Document, comentariu, eseu, bacalaureat, liceu si facultate
Top documenteAdmitereTesteUtileContact
      
    


 


Ultimele referate adaugate

Adauga referat - poti sa ne ajuti cu un referat?

Politica de confidentialitate



Ultimele referate descarcare de pe site
  CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie)
  Comertul cu amanuntul (economie)
  IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA (drept)
  Mecanismul motor, Biela, organe mobile proiect (diverse)
  O scrisoare pierduta (romana)
  O scrisoare pierduta (romana)
  Ion DRUTA (romana)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  Starea civila (geografie)
 

Ultimele referate cautate in site
   domnisoara hus
   legume
    istoria unui galban
   metanol
   recapitulare
   profitul
   caract
   comentariu liric
   radiolocatia
   praslea cel voinic si merele da aur
 
despre:
 
TESTUL BENDER-SANTUCCI
Colt dreapta
Vizite: ? Nota: ? Ce reprezinta? Intrebari si raspunsuri
 
Testul Bender-Gestalt (BG) a fost elaborat de catre Lauretta Bender in 1938, care a selectat 9 desene dintr-o lunga serie originala folosita de Wertheimer pentru demonstrarea principiilor gestaltiste. Consta in copierea unor figuri geometrice care sunt imbinate in diferite modele. k6f8ft
Evolutia probei BG in decursul deceniilor merge mai ales in directia obiectivarii criteriilor de cotare si de interpretare a reproducerilor. In aceasta privinta, contributia adusa de Santucci si Pecheux in 1969 este importanta. Din cele 9 modele folosite de Bender, autorii preiau doar 5 considerate ca fiind cele mai discriminative. Modificand cotarea elaborata de Bender, ei iau in considerare trei aspecte fundamentale: constructia unghiurilor, orientarea figurilor sau a elementelor lor si pozitia relativa a figurilor intre ele sau a anumitor elemente ale acestora. Acesti 3 indici -; arata Santucci si Galifret-Ganjon ( 1964) -; par sa distinga in mod semnificativ rezultatele normalilor de cele ale dislexicilor, la o populatie scolara intre 6-14 ani. Noul sistem de cotare pare sa fie unul dintre cele mai obiective existente pana in prezent. BG-ul a patruns astfel in literatura de specialitate sub denumirea de testul Bender-Santucci, destinat mai ales copiilor intre 6-14 ani.
Pornind de la cerintele practice ale diagnosticarii gradului de maturitate scolara -; inca de la varsta prescolara -; Santucci elaboreaza in 1960 o noua proba, proba Santucci, destinata de aceasta data prescolarilor intre 4-6 ani. Inspirata din proba Bender, testul Santucci este alcatuit din 10 figuri geometrice. Atat proba Bender-Santucci cat si testul Santucci se aplica cu bune rezultate in psihodiagnoza scolara. Cunoasterea nivelului psihogenetic si a trasaturilor functiei visual-motorii -; una din conditiile interne ale insusirii limbajului scris -; este importanta in evaluarea gradului de dezvoltare psihica, mai ales la intrarea copilului in clasa I-a.




1.3.1. VALIDITATEA CONCEPTUALA A TESTULUI BENDER-SANTUCCI

Studierea integrarii senzoriomotorii presupune urmarirea relatiilor multiple dintre perceptie si motricitate. Caracteristica a ceea ce Kulcsar numeste “vedere activa” consta tocmai in fixarea obiectului perceptiei, iar fixarea implica directionarea privirii -; prin miscarea corpului, a capului, a globilor oculari -; si acomodarea cristalinului. Coordonarea spatiului vizual cu cel manual, adica formarea functiei vizual-motorii marcheaza un alt aspect al interactiunii elementelor perceptive si kinestezice. Reusita la testul Bender-Santucci depinde in mare masura de nivelul de dezvoltare al functiei perceptiv-motorii, adica de aptitudinea de a percepe cu exactitate relatiile si configuratiile spatiale, de a le vedea spatiul si forma, de a-si reaminti forma care poate servi drept continut al diferitelor operatii mintale. Copilul isi poate forma aceasta capacitate numai prin intermediul actiunii obiectuale, al activitatilor grafice s.a., care dezvolta din plin motricitatea ca o componenta a cunoasterii.

In 1966, ca urmare a unei cercetari experimentale care a cuprins un lot de 60 de baieti cu varste intre 4 si 6 ani, pe baza reusitei la probe predominant perceptive, motorii si senzoriomotorii, Wittling-Lauret conchide ca geneza componentelor functiei perceptiv-motrice nu este o conditie suficienta pentru aparitia functiei insasi. Dar ea constituie, binenteles o premisa necesara. Din punct de vedere psihogenetic, abilitatea de a copia figuri apare dupa formarea capacitatii de a recunoaste forme identice si dupa aparitia gestului motor de a urmari conturul unei configuratii. Deci, functia perceptiv-motorie este superioara elementelor sale constitutive. Pe baza ei apar reprezentarile spatiale corespunzatoare, care permit o oarecare detasare a activitatii de obiect. In cele din urma si acest al doilea nivel este reorganizat si integrat intr-o singura structura cognitiva, imbinata cu operatiile formale ale gandirii. Operatiile formale se realizeaza cu ajutorul simbolurilor care permit reglarea totala a activitatii prin limbaj. Functia perceptiv-motrica intra deci in structura functionala a inteligentei practice ( Kulcsar, 1980).

