Exista doua trepte in cercetarea psihologica, una empirica reprezentata de recoltarea materialului concret de cercetare iar ce de-a doua teoretica prin care se determina gradul de veridicitate si reprezentativitate a informatiei obtinute .Dupa aceea se stabilesc dependentele si interelatiile dintre elementele materialului cercetat ,apoi se induce exprimarea finala si sintetica datelor si se trag niste concluzii cu caracter general. s3t9th

Ansamblul de manifestari care se exprima prin variabile sau independente reprezinta activitatea psihica.
Studiul expresiei este o sursa importanta pentru diagnosticare .Aici se incadreaza analiza mimicagesticulara,manifestarile spontane pantomimice ,mimica exprimata cu componenta fiziologica ca si reactiile de manie si stupoare.
O alta sursa de diagnostic este comportamentul ;pentru cunoastere acestuia il aprofundam prin intermediul anamnezei pentru a obtine date asupra evolutiei in timpul tulburarilor .Comportamentul verbal-grafic,comportamentul in unele situatii protocolare ,caracteristicile consumului cultural ne pun in evidenta anumite trasaturi de unicitate ale personalitatii umane.
In realizarea unor progrese de investigare a aptitudinilor,a orientarii si selectiei profesionale trebuie sa facem analiza activitatii productive,analiza performantelor ,a modalitatilor de efectuare a diverselor activitati ca si fluctuatiile lor.
Interpretarile si comentariile subiectului referitoare la anumite situatii si probleme de viata permit studierea functiilor proiective ale personalitatii.

Metodele folosite in psiho diagnostic:
Anamneza,observatia,convorbirea,ancheta pe baza de chestionar ,experimentul,testele.

ANAMNEZA.- prin aceasta se pot obtine informatii cu privire la subiectul intrat in procesul de diagnosticare in scopul reconstituirii biografiei celui testat si analizei conditionarii social-educative a personalitatii.Analiza modului concret de viata,a conditiilor de lucru si a situatiei familiale ,a modalitatii de debut si evolutiei in timp a tulburarilor psihice,aprofundarea problematicei cauza-efect arata importanta anamnezei in psihodiagnoza etiologica.

OBSERVATIA- ca procedeu al cunoasterii stiintifice este necesara in orice fel de psihodiagnoza ea consta in contemplarea metodica si intentionata a unui subiect uman a unui proces sau a unor manifestari ale subiectului aflat in atentia cercetatorului .Observatia nu este numai o simpla privire ,nu este o observatie ocazionala ci o urmarire atenta si sistematica a manifestarilor psihice pentru a le fixa cat mai adecvat.In functie de obiectul observatiei putem vorbi despre o observatie directa si una indirecta.Cea directa este realizata de cercetator prin constatarea si observarea fenomenelor observate gratie unor mijloace de investigare simple sau cu ajutorul unor aparate ce amplifica capacitatile simturilor noastre.Observarea indirecta are in obiectiv caracteristici si trasaturi psihice ce nu pot fi analizate prin exprimarea lor directa si care constituie sfera variabelor dependente specific procesualitatii personalitatii umane.

Prin intermediul observatiei vom obtine date referitoare la :
-ansamblul conditiilor de mediu si a anturajului i n care traieste si se manifesta subiectul considerat
-incidentele critice ale conditiilor de mediu
-modalitatea de comunicare a subiectului
-efectele experientei trecute si influenta lor asupra prezentului
-modificarile somatice obiective
-produsele activitatii subiectului

Observatia constituie o latura de baza a psihodiagnozei intrucat permite psihologului sa plaseze observatiile obtinute si sa le compare cu ansamblul informatiilor si experientei psihodiagnostice de care dispune sa confrunte datele observatiile cu anumite etaloane.

