Prezentarea testului

Testul D. 70 a fost construit pornindu-se de la testul D. 48 avand ca obiectiv masurarea inteligentei generale neverbale. v3x23xj
Testul D. 70 se poate administra individual sau colectiv. La fel ca D. 48, acest test cuprinde 4 exemple si 44 itemi. Regulile dupa care sunt construiti itemii sunt aceleasi ca la D. 48, cu specificarea ca la D. 48 problemele sunt gradate intr-un mod mai sistematic, principiile de rezolvare fiind combinate in cadrul problemelor, ingreunand rezolvarea probei de catre subiect.
D. 70 este forma paralela a testului D. 48, acest lucru presupune ca mediile si abaterile standard sa fie aproximativ identice, intercorelatia lor sa fie foarte apropiata de 1 si asemanatoare cand sunt corelate cu alte teste. Si validitatea celor doua teste va trebui sa fie similara.
Construit dupa 20 de ani de la lansarea testului D. 48, D. 70 realizeaza un paralelism consrtuctiv riguros. Echivalenta constatata de-a lungul studiilor franceze conduce la aprecierea ca testul D. 70 va gasi un camp de aplicare cel putin la fel de bogat si important ca si testul D.48. El poate constitui un auxiliar pretios al testului D. 48 care este prea cunoscut si de asemenea va reprezenta un mod eficient de confirmare sau verificare a rezultatelor obtinute cu ajutorul lui D. 48.

I. Constructia testului
In primul rand a fost studiat algoritmul de rezolvare al fiecarui item din test. Dupa ce s-au ales noile structuri pentru forma de prezentare, conservand insa principiul de reprezentare prin dominouri, au fost create 83 de probleme.
Intr-o prima experimentare, X1, facuta pe 600 subiecti apatinand unui grup de nivel socio-cultural variat, s-au experimentat cele 83 probleme noi, fara limita de timp, amestecandu-le insa in mod sistematic si cu cele 44 probleme ale lui D. 48. Pentru acesta s-au constituit 6 caiete cuprinzand 20 itemi din cei 44 ai testului D. 48, restul fiind din cei 83 nou creati. Fiecare caiet era de o dificultatea medie care trebuia sa fie identica cu celelalte, forma de prezentare si tipurile de algoritmi de rezolvare au fost reprezentate aproximativ in acelasi fel. La inceputul probei figurau intotdeauna probleme mai usoare cu scopul de a usura integrarea subiectilor in proba. De asemenea paginile brosurilor erau alternate pentru ca rezolvarea problemelor sa fie efectuata in conditii de antrenament (invatare) si efort relativ egal; desigur, luandu-se in considerare un esantion suficient de mare. Instructajul subiectilor se efectua pe 6 exemple care contineau reprezentate legile si structurile algoritmice pe care subiectii le vor intalni pe parcursul rezolvarii problemelor din test.
Analiza de item care a urmat experimentarea amintita a urmarit gasirea printre cei 83 itemi luati in discutie, corespondenti, din punctul de vedere al dificultatii, cu fiecare din cei 44 itemi ai testului D. 48. Astfel, din 60 itemi care s-a constatat ca sunt echivalenti cu itemii testului D. 48, au fost selectionati 44 care au constituit tema celei de a doua experimentari, X2.
In acest nou context experimental, cei 44 itemi au fost grupati in mai multe serii, fiecare continand itemi in care structura dominourilor este aceeasi dar dificultatea in rezolvare creste progresiv. Astfel, cu toate ca fiecare item al acestei versiuni a testului avea un corespondent in D. 48, totusi locul itemilor de aceeasi dificultate difera de la un test la altul.
Al doilea experiment, X2, a cuprins 215 subiecti, elevi ai ultimelor doua clase de liceu; fiecarui subiect i s-au administrat cele doua forme: D.48 si versiunea provizorie, BX2. Pentru a balansa efectele unei invatari, ordinea de administrare a fost alternata. Subiectilor li s-a administrat si un test verbal "Cuvinte eficace" din "Bateria factoriala 63".
Calculele s-au efectuat pe 111 subiecti (63 baieti si 48 fete), care au rezolvat initial BX2 si apoi D. 48 si 113 subiecti (60 baieti si 53 fete) pentru care ordinea de testare a fost D. 48, BX2. Corelatiile obtinute intre D. 48, BX2 si "Cuvinte eficace" sunt date in tabelul 1.
Rezultatele presupun urmatoarele precizari: a) Intercorelatiile celor doua teste D. 48 si BX2 cu testul "Cuvinte eficace" au valori invecinate; b) Corelatiile dintre D. 48 si BX2 ar indica necesitatea revizuirii versiunii BX2 cu scopul majorarii coeficientului de corelatie. De fapt, omogenitatea esantionului utilizat se pare ca nu poate fi raspunzatoare dacat partial de corelatiile relativ scazute.

