I. Prezentarea testului
Testul B. 53 este o proba neverbala colectiva pentru masurarea inteligentei
generale, fiind puternic saturat in factor "g". In constuctia
sa s-a pus accentul pe capacitatea de surprindere a aspectului dinamic al inteligentei.
Aceasta, datorita faptului ca multe profesii sunt conditionate in practicarea
lor de exercitarea unui dinamism intelectual prezent in rezolvarea problemelor
cotidiene. Testul se preteaza la a fi aplicat in licee de specialitate,
de cultura generala, in universitati, la personalul industrial cu pregatire
medie si superioara cu scopul diagnosticarii potentialului intelectual. k5o7ox
Pentru a fi sensibil la diferite nivele de pregatire scolara si profesionala,
itemii testului au fost gradati dupa nivelul lor de dificultate fiind dispusi
gradat, de la itemi usori spre cei dificili. Deoarece testul B. 53 poate primi
o larga aplicabilitate in mediul industrial s-a avut in vedere timpul
de examinare in sensul reducerii aplicarii la 15 minute (testul poate
fi administrat si fara limita de timp). In felul acesta, B. 53 este un
test operativ, nu oboseste subiectii. Pentru examinator sarcina este usurata,
corectarea efectuandu-se cu ajutorul unei grile in maximum 3 minute.
II. Descrierea testului
Testul B. 53 are formatul unui caiet care contine 65 probleme sub forma de
serii de figuri. Primii 5 itemi sunt utilizati ca exemplificare, prin intermediul
lor, subiectii sunt instruiti privitor la modul de rezolvare si principiile
care stau la baza solutionarii problemelor cuprinse in test.
Fiecare proba elementara din test este alcatuita din doua grupe de figuri asezate
pe aceeasi linie (fig. 1). Primele 3 figuri din partea stanga reprezinta
"seria-problema"; urmatoarele 6 figuri, din partea dreapta, constituie
"seria-raspuns". Subiectul trebuie sa studieze seria-problema, sa
gaseasca regula care sta la baza constructiei ei si sa aleaga din cele 6 figuri
ale seriei-raspuns figura cu care in mod logic ar trebui sa continue seria-problema.
Pe foaia de raspuns, in dreptul numarului problemei de care se ocupa,
subiectul noteaza cifra care corespunde figurii alese din seria de 6 figuri.
Fiecarei figuri din serie ii corespunde o cifra asezata sub figura.
No Seria Raspunsul ales
x x x x x x x x x x x x x x x x x
x x
x x x x
1 2 3
Fig. 1 - Item din testul B. 53
_____________
III. Instuctiuni pentru administrare si cotare
Pentru notarea raspunsurilor exista foi de raspuns speciale sau pot fi utilizate
cartelele preperforate de tipul EAX-X-o7-C.
Utilizarea foilor de raspuns
Examinatorul distribuie brosura cu probele in interiorul careia se gaseste
si foaia de raspuns.
Instructia
"Scoateti din caiet foaia de raspuns si inchideti apoi caietul. Scrieti
numele si prenumele pe foaia de raspuns la locul indicat".
(Se lasa TIMP NECESAR pentru NOTAREA DATELOR CERUTE)
"Deschideti brosura la pagina 1. Pe aceasta pagina vedeti doua coloane.
Coloana din stanga este intitulata SERIA, fiecare problema se compune
din trei figuri: coloana din dreapta se intituleaza RASPUNSUL DE ALES, fiecare
problema fiind compusa din 6 figuri numerotate in partea de jos.
Pentru fiecare rand, care reprezinta o problema, veti cauta in coloana
RASPUNSUL DE ALES figura care continua in mod logic seria inceputa
in coloana din stanga. De exemplu, la prima serie (problema) care
incepe cu A,B,C, raspunsul care trebuie gasit este D fiind ca D este litera
care urmeaza in alfabet dupa A,B,C..
Gasindu-se in figura 2, din coloana RASPUNSUL DE ALES, se va scrie pe
foaia de raspuns in spatiul alb din dreptul cifrei 1, cifra 2".