Thurstone, adept al teoriei factorilor multipli ai inteligentei, sustine -; pe langa alti factori -; existenta asa-numitului “factor spatial”, atribuindu-i aptitudinea de a percepe cu exactitate configuratii spatiale, de a le compara intre ele, deci de a vedea spatiul si forma.
Randamentul la probe de copiere a figurilor geometrice este conditionat chiar de nivelul de dezvoltare al factorului spatial si al celui motor, precum si de gradul lor de fuzionare, de integrare a structurii perceptiv-motrice a spatiului. Se considera ca proba Bender-Santucci este valida atat in conditiile dezvoltarii psihice normale, cat si in cele ale deficientei mentale, pentru predictia randamentului scolar, mai ales in privinta insusirii cititului si scrisului. Reusita la testul Bender-Santucci coreleaza in mod semnificativ cu reusita la citire (r = 0, 71) si la dictare ( r = 0, 70), ceea ce pledeaza pentru posibilitatea utilizarii cu succes a acestei probe in formularea prognozei scolare. De asemenea, acest test prezinta o corelatie semnificativa cu scara Binet-Simon ( r = 0,44 -; 0,62 la elevii din clasele I-VIII), cu scala WISC ( r = 0,61 -; 0,67 la elevii din clasele V-VIII) si cu Matricile Progresive Standard ( r = 0, 42 la elevii din clasele V-VIII) (Kulcsar, 1980).

1.3.2. INTERPRETAREA REZULTATELOR

Pentru a intelege randamentul subiectului, este foarte util sa se observe atent comportamentul copilului in timpul copierii figurilor geometrice si sa se noteze procedeul sau de lucru. Rezultatul obtinut de un copil poate fi bun sau slab in functie de anumite cauze care variaza foarte mult de la un subiect la altul; trebuie notet felul in care el a ajuns la un anumit rezultat, dificultatile invinse, precum si mijloacele la care a recurs. De aceea este bine sa se inregistreze tot ce a intervenit in cursul activitatii: dorinta de a alege orientarea modelului, alegerea pozitiei hartiei -; in functie de model si elementele lui. Vor fi notate de asemenea toate procedeele mai mult sau mai putin neobisnuite: desene executate cu mana stanga, desen inceput prin elementele de la dreapta si terminat prin cele de la stanga. In cazurile in care se cunoaste, dar si in cele in care se presupune, o dominanta laterala stanga sau ambidextrie, copilul trebuie pus sa execute copia atat cu mana dreapta cat si cu cea stanga, iar rezultatele sa fie comparate in vederea masurarilor ulterioare. Se vor nota si tulburarile psihomotorii grave, care au ca efect o grafica tulburata, o imposibilitate de a construi exact unghiurile sau dreptele ( Kulcsar, 1980).
Analiza cantitativa a randamentului vizeaza raportarea cotei totale obtinute de subiect la performanta medie (adica etalonul) a grupului de varsta din care face parte subiectul. Pe baza acestei raportari se pot stabili diferite nivele de reusita: foarte bun (cota se incadreaza in cvartilul superior), mediu, mediu-slab, slab si foarte slab. Subiectii care in pofida dorintei lor de a reusi, obtin rezultate foarte slabe sunt “suspecti” de tulburari instrumentale -; caracteristice dislexicilor, disgraficilor -; sau de handicap mental, ADHD etc. Precizarea diagnosticului presupune, in aceste cazuri, aplicarea altor probe, adecvate ipotezelor emise pe baza testului.
Dincolo de analiza globala, realizarile subiectului se interpreteaza atat din punct de vedere al celor trei aspecte cotate ( unghiuri, orientare si pozitie), cat si al fiecarui model in parte. De asemenea, sistemul de cotare permite nu numai o apreciere globala a reusitei unei reproduceri, dar indica si nivelul la care se realizeaza ea. In felul acesta un subiect poate rezolva un aspect cu cota minima sau cu cota maxima. Prin abordarea acestor aspecte ale produsului activitatii subiectului, analiza cantitativa a randamentului sau trece pe plan calitativ care vizeaza detectarea, decodificarea continutului psihologic al reproducerilor. In acest scop, se mai analizeaza modul in care subiectul verbalizeaza sarcina, foloseste spatiul, deformeaza gestaltul, deseneaza rapid sau lent, e preocupat de detalii etc. Performanta la Bender-Santucci este influentata de dezvoltarea limbajului, si de folosirea acestuia in verbalizarea strategiilor pe care copilul le foloseste la copiere. Deci, acest test este un indicator al dezvoltarii capacitatii de planificare si de auto-control al erorilor.
De asemenea, unele trasaturi de personalitate si tulburari de comportament pot fi evidentiate, in functie de aranjarea in pagina, de marimea figurilor sau de elementele adaugate de subiect: un copil timid, cu tendinte depresive, va face un desen mic, situat in partea de jos a paginii, un copil maniacal va desene diferite inflorituri sau personaje in completarea figurii, un copil cu ADHD va desena liniile ingrosate, va hasura unele figuri, etc. ( vezi I. Drutu, 1975).


Colt dreapta
Creeaza cont
Comentarii:

Nu ai gasit ce cautai? Crezi ca ceva ne lipseste? Lasa-ti comentariul si incercam sa te ajutam.
Esti satisfacut de calitarea acestui referat, eseu, cometariu? Apreciem aprecierile voastre.

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)


Noteaza referatul:
In prezent referatul este notat cu: ? (media unui numar de ? de note primite).

2345678910

 
Copyright© 2005 - 2024 | Trimite referat | Harta site | Adauga in favorite
Colt dreapta