Tabelul 1

Prima proba Cuvinte eficace A doua proba
D. 48 0,18 BX2
0,68
BX2 0,21 D.48
0,67

In consecinta s-a reluat analiza fiecarui item, compararea itemului considerat ca fiind corespunzator cu cel din experimentarea X1. Aceasta a dat posibilitatea ca in functie de gradul de dificultate itemul sa-si ocupe locul potrivit in test.
Dorindu-se conservarea structurii generale a testului, in serii constituirea fiecaruia dintre itemi in aceesi forma de prezentare, a fost necesara substituirea catorva itemi din versiunea BX2 cu alti itemi alesi dintre cei care aveau un corespondent in testul D. 48, dar au fost abandonati cand s-a constituit aceasta versiune.
O a treia experimentare a pus in joc itemii nou inclusi. In urma acestei analize de itemi si tinand cont de corelatia (r punct biserial) intre reusita fiecarui item si cota totala la D.48, 11 itemi au fost selectionati pentru inlocuirea a 11 itemi din versiunea BX2. Versiunea definitiva de 44 itemi a fost stabilita, constituind testul D. 70.

II. Caracteristicile psihometrice ale testului D. 70 si controlul echivalentei cu D. 48

Fidelitatea
Fidelitatea calculata prin metoda injumatatirii (split-half) intre totalul itemilor pari si impari (r corectat prin formula Spearman-Brown) este de 0,90. Calculele au fost efectuate pe protocoalele a 250 subiecti.
Echivalenta lui D.70 cu D. 48
Intr-un prim studiu asupra a aproximativ 300 subiecti au fost administrate intr-o ordine de prezentare alternativa, cele doua teste.
Studiul s-a desfasurat pe doua categorii de subiecti:
A: fete din ultimele clase de liceu;
B: baieti cu nivel de pregatire echivalent scolii generale.
S-a avut grija ca la administrarea testelor, de fiecare data, sa se distribuie alternativ un D. 48 si un D.70, astfel incat sa se poata considera echivalente grupele de subiecti examinati, din punct de vedere al nivelului.
Cativa subiecti au fost examinati cu cele doua teste pe parcursul a doua sedinte diferite, intr-un interval de 15 zile pana la 3 saptamani.
In tabelul 2 se prezinta caracteristicile fiecarui grup: Tabelul 2
Grupele experimentale
Probele adminis- Categorii de subiecti
Grupul trate si ordinea A B Total de examinare
1 1) D. 48 67 10 77
2) D. 70
2 D. 48 15 59 74
3 1) D. 70 65 11 76
2) D. 48
4 D. 70 13 59 72
Total 160 139 299

1. Compararea celor doua teste
Se considera rezultatele grupelor 1 si 2 pentru D. 48 si 3 si 4 pentru D. 70. Prima data se au in vedere subiectii A, apoi B si in final totalul.
Tabelul 3

Compararea lui D. 48 si D. 70 (primele examinari)

D. 48 D. 70
Subiecti A Efective (N)
Medii
Abateri standard 82
29,46
5,16 78
28,99
4,30
Subiecti B Efective (N)
Medii
Abateri standard 69
21,06
8,12 70
19,98
5,50
Total Efective (N)
Medii
Abateri standard 151
25,64
7,98 148
24,72
6,70

Din examinarea diferentelor intre cele doua medii se poate retine ca D. 70 tinde sa fie putin mai dificil decat D. 48. Totusi, diferentele, apreciate prin intermediul testului t al lui Student, nu sunt semnificative.

