m9v9vy
- pacientii nu constientizeaza boala cele mai frecvente:
1. Schizofrenia paranoida
• sunt prezente halucinatii si idei delirante
• halucinatiile:
- vizuale -; mai frecvent la copii
- auditive -; mai frecvente la adulti, sub forma de: voci cunoscute, voci
necunoscute, una sau mai multe voci de femei sau de barbati care pot spune lucruri
placute sau neplacute de urgenta majora - halucinatiile imperative
- esista si asa-nimetele pseudohalucinatii - perceptia cu anumiti analizatori
particulari, cu totul deosebiti a unor zgomote, voci, ganduri care vorbesc pacientului
(pacientul aude cu “urechiile mintii”)
• pacientii sunt obositi -; nu se pot odihni pentru ca nu-I lasa
in pace gandurile
• pacientii pot citi gandurile in cap (pseudohalucinatii vizuale)
• halucinatiile vizuale -; au aspect extatic (-) (Maica Domnului,
Isus, etc.); ele sunt mai putin frecvente
• halucinatiile olfactive si gustative -; pacientul percepe o schimbare
a gustului si mirosului mancarii si refuza din frica de a nu fi otravit
• Iluziile
- perceptia deformata a unui obiect existent in realitate
- nu sunt prezente cu aceiasi intensitate
- pacientul are iluzia ca este persecutat, otravit, etc. (daca mancarea s-a
alterat -; otravit)
• Idei delirante
- Modifica comportamentul
- Pleaca de la o idee falsa (“sunt urmarit de masinile rosii”)
- Tema deliranta principala -; urarirea facuta de catre persoane cunoscute
sau necunoscute, pentru a-l persecuta sau proteja
- Foarte frecvent -; tema este persecutorie
- Alte teme delirante:
- delirul mistic -; convingerea ca este Mesia
- delirul erotoman -; convingerea ca este iubita de catre o persoana inalt
investita - pacietul scrie scrisori persoanei iubite ca raspuns la sentimentele
personale; apoi este suparat ca nu I se raspunde la scrisori, apoi apare pedepsirea
(Nu esti al meu, nu esti al nimanui -; delirul de gelozie). Are prognosticul
cel mai bun, afecteaza persoane adulte, remisiune buna -; sustinuta medicamentos
pe o lunga durata de timp; exista posibilitatea mentinerii intr-o activitate
pentru o perioada lunga de timp; socializarea pacientilor este foarte importanta
2. Schizofrenia catatonica
• perturbare psihomotorie marcata care poate implica: stupoare, negativism,
rigiditate sau: excitatie, agitatie catatonica
• sunt prezente modificari de comportament motor: a. Stupoare, rigiditate:
• Se pot asocia sau nu halucinatii auditive sau vizuale
• Poate exista sau nu o atitudine catatonica -; alegerea unei pozitii
voluntarepe care pacientul o metine ore in sir (pacientului I se ia perna de
sub cap -; “perna psihica”) b. agitatia catatonica
• violenta deosebita -; forta foarte mare
• nu au constiinta bolii c. negativismul
• alimentar -; pacientul nu mananca, nu bea nimuc
• sfincterian -; pacientul nu urineaza, nu defeca
• verbal -; pacientul nu vorbeste
• reprezinta o urgenta psihiatrica -; alimentare prin perfuzie, sonda
urinara
• terapie -; electrosocuri d. Sugestibilitatea crescuta
• poate sa imite gesturile ca un robot
- Cu cat simptomele sunt mai dramatice cu atat prognosticul este mai prost
3. Schizofrenia dezorganizata (Hebefienica)
• apare la adolescenti -; varsta precoce
• are prognosticul cel mai rezervat
• dementa precoce -; la 30 de ani dementierea este completa
• cea mai afectata este gandirea
- incoerenta ideativa -; vorbire si gandire ilogice
- relaxare marcata a asociatiilor