(Se indica pe foaia de raspuns locul primului raspuns).
"In seria 2, observati in prima figura un cerc, apoi 2 si apoi
3. In mod logic, figura urmatoare va trebui sa contina 4 cercuri. Dintre
raspunsurile propuse figura 6 are 4 cercuri. Scrieti 6 in casuta din dreptul
cifrei 2".
(Se verifica daca subiectii lucreaza corect).
In seria 3 gasim in prima figura 5 cruciulite, apoi 4, si 3. Deci,
in fiecare figura numarul cruciulitelor scade cu una. Figura urmatoare
ar trebui sa posede 2 cruciulite in coltul din stanga sus. Raspunsul
corect este 2, deci scrieti 2 in dreptul problemei 3".
(Se verifica apoi daca toti subiectii lucreaza corect).
"In seria 4 acul ceasornicului indica ora 1 pe prima figura, ora
2 pe a 2-a si ora 3 pe a 3-a. Pe urmatoarea figura, logic, aratatorul trebuie
sa indice ora 4. Figura 3 indica raspunsul corect, deci scrieti 3 in dreptul
problemei 4".
(Se verifica daca subiectii au inteles).
"In sfarsit, seria sau problema 5. In prima figura, din
centru pleaca 3 linii, in a doua apare in plus o linie in
partea drepta, in a treia se mai adauga o linie fiind 5. Deci, trebuie
cautata figura in care vor fi 6 linii. Este figura 5. Scrieti deci 5 pe
foaia de raspuns in casuta corespunzatoare problemei 5.
- Ati inteles ce trebuie sa faceti ?"
(Se vor da lamuriri suplimentare daca sunt necesare).
-"Fiti atenti cand scrieti raspunsul, acesta sa fie in dreptul
numarului seriei de care va ocupati".
- "Daca nu puteti rezolva o problema, treceti la urmatoarea. O veti putea
relua ulterior".
- "Lucrati cat mai repede posibil".
- "La terminarea problemelor de pe o pagina, nu va opriti si treceti la
urmatoarea".
- "Aveti la dispozitie 15 minute".
- "Acum intoarceti foaia de raspuns si deschideti brosura la pagina
urmatoare.
Incepeti !"
(Se pune in functiune cronometrul).
Dupa 15 minute:
" Opriti. Puneti foaia de raspuns in brosura si inchideti-o".
Se strang brosurile controland daca foaia de raspuns este in
ele.
Cotarea
Se numara raspunsurile corecte cu ajutorul grilei de corectie.
Se acorda un punct pentru fiecare raspuns corect (maximum 60 de puncte).
Cheia raspunsurilor corecte este data in tabelul 1.
Tabel 1
No No No No No No
6 3 16 5 26 5 36 3 46 6 56 6
7 4 17 4 27 3 37 4 47 5 57 4
8 5 18 1 28 6 38 3 48 6 58 4
9 2 19 3 29 2 39 1 49 5 59 2
10 3 20 6 30 4 40 4 50 5 60 6
11 3 21 3 31 1 41 3 51 2 61 3
12 2 22 4 32 1 42 2 52 3 62 2
13 2 23 5 33 6 43 1 53 3 63 1
14 4 24 4 34 1 44 6 54 5 64 4
15 5 25 5 35 4 45 2 55 4 65 5
Utilizarea cartelelor EAP-X-o7-C
Examinatorul dstribuie brosurile in care se gaseste o cartela perforata.
Se mai distribuie un dispozitiv pe care se fixeaza cartela si un creion cu varf
metalic.
Se cere subiectilor sa completeze datele de pe cartela cu creionul sau stiloul
si sa fixeze cartela pe dispozitivul de perforare.
Se asteapta ca toti subiectii sa termine operatia de pregatire.
Instructiunile de rezolvare a problemelor testului sunt identice cu cele expuse
mai sus. Se va explica in plus modul de marcare a raspunsului corect.
De exmplu, pentru problema 1 se va indica: "Cu ajutorul creionului pe care-l
aveti trebuie sa faceti o perforatie pe cartela la casuta 2 din prima coloana.
