit s aib un schimb de p reri sau s poarte o conversatie normal cu o alt persoan .

Multe persoane cu T.S.A. au dificult ti de comunicare, isi amintesc greu sau nu pot pronunta anumite cuvinte. Unele pot fi afectate de apraxie -; dificultatea de a coordona misc rile specifice vorbirii, altele de afazie -; dificultatea de a intelege si/sau formula secvente de limbaj complexe. Unele pot fi mute, sau isi pot pierde temporar capacitatea de a vorbi. Unele au o pronuntie defectuoas sau inflexiuni si variatii ale vocii neregulate. Multe persoane cu T.S.A. au nevoie de mai mult timp ca s proceseze comentariile sau intreb rile verbale si s formuleze r spunsuri la acestea. Adesea pot repeta cuvintele auzite (ecolalia) sau propriile lor cuvinte.

Comportamente repetate, rutin

Oamenii cu T.S.A. pot repeta aceleasi si aceleasi actiuni la nesfirsit. Pot prefera ca lucrurile s se desf soare conform unei rutine stabilite, astfel incit s stie intotdeauna la ce s se astepte. Schimb rile in rutina lor ii poate afecta foarte mult. De exemplu, un copil care este obisnuit s se spele pe fat inainte de a-si pune pijamaua ar fi foarte tulburat dac i s-ar cere s schimbe ordinea si intai s -si pun pijamaua si abia apoi s se spele pe fat .

Persoanele cu T.S.A. tind s refuze schimb rile, sau pur si simplu nu sunt interesati in ele. Multi sunt puternic atasati de obiecte, locuri sau obiceiuri si devin foarte tulburati dac sunt obligati s renunte la rutina lor. Lucrurile care altora par obisnuite pot fi foarte importante pentru o persoan cu T.S.A.

Copiii cu T.S.A. se dezvolt diferit de ceilalti copii. Ei pot avea intirzieri mari in dezvoltarea capacit tilor sociale, de limbaj si cognitive, in timp ce capacit tile motorii pot fi la acelasi nivel ca si la copiii de virsta lor. Pot rezolva cu usurint puzzle-uri complicate sau probleme legate de calculatoare, ins nu pot face lucruri pe care cei mai multi oameni le consider usoare, cum ar fi s comunice sau s -si fac prieteni. Copiii cu T.S.A. pot inv ta s realizeze o sarcin dificil inainte de rezolva una usoar . De exemplu, un copil poate s citeasc cuvinte lungi, dar nu stie ce este acela sunetul “b”. Un copil isi poate dezvolta o abilitate pe care mai tarziu s o piard . De exemplu, pan la un moment dat poate pronunta o serie de cuvinte, pentru ca apoi brusc s nu mai vorbeasc deloc.

Procesarea senzorial

Oamenii cu T.S.A. tind s aib experiente senzoriale neobisnuite. Ei pot avea o sensibilitate exagerat , sub media normal si/sau dificult ti de interpretare senzatiilor (agnosia). Aceste experiente nu implic halucinatii; senzatiile lor sunt bazate pe experiente reale, ca si la oamenii normali. Modul in care percep realitatea senzorial poate fi diferit, sau pot ap rea dificult ti de interpretare a informatiilor senzoriale. Nu exist doi indivizi cu T.S.A. care s prezinte acelasi tip de probleme senzoriale.

Multi oameni cu T.S.A. evit s fie atinsi. Cauza este de regul simtul tactil exacerbat. O atingere usoar poate r ni sau soca o persoan cu T.S.A. In alte cazuri un asemenea gest poate genera confuzie, din cauza dificult tii de interpretare a senzatiei. Un alt caz destul de comun este perceperea stimul rii invers proportional cu intensitatea ei, astfel incit o atingere usoar poate fi simtit ca un soc electric, in timp ce un contact ferm nu prezint nici o problem . Unii oameni cu T.S.A. pot fi insensibili la durere, incit nici nu observ cind se r nesc.

Auzul poate fi de asemenea dezvoltat dincolo de normal. Zgomote care pe altii nu-i deranjeaz pot r ni urechile unui individ cu T.S.A. multi inteleg mai greu ceea ce li se spune, din cauza dificult tilor de procesare a sunetelor.

Vederea poate fi si ea afectat . Unii indivizi cu T.S.A. pot fi prosopagnostici (“face-blind”). Aceasta inseamn c invat s recunoasc oamenii foarte greu, din cauz c tind s analizeze fetele mai degrab decit s le recunoasc automat. Efecte si gravitatea acestor tulbur ri variaz de la un individ la altul. Alti indivizi cu T.S.A. pot avea ochii foarte sensibili la lumina puternic .

