Formarea psihologului clinician nu se face dupa un model omogen in toate partile lumii. Cel mai raspandit cadru educativ presupune: 4 ani de pregatire psihologica, 4-5 ani pentru obtinerea unui doctorat in psihologie, 1 an de practica clinica postdoctorala si 1 an de studii clinice postdoctorale. In tarile Europei de Est si in unele tari ale Europei Occidentale, dobandirea competentei de psiholog clinician se face dupa 4-5 ani de pregatire in psihologie cu specializare incepand din ani 3 sau 4 de studii. m2z14zu
In psihologia clinica se vorbeste despre o revolutie caracterizata prin deplasarea accentului de pe factorul curativ spre cel profilactic, de la problemele clinice la educarea populatiei pentru a preveni aceste probleme clinice. Aceasta tendinta este ilustrata inca in psihologia de simt comun unde un proverb spune: daca dai unui om un peste ii asiguri o masa, daca il inveti sa pescuiasca el va putea sa-si procure hrana pentru tot restul vietii. Astazi un numar tot mai mare de psihologi si-au orientat agendele de lucru spre acest domeniual profilaxiei, contribuind astfel la dezvoltarea unor modele de sanogeneza si la prevenirea instalarii si evolutiei unor boli. Unul din conceptele cheie ale acestei orientari este cel de preventie. Preventia primara se refera la interventiile care au ca scop prevenire instalarii unor boli. Ele presupun metode de interventie in comunitate cu rol educativ si profilactic. Preventia secundara se refera la identificarea rapida a bolilor si a debutului acestora, favorizand astfel un tratament adecvat cu efecte pozitive asupra evolutiei bolilor. Preventia tertiara se refera la masurile angajate dupa faza acuta a bolilor si care pot conta in asistenta adecvata in cazul bolilor cronice, prevenirea recaderilor etc.