Fiecare coloana are notata in partea de sus numarul problemei (seriei)".
(Este necesar sa se arate concret procedura de perforare).
- "Fiti foarte atenti ca raspunsul pe care-l dati sa corespunda numarului
problemei (seriei) de care va ocupati".
- "Verificati intotdeauna inaintea perforarii corespondenta
intre numarul coloanei si al problemei de care va ocupati".
- "Daca totusi faceti o greseala, incercuiti casuta perforata gresit
cu ajutorul unui creion si perforati raspunsul pe care il considerati
corect".
(In continuare instructia este identica cu aceea de la utilizarea foilor
de raspuns).
Cotarea
Pentru cotare se utilizeaza calculatorul NOTAMATIC 250. Se introduce in
calculator intai cartele de corectare EAP-X pe care sunt perforate
raspunsurile corecte. Apoi, una dupa alta, se introduc cartelele EAP-X-o7-C
si se citeste de pe contorul aparatului numarul raspunsurilor corecte realizate
de catre fiecare subiect. Daca dorim sa obtinem perormanta medie realizata de
grupul de subiecti testati, se va lasa contorul sa functioneze continuu (fara
a-l aduce la zero dupa citirea unei cartele), in final obtinandu-se
suma punctajului realizat. Prin impartirea punctajului total la numarul
subiectilor vom obtine media performantei grupului.
IV. Rezultate psihometrice. Etaloane*
Autorul testului B. 53 mentioneaza ca performantele la acest test administrat
inginerilor coreleaza semnificativ cu performantele la testele Bonnardel 101
si 20-b, obtinandu-se coeficienti de 0,60 si respectiv 0,70.
Utilizarea in tara noastra a testului B. 53 pentru predictia succesului
scolar in cadrul liceului energetic din Cluj-Napoca a condus la urmatoarele
corelatii ale acestuia cu testele Domino 48, Domino 70, Bonnardel 22, Bonnardel
20, Bonnardel 101 si Matricile Progresive (N=106):
D. 48.......................................... 0,5477
D. 70.......................................... 0,5450
B. 22.......................................... 0,2704
B. 20.......................................... 0,4088
B .101........................................ 0,4955
M.P. .......................................... 0,4967
Se observa ca testul B. 53 coreleza cel mai bine cu testele Domino care se
stie ca sunt puternic saturate in factor g. De asemenea corelatii semnificative
se obtin si cu testele B. 20 si B. 101, probe diagnostice a inteligentei concrete.
Semnificativa, dar redusa ca valoare, este corelatia cu B. 22, test de reprezentare
spatiala; o dovada in plus ca testul B.53 contine intr-o mai mica
masura elemente legate de operarea cu reprezentari spatiale. Performanta medie
la test este de 35,00 cu o abatere standard de 9,91.
Date suplimentare au fost reliefate in urma analizei factoriale. Examinand
numai saturatiile din primul factor, se observa ca testul B.53 se situeaza printre
probele cu saturatia cea mai pronuntata:
Factorul I
D. 48 0,7918
B .101 0,7840
B. 53 0,7697
D. 70 0,7573
B. 20 0,7219
M.P. 0,6581
B. 22 -0,4601
Factorul I explica 51,00 % din varianta bateriei.
In ceea ce priveste validitatea pentru reusita scolara, B. 53 coreleaza
semnificativ cu media anuala la fizica (0, 3088) si chimie (0,2155).
Testul B. 53 a fost cuprins in bateria de teste pentru selectia elevilor
liceului pentru informatica din Cluj-Napoca (N=109). In componenta acestei
baterii au intrat sapte teste: Substitutie de litere cu cifre, Domino 70 , B.
53, Intuitie tehnica, Relatiii spatiale, Rationament abstract si Aptitudini
de calcul. Redam mai jos matricea intercorelatiilor testelor cuprinse in
baterie:
Teste 1 2 3 4 5 6 7
Substitutie 1
Domino 70 2 0,316
B. 53 3 0,386 0,578
Intuitie tehnica 4 0,075 0,438 0,498
Relatii spatiale 5 0,225 0,489 0,540 0,556
Rationament abstract 6 0,236 0,468 0,543 0,516 0,496
Aptitudini de calcul 7 0,195 0,296 0,204 0,342 0,410 0,421
Valorile coeficientilor de corelatie sunt cuprinse intre 0,075 si 0,578.