Un efect comun al acestor simturi exacerbate este c oamenii cu T.S.A. sunt vulnerabili la suprainc rcarea senzorial . Este ca si cum ar fi supusi unui bombardament senzorial continuu. Acelasi efect poate rezulta dintr-o stimulare social sau emotional prea intens . Oamenii cu T.S.A. pot experimenta aceast suprainc rcare in situatii in care o persoan normal nu numai c nu s-ar simti deloc deranjat , dar chiar s-ar distra. In aceste circumstante concentrarea devine dificil , apare senzatia de oboseal sau confuzie, sau chiar durerea fizic . O prelungire a situatiei de suprainc rcare poate avea ca rezultat izbucniri de minie sau accese de plins. Un alt rezultat al reinc rc riii poate fi “inchiderea sistemelor” (shutdown). Aceasta inseamn c functionarea normal a individului este afectat total sau partial.

Atentia

Capacitatea de a procesa stimuli multipli este redus . Problema lor este c au o atentie foarte redus si nu pot face fat mai multor stimuli in acelasi timp. In cazul celor mai multi oameni mintea este asemeni unui fascicul de lumin ce cuprinde o arie restrins de maxim concentrare si una mai larg , de constient partial . In cazul persoanelor cu T.S.A., mintea poate fi comparat mai degrab cu un fascicul laser, care ilumineaz doar un singur punct. De asemenea, deplasarea atentiei c tre un alt punct este relativ inceat si presupune o pauz sau un moment de intarziere. Rezultatul este c persoanele cu T.S.A. au tendinta de a vedea lucrurile ca fiind separate mai degrab decit legate intre ele.

Cum sunt oamenii cu T.S.A.?

Foarte diferiti intre ei. Unii pot s nu invete niciodat s vorbeasc si s nu fie niciodat in stare s munceasc sau s tr iasc independent. Altii se pot simti bine intr-un mediu protejat, muncind in cadrul unor institutii speciale. Exist ins si persoane cu T.S.A. care tr iesc independent si se descurc foarte bine. Aceast din urm categorie („high-functioning”) nu este intotdeauna recunoscut . Cu toate acestea ea exist , iar oamenii care fac parte din ea au nevoie s recunoasc si s inteleag dificult tile cu care se confrunt , modul lor unic de gandire si de actiune si de contact cu lumea.

Multi oameni cu T.S.A. fie reactioneaz exagerat, fie au reactii invers proportionale cu importanta fenomenului care le-a provocat. O persoan cu T.S.A. care face fat cu succes unor situatii de criz poate fi dat peste cap de orice intimplare neasteptat , chiar dac ea este lipsit de important , cum ar fi c derea unui creion. Oamenii cu T.S.A. pot p rea adesea lipsiti de sentimente, dar pot fi foarte implicati atunci este vorba de lucruri importante pentru ei. Multi dintre ei sunt mai expresivi si mai sinceri in manifest rile lor emotionale decit oamenii normali.

Multi oameni cu T.S.A. au foarte putine interese, care se manifest aproape ca o obsesie. Acestea pot fi obisnuite, ca sportul, de ordin tehnic, precum neurologia sau ciudate, cum ar fi memorarea mersului trenurilor. Oamenii cu T.S.A. isi iau interesele foarte in serios.

Oamenii cu T.S.A. pot face lucruri ciudate, cum ar fi s se legene inainte si inapoi, s bat din palme, s fredoneze, s vorbeasc singuri, s se invart in cerc sau s repete diverse lucruri. Motivele pot fi variate: distractia, bucuria sau nelinistea. Uneori, aceste comportamente stranii sunt menite s compenseze probleme senzoriale. Repetitia este legat de concentrarea redus . Vorbitul de unul singur sau chicotitul f r nici un motiv aparent sunt adesea rezultatul visatului cu ochii deschisi sau al unor amintiri, sau pot fi o form de ecolalia. Cam 25% din persoanele cu T.S.A. sufer de atacuri de epilepsie de diverse tipuri, care pot provoca un comportamente bizare.

Autismul NU este:

1. Autismul nu este retardare mintal . Unii oameni cu T.S.A. pot fi foarte inteligenti, si exist dovezi c Einstein a fost autist.

2. Autismul nu este sindromul “savantului”. Exist “savanti” printre autisti (cum ar fi cei care pot face calcule foarte complicate in cateva secunde), dar cei mai multi nu au asemenea capacit ti. Altii sunt dotati si au o inteligent foarte dezvoltat . Multi prezint o inteligent normal , iar unii pot fi retardati.
3. Autismul nu este o problem de ordin emotional. Autismul este o conditie neurologic , cu care oamenii se nasc. Autismul nu este cauzat de traume psihologice.
4. Autismul nu este psihoz sau lipsa contactului cu realitatea.
5. Oamenii nu aleg s fie autisti.
6. Autismul nu este “o soart mai rea decit moartea”. Oamenii cu T.S.A. sunt dezavantajati in unele privinte, ins pot duce o viat fericit si plin de impliniri. Multi nici nu si-ar dori s fie “vindecati”, c ci ar avea senzatia c sunt anulati si inlocuiti cu alti oameni.