CONVORBIREA- solicita din parte subiectului investigat raspunsuri ,atitudini si modalitati de a le exprima avand avantajul ca poate determina o cercetare cat mai focalizata
In functie de metoda folosita putem vorbi de :
-convorbire libera
-convorbire semi-dirijata
-convorbire dinamice
-convorbire reflexa
-convorbire dirijata

Convorbirea dinamica se poate realiza printr-un proces de proiectare cu dezvaluirea atitudinilor ,conflictelor,sentimentelor ,la baza stand ideea deblocarii complexelor si barajelor psihice .In functie de nr. participantilor exista convorbire individuala si convorbire de grup .Prin intermediul convorbirilor individuale subiectul se poate debloca punanadu-se astfel in evidenta momentele si factorii ce au determinat o limitare individuala a activitatii.
Chestionarele :

a)cu raspuns inchis b)cu raspuns inchis c) cu raspuns la alegere din cateva posibilitati

Raspunsurile inchise sunt usor de codificat ,cele deschise prezinta avantajul elaborarii unor aprecieri mai larga asupra psihologiei subiectului,pe cand chestionarele cu raspunsuri la alegere trebuie mai intai realizata o scara de evaluare gradata a raspunsurilor pe baza schemei de raspunsuri posibile .
Cele mai importante pentru psihodiagnostic sunt chestionarele de personalitate care investigheaza capacitatea de adaptibilitate ,atitudinile,temperamentul si caracterul alaturi de chestionarele de investigare asociabiliatii.
Chestionarul trebuie sa indeplineasca anumite conditii :

-trebuie pretestat inainte de a fi aplicat pe scara larga
-sa fie scurt ,sa nu ceara informatii ce pot fi obtinute si pe alte cai
-intrebarile chestionarului sa fie clare
-sa existe veridicitatea raspunsurilor
-sa tina cont de nivelul de informatii al subiectului asupra caruia este aplicat
-sa se evite termenii ambiguë
-intrebarea sa contina un singur aspect
-sa se evite intrebarile fara sens
-sa se evite dubla negatie
-sa se evite intrebarile cu caracter personal si intim

Testele au fost elaborate tocmai cu scopul de a masura diferentele individuale iar cele dintai cercetari privitoare la variatiile individuale sub aspectul proceselor psihologice se leaga de numele lui Cattel care a introdus si termenul de test.Cuvasntul test desemneaza ansamblul experientelor efectuate asupra unui individ supus unor probe in prealabil etalonate pentru a obtine o masura .
Scopul folosirii testelor este obtinerea intimp scurt a unor date informative cuantificabile despre trasaturile psihologice ale subiectului testat .
Domeniul de aplicabilitate a testelor este foarte mare,ele solicitand anumite aspecte ale vietii psihice dar psihologia moderna are tendinta de a renunta la investigarea fiecarui proces psihic :senzatii,perceptii,reprezentari,memorie,gandire ,imaginatie,afectivitate,vointa si in acelasi timp de a le grupa intr-o sfera cognitiva si una volitional -;afectivea,care permite o clasificare a testelor in :
- teste cognitive cu estimari cantitative
- -tehnici proiective cu estimari calitative

Tehnici proiective :

-tehnici asociative(Rorschach)
-tehnici constructive(Testul aperceptiei tematice)
-tehnici de completare(Testul Rosenzweig)
-tehnici de ordonare(Testul Szodi)
-tehnic expresive(Testul arborelui)

Testul Rorschach care fundamentat pe conceptia psihanalitica conteaza pe eliberarea preferintelor,inclinatiilor, dorintelor care desi neconstientizate influenteaza totusi asupra comportamentului.Caracteristica stimului in acest caz este tocmai ambiguitatea consta in a interpreta 10 planse prezentate intr-o anumita ordine s pozitie,reprezentand imagini simwtrice si nedefinite realizate in contrast alb-negru sau color.
Formele trebuie sa fie destul de vagi pentru a propune semnificatii fara importanta anume si a caror solutie variaza in functie de mobilul celui ce rezolva testul.
Fiecare raspuns este notat in raport cu trei criterii principale :
1.aprehensiunea
2.deterninantul reprezentat de forma petei, culoarea ,textura ,miscarea contururilor
In cadrul testului Rorscach mai importante sunt caracteristicile formale decat continutul interpretarilor.Astfel,perceperea amanuntului formei,a detaliului constituie martorul unei activitati intelectuale pozitive iar asocierea formei cu culoarea sugereaza un temperament sociabil .Folosirea spatiilor albe denota ostilitate,incapatanre ,perseverenta .
Emotiile interiorizate sunt exprimate in raspunsuri de miscare.
Cand raspunsurile de culoare sunt mai putine decat cele de miscare,se considera ca simptomele sunt pe plan ideativ iar cand raspunsurile de culoare sun t mai numeroasr decat cele de miscare,manifestarile sunt predominant somatice si motorii.