- comportament modificat -; ras natang
- afectivitate flagrant midificata
• poate asocia halucinatii, manierisme -; gesturi prin care sa isi
arate frumusetea
• prognosticul este foarte rezervat
4. Schizofrenia reziduala
• prezinta in antecedenta a unor simptome psihotice acute
• aceste simptome pot persista la remisiune:
- obtuzie (aplatizare) emotionala -; nu se bucura, nu se exteriorizeaza
- tendinta de izolare -; nu ies din casa cu lunile, nu fac nimic
- poate asocia si lipsa grijei de sine
• pot avea comportamente excentric
5. Schizofrenie nediferentiata (simpla)- simptomele sunt greu de enumerat
• Simptomele nu predomina -; sunt prezente din toate cate putin;
poate avea:
- Incoerenta ideo-verbala
- Idei delirante fragmentare
- Comportament dezordonat
- Tendinta la izolare
• este o una din formele cu prognosticul cel mai grav -; se merge
clar spre cronicizare -; prognostic foarte rezervat
Tratamentul schizofreniei
- medicatia obligatorie -; antipsihotica
1. Medicatia clasica: a. Haloperidolul
• isi mentine utilitatea
• sterge simptomatologia in max. 14 zile
• se gaseste sub forma de tablete, picaturi, fiole
• doza -; 30 50 mg./24 ore -; adult
• se adreseaza in special simptomelor pozitive -; halucinatiilor
• daca insa predomina ideiile delirante -; obligatoriu: b. Trifluoperazina
• sub forma de tablete, picaturi, fiole
• doza -; 20 -; 25 mg/24 ore
- pentru tulburarile comportamentale -; neuroleptice sedative c. Clorpromazina
• efectul ei este la jumatatea distantei intre sedare si recesivitate
(-)
• doza -; 100 -; 150 mg./24 ore
2. Medicatie antipsihotica tipica
- nu are efecte secundare (impregnare neuroleptica -; rigiditate, tremor
de tip parkinsonian) a. Risperidona (Rispolept) -; tablete
• pentru simptome pozitive
• doza 8 -; 9 mg./zi
• pentru tratament de lunga durata
• remisiune foarte buna
• pret de cost foarte ridicat b. Olanzapina (Zyprexa)
• pentru simptome negative
• doza -; 5 -; 20 mg./24 ore; priza mica -; seara
• doza scade cu varsta c. Clozapina (Leponex)
• sub forma de tablete de 25 -; 100 mg.
• Pacientul trebuie monitorizat obligatoriu timp de 16 saptamani
• Are actiune pe trombocite, leucocite -; trombocitopenie, leucopenie
• Doza se face dupa realizarea hemogramei
• Seara se administreaza 300 -; 800 mg./24 ore
• Pacientii pot raspunde si la doze mici de 50 -; 100 -; 150
-; 200 mg./24 ore
Terapia clasica
- Neuroleptice -; administrare timp indelungat -; 3 -; 4 saptamani
- Flufenazina -; 20 mg./fiola, se administreaza o doda pe luna pentru schizofrenia
cu forme negative
- Modecap (Moditen) -; o data la 2 -;3 saptamani; se administreaza
in schizofrenia cu forme negative
- Propixol depozit -; o data la 15 zile
Tulburarea (Psihoza) deliranta
Paranoia
• inrudita cu schizofrenia
• aparitia unui tip de delir foarte sistematizat, nebizar si care are
o evolutie cronica persistenta, putin influentata de medicatie
• afecteaza in special barbatii
• toti pacientii isi sustin ideiile aparent reale
• tema frecvent intalnita este gelozia
• pacientul este imposibil de convins
• alta tema deliranta este tema persecutiei
• spre deosebire de schizofrenie -; in Paranoia -; bolnavul
are o idee deliranta - ! procesomanii autentici
• sunt prezente si alte teme delirante: delir mistic, delir erotoman,
delir de boala somatica
Elementele esentiale din schizofrenie
- Tulburari de perceptie:
