Referat, comentariu, eseu, proiect, lucrare bacalaureat, liceu si facultate
Top referateAdmitereTesteUtileContact
      
    


 


Ultimele referate adaugate

Adauga referat - poti sa ne ajuti cu un referat?

Politica de confidentialitate





Ultimele referate descarcare de pe site
  CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie)
  Comertul cu amanuntul (economie)
  IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA (drept)
  Mecanismul motor, Biela, organe mobile proiect (diverse)
  O scrisoare pierduta (romana)
  O scrisoare pierduta (romana)
  Ion DRUTA (romana)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  Starea civila (geografie)
 




Ultimele referate cautate in site
   domnisoara hus
   legume
    istoria unui galban
   metanol
   recapitulare
   profitul
   caract
   comentariu liric
   radiolocatia
   praslea cel voinic si merele da aur
 
despre:
 
Schizofrenie - formele clinice de Schizofrenie
Colt dreapta
Vizite: ? Nota: ? Ce reprezinta? Intrebari si raspunsuri
 
m9v9vy
- pacientii nu constientizeaza boala cele mai frecvente:
1. Schizofrenia paranoida
• sunt prezente halucinatii si idei delirante
• halucinatiile:
- vizuale -; mai frecvent la copii
- auditive -; mai frecvente la adulti, sub forma de: voci cunoscute, voci necunoscute, una sau mai multe voci de femei sau de barbati care pot spune lucruri placute sau neplacute de urgenta majora - halucinatiile imperative
- esista si asa-nimetele pseudohalucinatii - perceptia cu anumiti analizatori particulari, cu totul deosebiti a unor zgomote, voci, ganduri care vorbesc pacientului (pacientul aude cu “urechiile mintii”)
• pacientii sunt obositi -; nu se pot odihni pentru ca nu-I lasa in pace gandurile
• pacientii pot citi gandurile in cap (pseudohalucinatii vizuale)
• halucinatiile vizuale -; au aspect extatic (-) (Maica Domnului, Isus, etc.); ele sunt mai putin frecvente
• halucinatiile olfactive si gustative -; pacientul percepe o schimbare a gustului si mirosului mancarii si refuza din frica de a nu fi otravit
• Iluziile
- perceptia deformata a unui obiect existent in realitate
- nu sunt prezente cu aceiasi intensitate
- pacientul are iluzia ca este persecutat, otravit, etc. (daca mancarea s-a alterat -; otravit)
• Idei delirante
- Modifica comportamentul
- Pleaca de la o idee falsa (“sunt urmarit de masinile rosii”)
- Tema deliranta principala -; urarirea facuta de catre persoane cunoscute sau necunoscute, pentru a-l persecuta sau proteja
- Foarte frecvent -; tema este persecutorie
- Alte teme delirante:
- delirul mistic -; convingerea ca este Mesia
- delirul erotoman -; convingerea ca este iubita de catre o persoana inalt investita - pacietul scrie scrisori persoanei iubite ca raspuns la sentimentele personale; apoi este suparat ca nu I se raspunde la scrisori, apoi apare pedepsirea (Nu esti al meu, nu esti al nimanui -; delirul de gelozie). Are prognosticul cel mai bun, afecteaza persoane adulte, remisiune buna -; sustinuta medicamentos pe o lunga durata de timp; exista posibilitatea mentinerii intr-o activitate pentru o perioada lunga de timp; socializarea pacientilor este foarte importanta




2. Schizofrenia catatonica
• perturbare psihomotorie marcata care poate implica: stupoare, negativism, rigiditate sau: excitatie, agitatie catatonica
• sunt prezente modificari de comportament motor: a. Stupoare, rigiditate:
• Se pot asocia sau nu halucinatii auditive sau vizuale
• Poate exista sau nu o atitudine catatonica -; alegerea unei pozitii voluntarepe care pacientul o metine ore in sir (pacientului I se ia perna de sub cap -; “perna psihica”) b. agitatia catatonica
• violenta deosebita -; forta foarte mare
• nu au constiinta bolii c. negativismul
• alimentar -; pacientul nu mananca, nu bea nimuc
• sfincterian -; pacientul nu urineaza, nu defeca
• verbal -; pacientul nu vorbeste
• reprezinta o urgenta psihiatrica -; alimentare prin perfuzie, sonda urinara
• terapie -; electrosocuri d. Sugestibilitatea crescuta
• poate sa imite gesturile ca un robot