Testul T.A.T se bazeaza pe faptul ca tot ce vede pacientul intr-o imagine este influentat de antecedentele lui .
Testul se bazeaza pe prezentarea a 30 de imagini executate in alb si negru,ambiguë ,reprezentand una sau mai multe persoane intr-o situatie incerta .Sarcina subiectului consta pentru plansele prezentate in negru sa inventeze cate o povestire in legatura cu imaginea prezentate,referindu-se atat la antecedentele evenimentului cat si la prezentul scenei.,inclusiv finalitatea ei.Acest lucru este redat de subiect in functie de ceea ce gandesre si simte.O plansa alba ,pentru care subiectul trebuie sa inventeze atat imaginea cat si povestirea .Plansele sunt suferite pentru femei,barbati,adolescenti.Se urmareste maximum de spontaneitate din partea subiectilor,iar dim,ensiunile povestirii trebuie sa aiba in jur de 300 de cuvinte.Analiza datelor obtinute nu se opreste numai la bogatia de idei,structura frazelor,continutul povestiruu,amploarea detaliilor ,plasticitatea limbajului,ci se tine cont ca subiectul ca subiectul are tendinta de identificare cu eroul povestirii,cu atitudinile sale preferentiale ,cu motivatia actiunilor efectuate de eroul povestirii,acestea din urma reflectand tendintele si conflictele interne ale subiectului.
In ansamblul ambelor teste Roscach si T.A.T.,trebuie sa tinem cont ca interpretarea imaginilor oferite subiectului,nu reprezinta numai o proiectie a eului latent,afectiv,o imbinare intre stimul si atitudinea fata de stimul ci si de faptul ca ceea ce se pertrece in lumea nterna a subiectului este de fapt o proiectie a lumii exterioare .
Testul Rosenzweig,toleranta si modul de reactie la stress-urile zilnice prin situarea individului in fata unor situatii in care satisfacera trebuintelor si aspoiratiilor intampina diverse obstacole.Testul este format din 24 de desene ,pune in fata subiectului prin intermediul fiecarei imagini ,2 personaje ,in primele 16 desene un obstacol produce situatia frustranta ,iar subiectul trebuie sa raspunda spontan ca si cum el subiectul se va identific a cu persoana frustranta ,proiectand asupra ei modul de a simti si agandi.,
Raspunsurile se vor raporta la ;
- directia agresiunii
- la tipul de reactie.In general bolnavii cronici au tendinte revendicative iar pe baza notei de ostilitate a lor se pot stabili si selectiona cazurile cu indicatii pt. Pshoterapie.

Tehnica arborelui imaginata de Koch evidentiaza stadiile de evolutie a personalitatii si distorsiunile produse prin imbolnavire.
Szoldi imaginat de autor in 1939 sub numele de analiza destinului subiectului ii sunt prezentate o serie de fotografii grupate in 6 serii de cate 8 poze,reprezentand figuri caracteristce unor psihopati ,subiectul trebuind sa aleaga din fiecare serie 2 fotografii care-i plac mai mult si 2 care-i displac ,alegerea bazandu-se pe simpatie sau antipatie ,indicand in cea mai mare masura tendintele sale profunde..Proba se repeta pt.asonda gradul de stabilitate a alegerii.Se constata ca subiectul alege fotografiile in functie de trebuintele pulsionale,trebuitele nesatisfacute fiid active.Se disting 4 pulsiuni ;p.sexuala.p.paroxistica .p. eului.p.de contact,sarcina examinatorului consta in analiza datelor si sesizarea trebuintelor refulate

Chestionarul multifazical lui Woodworth constituie materialul cu care s-a lucrat in prezenta lucrare pt.investigarea unor aspecte Al personalitatii subiectilor testati.Pentru veridicitate testelor trebuie sa inlaturam unele erori :

-erori datorate conditiilor experimentarii
-factori care tin de conditiile ecologice
-erori datorate insasi organizarii experimentarii
-erori datorate modificarilor de atitudini afective si de confort psihic in timpul experientei.Asigurarea validitatii ,fidelitatii si sensibilitatii testelor sunt modalitati de inducere a unei cercetari eficiente si corecte .