• Pseudohalucinatii
• Halucinatii
• Iluzii
- Tulburari cantitative si calitative
- Tulburarile cantitative
• intalnite in tulburarile nevrotice -; cresterea sau scaderea pragului
senzorial
• Scaderea pregului senzorial -; Suprasensibilitate -; stimulii
care nu erau perceputi pot deveni deranjanti
• Forma particulara -; Cenestopatii -; perceperea unor acuze
subiective cu o amploare sugestiva (furnicaturi, senzatie de “nod in gat”
-; senzatie de sufocare -; nu suporta nimic in jurul gatului), dureri
abdominale cu caracter migrator (anestezii in manusa , in ciorap), dureri de
cap -; cu caracter mirgrator, apar la oboseala, au un caracter de arsura,
de intepatura
• Cresterea pragului senzorial -; Hipoestezie -; pacientul nu
mai simte elementele pe care le simtea inainte; pot aparea in acest caz elemente
din isterie
- Tulburari calitative
• Iluziile -; perceperea deformata a unui obiect/fenomen intalnit
in realitate
1. Iluzii vizuale
• Sunt cele mai frecvente
• De natura fiziologica -; luminozitate scazuta, distanta mare
• De natura optico-geometrica
• Patologice -; nu le corecteaza bolnavul -; el le considera
veridice, respecta toti analizatorii
• Elementele sau fenomenele pot fi percepute ca fiind mai mari -;
Iluzii macroscopice, sau mai mici -; Iluzii microscopice
• Impresia de deformare a obiectelor si a spatiului
Metanotopsii
• obiecte percepute alungite, largite -; Dismegalopsii
• obiecte percepute mai aproape/departe -; Orropsii
• obiecte mai infrumusetate -; Calopsii
• Forma particulara -; Pareidolii -; interpretari imagistice
cu substrat imaginativ ce pot oferi perceptiei un grad mare de bogatie (fiinte
supranaturale -; in desenul covorului, al draperiri, jocul umbrelor si
luminilor)
Falsa recunoastere
• Iluzia sosiilor -; persoana cunoscuta nu este identificata, se
admite doar ca seamana vag cu aceasta (“Semeni cu sotia mea dar nu esti
tu”)
• Iluzii gustative, olfactive -; sunt rare
• Iluzii interoceptive -; perceptia eronata a functionarii unor organe;
modificarea de scheme corporala (“Ma uit in oglinda si ma vad schimbat”)
Halucinatie
• perceptia falsa fara obiect de cunoscut
• respecta toti analizatorii
• cele mai frecvente sunt:
1. Halucinatiile auditive
• caracter campin (din mediul imediat inconjurator) si extracampin (ne
vorbeste unchiul de la Satu Mare)
• pot fi prezente la una sau la ambele urechi
• voci cunoscute/necunoscute
• de bine/de rau
• Halucinatii imperative -; modifica comportamentul -; au cel
mai mare grad de risc; apar foarte frecvent in schizofrenie
2. Halucinatii vizuale
• sunt intalnite in schizofrenie destul de des si in sevrajul toxicomaniei
• in schizofrenie -; imagini cu caracter mistic, religios
• in sevraj -; animale care asediaza bolnavul (gandaci, soareci).
Sevrajul alcoolic (Zoopsie)
• poate participa activ/pasiv fata de halucinatii
3. Halucinatii olfactive/gustative
• frecvent in schizofrenie se intalneste schimbarea gustului/mirosului
mancarii
Pseudohalucinatia
• autoreceptivitate aperceptiva cu caracter stenopatic (impinse din afara)
si care modifica comportamentul bolnavului
• exista analizatori speciali: ochii mintii, urechiile mintii (totul vine
de la o forta situata in interior)
• este patognomonica pentru schizofrenie -; automatism mental - Kandinsky
-; clerambult, care cuprinde: pseudohalucinatii, idei delirante de urmarire
si cu caracter erotoman