- Cu cat simptomele sunt mai dramatice cu atat prognosticul este mai prost
3. Schizofrenia dezorganizata (Hebefienica)
• apare la adolescenti -; varsta precoce
• are prognosticul cel mai rezervat
• dementa precoce -; la 30 de ani dementierea este completa
• cea mai afectata este gandirea
- incoerenta ideativa -; vorbire si gandire ilogice
- relaxare marcata a asociatiilor
- comportament modificat -; ras natang
- afectivitate flagrant midificata
• poate asocia halucinatii, manierisme -; gesturi prin care sa isi arate frumusetea
• prognosticul este foarte rezervat
4. Schizofrenia reziduala
• prezinta in antecedenta a unor simptome psihotice acute
• aceste simptome pot persista la remisiune:
- obtuzie (aplatizare) emotionala -; nu se bucura, nu se exteriorizeaza
- tendinta de izolare -; nu ies din casa cu lunile, nu fac nimic
- poate asocia si lipsa grijei de sine
• pot avea comportamente excentric
5. Schizofrenie nediferentiata (simpla)- simptomele sunt greu de enumerat
• Simptomele nu predomina -; sunt prezente din toate cate putin; poate avea:
- Incoerenta ideo-verbala
- Idei delirante fragmentare
- Comportament dezordonat
- Tendinta la izolare
• este o una din formele cu prognosticul cel mai grav -; se merge clar spre cronicizare -; prognostic foarte rezervat

Tratamentul schizofreniei
- medicatia obligatorie -; antipsihotica
1. Medicatia clasica: a. Haloperidolul
• isi mentine utilitatea
• sterge simptomatologia in max. 14 zile
• se gaseste sub forma de tablete, picaturi, fiole
• doza -; 30 50 mg./24 ore -; adult
• se adreseaza in special simptomelor pozitive -; halucinatiilor
• daca insa predomina ideiile delirante -; obligatoriu: b. Trifluoperazina
• sub forma de tablete, picaturi, fiole
• doza -; 20 -; 25 mg/24 ore

- pentru tulburarile comportamentale -; neuroleptice sedative c. Clorpromazina
• efectul ei este la jumatatea distantei intre sedare si recesivitate (-)
• doza -; 100 -; 150 mg./24 ore
2. Medicatie antipsihotica tipica
- nu are efecte secundare (impregnare neuroleptica -; rigiditate, tremor de tip parkinsonian) a. Risperidona (Rispolept) -; tablete
• pentru simptome pozitive
• doza 8 -; 9 mg./zi
• pentru tratament de lunga durata
• remisiune foarte buna
• pret de cost foarte ridicat b. Olanzapina (Zyprexa)
• pentru simptome negative
• doza -; 5 -; 20 mg./24 ore; priza mica -; seara
• doza scade cu varsta c. Clozapina (Leponex)
• sub forma de tablete de 25 -; 100 mg.
• Pacientul trebuie monitorizat obligatoriu timp de 16 saptamani
• Are actiune pe trombocite, leucocite -; trombocitopenie, leucopenie
• Doza se face dupa realizarea hemogramei
• Seara se administreaza 300 -; 800 mg./24 ore
• Pacientii pot raspunde si la doze mici de 50 -; 100 -; 150 -; 200 mg./24 ore
Terapia clasica
- Neuroleptice -; administrare timp indelungat -; 3 -; 4 saptamani
- Flufenazina -; 20 mg./fiola, se administreaza o doda pe luna pentru schizofrenia cu forme negative
- Modecap (Moditen) -; o data la 2 -;3 saptamani; se administreaza in schizofrenia cu forme negative
- Propixol depozit -; o data la 15 zile