Cel mai ridicat coeficient de intercorelatie este intre testele Domino
si B. 53 (0,578), teste care in baterie figureaza ca probe de inteligenta
neverbala. Corelatiile ridicate cu testele Relatii spatiale si Rationament abstract
ne conduc spre aprecierea ca testul B. 53 contine elemente de rationament spatial.
Performanta medie a elevilor liceului pentru informatica la testul B. 53 este
de 36,13 cu o abatere standard de 5,71. Referitor la capacitatea predictiva
a testului, corelatia performantelor la testul B. 53 cu rezultatele scolare,
validitatea probei, este de 0,444 (criteriul l-a constituit media generala obtinuta
la materiile de specialitate).
Testul B. 53 a fost utilizat de noi si in selectia operatorilor la cursurile
de formare profesionala pentru operarea la masini de facturat si contabilizat
FELIX FC 15 si FC 30, curs organizat de Centrul Teritorial de Calcul Electronic
din Cluj-Napoca. In acest context, B. 53 a intrat in structura bateriei
de teste alaturi de testele D. 70, B. 101, Atentie distributiva - Praga, Atentie
sustinuta ritmul impus lent + rapid si Pursuitmetrul Kelvin. Corelatiile cotelor
obtinute la testul B. 53 cu cele ale probelor amintite sunt urmatoarele:
D. 70..................................................0,635
B.101.................................................0,394
Atentie distributiva - Praga..................0,384
Atentie sustinuta ritm L + R.................0,330
Pursuitmetrul Kelvin............................0,119
Si in acest caz, B. 53 coreleaza puternic semnificativ cu testul D. 70
(0,635). Este un indiciu evident al faptului ca proba vizeaza posibilitatea
de diagnosticare a inteligentei. Performanta medie a lotului de subiecti este
de 21,56, cu o abatere standard de 7,16. Varsta subiectilor este de 27,53,
abaterea standard fiind de 6,58 (N=97). Cand se utilizeaza drept criteriu
media finala curs, validitatea testului este de 0,227. Cand criteriul
l-a constituit numai performanta la examenul practic, coeficientul de validitate
a crescut la 0,302, validitate puternic semnificativa (P=0,01).
Se cuvine sa facem unele aprecieri referitor la utilitatea practica a testului
B. 53, totodata sa sugeram cateva aspecte care ar putea fi supuse unei
activitati de cercetare.
Rezulta din cercetarile anterior relatate ca testul B. 53 este un instrument
util, atat psihologului industrial, cat si celui scolar, fiind o
proba functionala si operativa in examinare. Astfel, in munca de
orientare scolara si profesionala, prin B. 53 se poate pune in evidenta
intr-un timp relativ scurt nivelul dezvoltarii intelectuale, al inteligentei
neverbale a subiectilor. Fireste in acest context se impune efectuarea
unei munci de etalonare pe varste, lucru inca nerealizat la noi
in tara. Ca instrument de selectie scolara si profesionala, testul B.
53 s-a dovedit a fi clasat si valid in situatii variate, unele fiind amintite
in prezentarea de fata. Si aici insa este necesara extinderea studiilor
de validare la un numar mai mare de profesii.