Investigarea capacitatilor cognitive

Pentru evidentierea deteriorari imentale se folosesc teste ori baterii de teste de inteligenta.Utilizarea probelor de inteligenta trebuie sa ajute la sesizarea diferentelor intre eficienta intelectuala fata de potentialul intelectual care de obicei este pastrat.Masurarea eficientei intelectuale a fost initiata de de Binet si Simon
Stabilirea coeficientuli intelectual(I.Q) se face dupa formula I.Q =VARSTA MENTALA/VARSTA CRONOLOGICA X 100.
D.Wechsler a alc. In 1939 bateria care-i poarta numele formata din 6 teste verbale si 5 teste nonverbale cu varianta pt.copiii W.I.S.C,Ac.sala cuprinde informatii generale,intelegere generala,rationament aritmetic ,memorare de cifre,similitudini ,vocabular,completare de imagini.ansablare de obiecte ,cuburi KOHS SI cod

TESTELE DE FORMARE DE CONCEPTE-PICHOT SAU TESTE DE GANDIRE CONCEPTUALA-DELAY
Cu ajutorul probelor de alegere ,de clasare dupa forma,culoare,aspect se observa daca bolnavul poate trece de la un criteriu de grupare la altul dau daca bolnavul poate verbaliza criteriile.
Aceste teste sunt folosite in :
-ptr. Bolnavii cu leziuni de lob frontal
-ptr.subiectiinedesvoltati intelectual(oligofreni)
-ptr.bolnavii cu pierderi cognitive in urma unor traumatisme cranio-cerebrele
-ptr.bolnavii cu encefalopatii
-ptr.bolnavii cu leziunicerbrale organice de etiologii diverse
-in starile de involutie in dementele senile in afazii si chiar in schizofrenii ,ptr.aprecierea modolitatii de functionare a gandirii si stabilirea deteriorarii.

MATRICELE PROGRESIVE RAVEN
Testul standard consta din 5 serii (A-E)de cate 12 matrice ,fiecare din acestea fiind formata dintr-o figura sau o succesiune de figuri abstracte trasate in culore neagra pe fond alb .In coltul din dreapta jos lipseste un fragment sauunul din elementele componente ale matricei.Segmentul care lipseste este dat intre alte 6-8 desene mai mult sau mai putin asemanatoare in partea de jos a foii ,subiectul trebuind sa-l indice .Autorul cosidera ca matricele progresive servesc la aprecierea ‘’abilitatii educative innasute’’a capacitatii persoanei examinate de a reliza comparari ,rationamente prin analogie ,de a -;si dezvolta o metoda logica de ganfire independenta de informatia anterior castigata..

TESTUL PRAGA
Capacitatea subiectului de a-si distribui atentia pusa in evidenta prin inaltimea curbei (distanta dintre difgeritele puncte si abcisa)
Caracterul stabil sau fluctuant de manifestare a atentiei distributive
Rezistenta la oboseala si capacitatea de adaptare la sarcina (atunci cand aspectul general al curbei este ascendent)sau fatigabilitatea (tendinta de a obosi usor,caracterizata unor subiecti cand aspectul general al curbei este descedent)

I.Q. CLASIFICARE
130-SI PESTE 130 INTELIGENTA F.INALTA
120 -; 129 INTELECT SUPERIOR
110 -; 119 INTELECT PESTE MEDIE
90 -; 109 INTELECT NORMAL
80 -; 89 INTELECT SUB MEDIE
70 -; 79 INTELECT DE LIMITA
69 -; SI SUB 69 DEFICIT MINTAL