2. Compararea celor doua teste in functie de ordinea de administrare

In acest studiu au fost cuprinsi numai subiectii din lotul A.
Rezultatele obtinute din compararea grupelor 1 si 3 a subiectilor din lotul A, figureaza in tabelul 4.
Tabelul 4

Valori

Grupul 1 (N=67)
----------------------- D.48 D. 70
(a) (b) Grupul 3 (N=65)
----------------------- D. 70 D. 48
(a) (b)
Media 30,01 | 30,64 29,32 | 34,26
Abaterea standard 4,88 | 4,79
| 4,39 | 5,03
|

In cazul grupului 3 invatarea a adus un castig de 5 puncte, in timp ce in cazul grupului 1 nu apare acest efect. Pentru D. 48 castigul rezultat in urma invatarii este de 5 puncte; pentru D. 70 el este de aproape 1 punct.
Numai cand testul D. 48 este administrat dupa D. 70, diferentele sunt semnificative (la pragul de 0,01).
Aceste rezultate au condus la realizarea unei noi experiente in care subiectii sa fie examinati intai cu D. 48, apoi cu D. 70.
Studiul a fost realizat pe 250 subiecti cu urmatoarele caracteristici:
Tabelul 5

67 fete din ultimii ani de liceu (19 ani) Din care 41 filosofie
18 stiinte experimentale
8 matematici elementare
150 baieti din invatamantul secundar din care 29 in clasa 7
30 in clasa 8
28 in clasa I
22 in clasa II
31 in clasa III
33 baieti la nivelul clasei a 6-a

Examinarea s-a dsfasurat in doua etape la un interval de o saptamana. In aceste conditii, coeficientul de corelatie intre rezultatele la cele doua teste paralele este de 0,79.
Valorile caracteristice obtinute sunt redate in tabelul 6.

Tabelul 6 ,
Valori D. 48 (a) D. 70 (b)

Medii 26,30 27,12
Abaterea standard 6,56 6,58

Diferenta intre medii este aproape asemanatoare cu experimentul precedent, dar tinand seama de efectivul mai mare, ea este semnificativa (t = 3,31; P = 0,01).

Studiul testului D. 70 cand timpul de administrare este de 20 minute

La 217 subiecti au fost cunoscute performantele dupa 20 minute de examinare prin schimbarea creioanelor la 20 minute de la inceperea testarii.
Tabelul 7

Valori D. 48, in 25 de minute (a) D. 70, in 20 de minute (b)
Medii 27,26 27,16
Abaterea standard 5,98 5,64

Acest ultim tabel arata echivalenta rezultatelor la cele doua teste cand D. 48 este administrat primul (a), timp de 25 minute si D. 70 este administrat dupa el (b), cu timp de 20 minute.
Nu s-a putut retine solutia unei etalonari a lui D. 70 pentru sistemul de administrare de 20 minute, deoarece a fost mai putin discriminativ.
III. Instructiuni pentru administrare si cotare

