Referat, comentariu, eseu, proiect, lucrare bacalaureat, liceu si facultate
Top referateAdmitereTesteUtileContact
      
    


 


Ultimele referate adaugate

Adauga referat - poti sa ne ajuti cu un referat?

Politica de confidentialitate





Ultimele referate descarcare de pe site
  CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie)
  Comertul cu amanuntul (economie)
  IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA (drept)
  Mecanismul motor, Biela, organe mobile proiect (diverse)
  O scrisoare pierduta (romana)
  O scrisoare pierduta (romana)
  Ion DRUTA (romana)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  Starea civila (geografie)
 




Ultimele referate cautate in site
   domnisoara hus
   legume
    istoria unui galban
   metanol
   recapitulare
   profitul
   caract
   comentariu liric
   radiolocatia
   praslea cel voinic si merele da aur
 
despre:
 
Dominanta si stilul personalitatii
Vizite: ? Nota: ? Ce reprezinta? Intrebari si raspunsuri
 

Omul ca individ se caracterizeaza prin individualitate. Potrivit etimologiei cuvantului notiunea „individ” are prin excelenta un sens biologic si subliniaza insusirea de unitate indivizibila a organismului. Ca fiinta concreta individul reprezinta o unitate biologica, realizata in interdependenta functiilor si organelor, atat intre ele, cat si in raporturile intregului organism cu mediul inconjurator. Individualitatea ca notiune abstracta, implica in acelasi timp insusirea unicitatii si a indivizibilitatii. Ea dobandeste un continut concret la fiecare specie si fiecare reprezentant al speciei sale. i9o8oe
Formarea personalitatii este o optiune perpetua; deciziile mari se nasc din jertfe si se otelesc in lupte interioare. In framantari launtrice se profileaza dominanta eului.
Fiziologii nu pot face abstractie de insusirea fundamentala a individului, aceea de a reactiona particular, adica in mod diferit, la acelasi stimul; stimulul in loc sa inhibe o reactie, o intensifica sau invers. Astfel, o pisica in perioada rutului, in loc sa raspunda la semnalul de mancare (de exemplu la zgomotul farfuriilor) prin conduita alimentara, raspunde prin conduita sexuala. Sau stimulul in loc sa provoace un raspuns de aparare, da nastere la unul alimentar.
Intelegerea dominatiei ca trasatura a personalitatii sau ca profil psihologic implica parametri diferiti de cei ai interpretarii fiziologice.
Mai intai cand ne referim la dominanta psihologica, intelegem sfera de interese si nazuinte ale personalitatii legate de ambianta, de situatiile respective, ceea ce defineste continutul personalitatii,, al constiintei si scapa investigatiei fiziologice. Contururile constiintei, ierarhia relativa a acestora, configuratia, ordinea si structura lor se fac cunoscute prin dominanta personalitatii, in timp ce modul de manifestare a acestor impulsuri, tendinte, dorinte, scopuri se manifesta in forma personalitatii, n aspectul dinamic al acesteia, in stilul ei.
Asadar dominanta sau schema este un principiu activ de polarizare a vietii sufletesti, indicand o adevarata linie de forta, un fagas de descarcare sau o realizare a vietii launtrice. Rolul jucat de dominanta in mecanismul actului nu poate fi cuprins intr-o formula generala. Multiplicitatea, varietatea expresiei individualitatii este mare, incat vom distinge alaturi de miscari, gesturi, expresii mimice, conduite complexe, opere inchegate. Toate aceste manifestari poarta pecetea individualitatii de origine. Un gest sau o miscare, un act o conduita exprima particularitatile structurale de adancime ale individualitatii. Ele imprumuta si exprima „stilul personal” unic, specificul propriu.
In orice miscare sau gest intervine o schema motrice elaborata spontan prin decantarea tuturor miscarilor si gesturilor asemanatoare savarsite anterior de individ. Din numarul imens de miscari efectuate se disting imagini de miscare rezumative, sintetice. Elementele adaptive de circumstanta, particularitatile specifice fiecarui gest sau fiecarei miscari sunt inlaturate. Nu ramane decat scheletul general al acestor miscari, mecanismul lor simplificat intr-un cuvant schema lor. Aceasta schema ajuta pe individ sa savarseasca alte gesturi si actiuni. O actiune sau o miscare noua, corespunzand unei imprejurari speciale, va reprezenta deci o adaptare a miscarilor prilejuite de schema la aceste imprejurari noi. Invatarea scrisului, de pilda, sau a oricarei deprinderi de miscare (inot, patinaj) nu reprezinta decat modificari si adaptari ale schemelor motrice de mers, echilibru, alunecare, etc. pe care individul le are pregatite in viata obisnuita. Schemele motrice ingaduie deci individului adaptari noi, dar ii conditioneaza in acelasi timp si comportarile obisnuite. Orice actiune noua presupune formarea unei noi scheme de miscare sau adaptarea unei scheme vechi, care ingaduie executarea fara efort si cu siguranta a acestor miscari. Deprinderea scrisului, de exemplu, reprezinta acelasi contrast in perioada de ucenicie, cu dificultate de executie, in miscari inutile si nesigure, exagerate si dibuitoare si perioada de stapanire a tehnicii de miscare cand schemele chinestezice au fost constituite.
In determinarea faptului psihologic, in diagnosticul personalitatii, trebuie sa tinem seama de nivelul la care se situeaza dominanta si de stilul propriu al dinamicii personalitatii. Astfel putem stabili intre schemele motrice, daca nu o ierarhie, cel putin o trecere nesimtita de la datele de miscare la efectuarea gesturilor si miscarilor de toate zilele, la comportarile complexe, definind intreaga personalitate. Vom distinge in determinismul gesturilor si miscarilor schemele pe care le-am putea numi din obisnuinta, fixate si adancite prin repetitie.
Stilul personalitatii se releva mai net pe treapta spirituala, axiologica, a dominatiei: stiintifica, artistica, morala, sociala, politica. Tipul unui om de stiinta se impune nu numai prin dominanta specifica a intereselor, cat si printr-un anumit stil de munca al acestuia. Pe fondul comun de creatie, in toate domeniile spirituale, se diferentiaza modurile si stilurile specifice: stilul omului de stiinta, al artistului, al diplomatului, al juristului, al reformatorului politic, etc.
Exista prin urmare in complexitatea vietii individului, anumite elemente dominante, care determina reactii tipice la evenimentele exterioare. Prin aceste scheme de conduita, individul integrat el insusi, se mentine egal cu sine de-a lungul vietii; schema centrala de viata, de stil care se impleteste organic cu dominanta, ii puncteaza curba intregii sale vieti, dandu-i o aceeasi cadenta si orientare statornica. Asa incat, daca nu putem prevedea uneori ce va face sau ce va gandi cineva, putem prevedea „cum o va face sau o va gandi”. Stilul ramane acelasi.







Comentarii:

Nu ai gasit ce cautai? Crezi ca ceva ne lipseste? Lasa-ti comentariul si incercam sa te ajutam.
Esti satisfacut de calitarea acestui referat, eseu, cometariu? Apreciem aprecierile voastre.

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)




Noteaza referatul:
In prezent referatul este notat cu: ? (media unui numar de ? de note primite).

2345678910



 
Copyright 2005 - 2023 | Trimite referat | Harta site | Adauga in favorite