Nu putem trece cu vederea unele limite ale testului B. 53, limite care pot fi
surmontate prin intensificarea actiunii de studiere a acestui test. O carenta
in acest sens este absenta unei informatii suficiente legate de constructia
lui si pe care autorul a omis sa o furnizeze in manualul testului. Astfel,
nu sunt relatate studiile privitor la fidelitatea probei, la tipurile de itemi
cuprinsi in test (modul in care sunt grupati in functie de
tipul de rationament pe care il solicita). Analiza de item ar fi necesar
sa fie prezentata pentru a vedea totusi in ce masura intradevar
se respecta principiul dificultatii crescande de care autorul aminteste
in manualul testului. In acest sens, consideram ca o cotare ponderata
a probei ar oferi un indice de diferentiere a subiectilor mult mai mare. (O
incercare de ponderare este descrisa in Buletinul de informatii
E. A. P. 1976).
Testul B. 53, asa cum se prezinta in momentul de fata, este o proba de
inteligenta generala, axata pe elemente neverbale, eficace intr-un examen
psihologic rapid in care dorim sa cunoastem intr-o forma generala
ceva despre potentialul individual al unui individ. Testul va castiga
mult in valoare diagnostica prin accentuarea analizei clinice care sa
ofere posibilitatea urmaririi subiectului pe parcursul rezolvarii probei, a
strategiilor de gandire implicate in rezolvarea diversilor itemi.
Desigur aceasta este o problema de viitor care trebuie solutionata.
Etalonarea testului B. 53 s-a facut pe o populatie scolara (elevi din scoli
profesionale) si de asemenea profesionisti de diferite categorii. Orientativ,
redam in tabelul 2 etalonul testului stabilit in anul 1968 pentru
elevii din anul I si II de scoala profesionala. De asemenea reproducem si etalonul
pentru analisti-programatori. (Etaloanele sunt efectuate pe populatie de origine
franceza).
Tabelul 2
Etaloane (Franta)
Clasa Anul I Anul II Stanine Analisti-programatori
0 0-10 0-18 1 0-26
1 11-22 19-22 2 27-30
2 21-23 23-27 3 31-33
3 24-27 28-32 4 34-37
4 28-31 33-36 5 38-40
5 32-35 37-39 6 41-44
6 36-38 40-42 7 45-48
7 39-41 43-45 8 49-52
8 42-44 46-48 9 53-60
9 45-47 49-52
10 48-60 53-60
N 271 261 N 90
Media 32,66 38,99 Media 36,74
? 9,14 4,64 ? 7,08
Studiile intreprinse pe populatie romaneasca au permis elaboarea
unor etaloane utilizabile de catre psihologii scolari si cei care activeaza
in industrie ocupandu-se de selectia pentru cursurile de formare
profesionala (tabel 3). Mentionam ca etaloanele pe care le oferim sunt specifice
domeniilor de activitate indicate. Utilizarea lor ca baza de referinta in
aprecierea performantelor la testul B. 53 pentru alt camp de activitate
este posibil numai cu valoare orientativa.
Tabel 4
Etaloane ale testului B. 53 pe populatie de origine romana.
Sta-nine Liceul de informa-tica
(18 ani) Liceul energetic
(16-17 ani) Operatori masini de facturat si conta-bilizat FELIX FC 15 si FC
30 (varsta medie 27,5 ani) Curs postlice-al de aju-tori pro-grama-tori
(varsta medie 27 ani) Curs postuni-versitar de ana-listi-pro-grama-tori
(varsta medie 27,2ani) Sta-nine Procentaje
Teoretice Procentaje
Cumulate
1 0-22 0-17 0-11 0-9 0-19 1 4,0 4,0
2 23-27 18-22 12-13 10-13 20-22 2 6,6 10,6
3 28-30 23-28 14-17 14-16 23-27 3 12,1 22,7
4 31-44 29-32 18-20 17-20 28-30 4 17,5 40,2
5 35-38 33-37 21-23 21-24 31-35 5 19,6 59,8
6 39-40 38-42 24-27 25-28 36-40 6 17,5 77,3
7 41-43 43-47 28-31 29-32 41-44 7 12,1 89,4
8 44-46 48-52 32-35 33-39 45-47 8 6,6 96,0
9 47-60 53-60 36-60 40-60 48-60 9 4,0 100,0
N 244 106 102 297 133
Me-dia 38,42 34,91 21,89 22,89 33,33
? 6,82 9,93 6,25 8,00 8,24
B I B L I O G R A F I E
1. Bonnardel, R., Le test B. 53. Manuel d' instructions, E. A. P. , 1971.
2. Bulletin d' informations 1971, E. A. P.
3. Bulletin d' informations 1976, E. A. P.