Administrare
" Veti efectua o proba in care va trebui sa studiati figuri care reprezinta dominouri; dar va atrag atentia ca activitatea pe care o veti face n-are nimic comun cu jocul de domino.
Fiecare veti primi un caiet cu figuri ca acesta (SE ARATA) si o foaie de raspunsuri ca aceasta (SE ARATA).
Va previn ca nu trebuie sa scrieti nimic si nici sa faceti vreun semn pe caiet. Pastrati-l inaintea voastra fara sa-l atingeti pana nu va dau instructiunile necesare".
(Se distribuie caietele si foile de raspunsuri).
" Completati datele personale inscrise in capul foii.
Puneti acum caietul inaintea voastra si foaia de raspuns de o parte.
Deschideti caietele la prima pagina si sa citim impreuna instructiunile care va sunt date in partea de sus a paginii:
Fiecare desen reprezinta un grup de dominouri.
Numarul de puncte pe fiecare jumatate de domino poate varia de la 0 la 6. Priviti fiecare grup si cautati valoarea dominoului care lipseste. Scrieti pe foaia de raspuns cifrele corespunzatoare acestui domino.
Veti intelege mai bine rezolvand cele patru exemple, care figureaza pe aceasta prima pagina. Ele sunt desenate pe litere A, B, C, D.
Remarcati mai inainte ca in fiecare grup de dominouri exista un domino care a fost desenat din linii intrerupte. Pe acest domino nu avem nimic de remarcat si in consecinta desenul este incomplet.
Munca dumneavoastra consta in a cauta dominoul ce va trebui pus in locul celui ce este gol pentru ca ansamblul sa fie complet si corect.
Sa facem impreuna aceste exemple pentru a va exersa.
E x e m p l u l A. - Ce valoare trebuie sa aiba dominoul gol ?
(Faceti sa raspunda) Da, 6 sus si jos".
In caz ca subiectii stiu insemnam cu +. In caz ca subiectii nu stiu dam urmatoarea explicatie:
" Priviti, pozitia dominourilor este in mod alternativ orizontala si verticala., Toate sunt dominouri duble si au valori ce se succed in mod regulat: 1, 2, 3, 4, 5.
Ce valoare urmeaza dupa 5 ? (Faceti sa raspunda). Da 6. Dominoul gol va trebui sa aiba cifra 6 in fiecare jumatate.
Pentru a indica raspunsul dat trebuie sa folositi foaia dumneavoastra de raspunsuri. Locul rezervat exemplelor a fost situat in coloana stanga, sus. Inscrieti deci pentru exemplul A dominoul desenat putin mai gros decat celelalte, cu linii intrerupte, cifra 6 sus si cifra 6 jos.
Atentiune, nu trebuie sa desenati punctele dominoului, ci sa inscrieti raspunsurile in CIFRE". (Circulati si verificati. Corectati erorile. )
E x e m p l u l B.
" Raspunsul corect aici este ... (Faceti sa raspunda), Da 6 sus si 0 jos ".
In caz ca subiectii stiu insemnam cu +.
In caz ca subiectii nu stiu dam urmatoarea explicatie:
" Aceste dominouri au toate, ori sus, ori jos, o jumatate care nu are nici un punct si in jumatatea cealalta numarul de puncte creste in mod regulat: 1, 2, 3, 4, 5. Ce valoare urmeaza dupa 5 ? "
(Lasam sa raspunda). Da, 6 . Raspunsul bun va fi 6 si 0.
+ Indicati acest raspuns pe foaia voastra scriind la exemplul B, in dominoul mare, cifra 6 sus si cifra 0 jos ".
(Verificati si corectati).
" Remarcati deci ca atunci cand valoarea indicata este zero, nu lasam dominoul gol, ci scriem cifra zero".
E x e m p l u l C.
" Raspunsul este aici ... (Faceti sa raspunda), Da, 2 sus si 4 jos ".
Atunci cand subiectii nu stiu dati urmatoarea explicatie:
" Priviti mai inainte seria valorilor de sus; sa le citim: 4, 5, 6, 0 etc. Valoarea care lipseste in serie este 2. Priviti acum seria valorilor de jos; vedeti ca merge in sens invers; trebuie sa numarati invers: 2, 1, 0, 6, 5 un gol si trei. Ce valoare trebuie pusa in locul golului ? "
(faceti sa raspunda). "Da, este 4.
+ Scrieti la exemplul C; 2 sus si 4 jos pe foaia de raspuns".
(Verificati si corectati).
E x e m p l u l D. " Raspunsul aici este ... (Faceti sa raspunda), Da, 1 si 3".

In cazul in care subiectii nu stiu, dati urmatoarea explicatie:
" Aici dominourile sunt dispuse in cruce, in grupe de cate doua. Comparam la fiecare etaj dominoul stang cu cel drept.
In sus, la stanga, avem 6 - 1 si la dreapta la fel 6 - 1.
In jos, citim de la stanga 5 - 2, si de la dreapta 2 - 5. Vedeti jumatatea interioara a dominoului stang corespunde jumatatii interioare a dominoului drept. In continuarea va merge la fel ca si jumatatile exterioare.
Sus, avem 0 - 4 la stanga si 4 - 0 la dreapta.
Si in sfarsit jos de tot, la dominoul stang 1 - 3, corespunde ... (lasati sa raspunda).
Da, 1 - 3 este raspunsul bun.
+ Marcati 1 in sus si trei in jos la exemplul D, pe foaia de raspuns, in spatiul rezervat exemplului D".
(Repetati explicatiile, daca aceasta pare sa fie necesara ).
" Bine, acum puneti pe masa creionul si ascultati-ma.
Atunci cand va spun intoarceti pagina caietului si veti gasi grupuri de dominouri asemanatoare cu acelea pe care le-am examinat impreuna. Trebuie sa incercati, de fiecare data, sa gasiti valoarea pe care trebuie sa o aiba dominoul gol si sa indicati aceasta valoare pe foaia de raspuns.
Problema se va schimba frecvent. Va exista de fiecare data ceva diferit de gasit.
Examinati fiecare proiblema si straduiti-va sa o rezolvati cat mai bine posibil.
Problemele la inceput sunt usoare dar treptat, ele devin mai complicate. Daca o intrebare vi se pare foarte dificila, sa nu pierdeti prea mult timp cu ea, sa treceti la urmatoarea si daca ati terminat caietul la timp, veti reveni la intrebarile pe care le-ati abandonat.
Fiti atenti la numerele problemelor si inscrieti raspunsurile pe foaia de raspuns in casuta care are acelasi numar ca si intrebarea.
Inca odata va amintesc, ca nu trebuie sa scrieti nimic pe caiet".
Rezolvarea in 25 de minute.
" Aveti 25 minute pentru a lucra, va voi preveni cand v-au ramas 5 minute.
Intoarceti pagina. Incepeti ". Dupa 20 minute, se spune:
" V-au mai ramas 5 minute ".
La sfarsitul celor cinci minute se spune:
" Inchideti caietele". (Se aduna caietele si foile de raspuns).
Supraveghere
Este indispensabil sa se verifice ca toti subiectii sa fi inteles perfect modalitatile de raspuns:
- Utilizarea foii de raspuns;
- Raspunsuri in cifre;
- Indicatia zeroului prin cifra zero.
Sa se asigure ca nici un subiect sa nu piarda timpul prin asteptarea semnalului de a intoarce pagina.
Corectare
1. Introduceti foaia de raspuns in grila de corectare si marcati deschizaturile cu raspunsuri gresite, care sunt urmatoarele: a. cifrele indicate nu sunt aceleasi cu cele de pe grile; b. una din cele doua valori ale dominoului lipseste; c. valorile sunt exacte, dar inversate in privinta pozitiei lor in cele doua jumatati;
2. Totalizati numarul raspunsurilor bune pentru fiecare pagina a foii de raspuns, apoi pe ansamblu. Totalul general care constituie nota va fi scris in casuta "NOTA" de sus.
Cheia raspunsurilor corecte este urmatoarea:

1 5
5 11 1
6 21 4
2 31 3
3 41 4
2
2 4
2 12 2
5 22 2
3 32 3
1 42 2
3
3 2
3 13 3
2 23 3
5 33 6
6 43 5
5
4 1
4 14 6
4 24 2
1 34 2
5 44 0
4
5 5
4 15 2
6 25 5
6 35 3
6
6 6
4 16 1
0 26 6
6 36 1
2
7 1
5 17 6
5 27 6
0 37 2
2
8 3
6 18 4
6 28 1
1 38 3
6
9 4
6 19 3
5 29 6
2 39 5
3
10 0
1 20 6
4 30 6
3 40 0
1
IV. Etalonare
Testul D. 70 a fost etalonat in Franta pe o populatie de ambele sexe, in varsta de 18 - 45 ani, media rezultatelor obtinute variind intre 28, 88 si 24, 54 iar abaterea standard intre 4,39 si 6, 28. Pe lotul total examinat (N = 623), media este 27,60 si abaterea standard de 5, 46. In manualul testului figureza un singur etalon global:

Etalonare in 11 clase normalizate (Franta)

Clase Cote brute Procentaje teoretice Procentaje cumulate
1 0 -16 3,6 3,6
2 17 - 20 4,5 8,1
3 21 - 22 7,7 15,8
4 23 - 24 11,6 27,4
5 25 - 27 14,6 42,0
6 28 - 26 16,0 58,0
7 30 14,6 72,6
8 31 - 32 11,6 84,2
9 33 - 34 7,7 91,9
10 35 - 36 4,5 96,4
11 37 - 44 3,6 100,0
Media 27,60
? 5,46
N 623

In tara noastra, testul D. 70 a fost validat si etalonat in scoala si industrie cu scopul predictiei succesului scolar si profesional. Etalonarea, atat pe populatie scolara, cat si pe populatie cu studii superioare a fost efectuata in noua clase normalizate (stanine).