Tulburarea (Psihoza) deliranta
Paranoia
• inrudita cu schizofrenia
• aparitia unui tip de delir foarte sistematizat, nebizar si care are o evolutie cronica persistenta, putin influentata de medicatie
• afecteaza in special barbatii
• toti pacientii isi sustin ideiile aparent reale
• tema frecvent intalnita este gelozia
• pacientul este imposibil de convins
• alta tema deliranta este tema persecutiei
• spre deosebire de schizofrenie -; in Paranoia -; bolnavul are o idee deliranta - ! procesomanii autentici
• sunt prezente si alte teme delirante: delir mistic, delir erotoman, delir de boala somatica
Elementele esentiale din schizofrenie
- Tulburari de perceptie:
• Pseudohalucinatii
• Halucinatii
• Iluzii
- Tulburari cantitative si calitative
- Tulburarile cantitative
• intalnite in tulburarile nevrotice -; cresterea sau scaderea pragului senzorial
• Scaderea pregului senzorial -; Suprasensibilitate -; stimulii care nu erau perceputi pot deveni deranjanti
• Forma particulara -; Cenestopatii -; perceperea unor acuze subiective cu o amploare sugestiva (furnicaturi, senzatie de “nod in gat” -; senzatie de sufocare -; nu suporta nimic in jurul gatului), dureri abdominale cu caracter migrator (anestezii in manusa , in ciorap), dureri de cap -; cu caracter mirgrator, apar la oboseala, au un caracter de arsura, de intepatura
• Cresterea pragului senzorial -; Hipoestezie -; pacientul nu mai simte elementele pe care le simtea inainte; pot aparea in acest caz elemente din isterie
- Tulburari calitative
• Iluziile -; perceperea deformata a unui obiect/fenomen intalnit in realitate
1. Iluzii vizuale
• Sunt cele mai frecvente
• De natura fiziologica -; luminozitate scazuta, distanta mare
• De natura optico-geometrica
• Patologice -; nu le corecteaza bolnavul -; el le considera veridice, respecta toti analizatorii
• Elementele sau fenomenele pot fi percepute ca fiind mai mari -; Iluzii macroscopice, sau mai mici -; Iluzii microscopice
• Impresia de deformare a obiectelor si a spatiului



Metanotopsii
• obiecte percepute alungite, largite -; Dismegalopsii
• obiecte percepute mai aproape/departe -; Orropsii
• obiecte mai infrumusetate -; Calopsii
• Forma particulara -; Pareidolii -; interpretari imagistice cu substrat imaginativ ce pot oferi perceptiei un grad mare de bogatie (fiinte supranaturale -; in desenul covorului, al draperiri, jocul umbrelor si luminilor)
Falsa recunoastere
• Iluzia sosiilor -; persoana cunoscuta nu este identificata, se admite doar ca seamana vag cu aceasta (“Semeni cu sotia mea dar nu esti tu”)
• Iluzii gustative, olfactive -; sunt rare
• Iluzii interoceptive -; perceptia eronata a functionarii unor organe; modificarea de scheme corporala (“Ma uit in oglinda si ma vad schimbat”)
Halucinatie
• perceptia falsa fara obiect de cunoscut
• respecta toti analizatorii
• cele mai frecvente sunt:
1. Halucinatiile auditive
• caracter campin (din mediul imediat inconjurator) si extracampin (ne vorbeste unchiul de la Satu Mare)
• pot fi prezente la una sau la ambele urechi
• voci cunoscute/necunoscute
• de bine/de rau
• Halucinatii imperative -; modifica comportamentul -; au cel mai mare grad de risc; apar foarte frecvent in schizofrenie
2. Halucinatii vizuale
• sunt intalnite in schizofrenie destul de des si in sevrajul toxicomaniei
• in schizofrenie -; imagini cu caracter mistic, religios
• in sevraj -; animale care asediaza bolnavul (gandaci, soareci). Sevrajul alcoolic (Zoopsie)
• poate participa activ/pasiv fata de halucinatii
3. Halucinatii olfactive/gustative
• frecvent in schizofrenie se intalneste schimbarea gustului/mirosului mancarii
Pseudohalucinatia
• autoreceptivitate aperceptiva cu caracter stenopatic (impinse din afara) si care modifica comportamentul bolnavului
• exista analizatori speciali: ochii mintii, urechiile mintii (totul vine de la o forta situata in interior)
• este patognomonica pentru schizofrenie -; automatism mental - Kandinsky -; clerambult, care cuprinde: pseudohalucinatii, idei delirante de urmarire si cu caracter erotoman




Colt dreapta
Creeaza cont
Comentarii:

Nu ai gasit ce cautai? Crezi ca ceva ne lipseste? Lasa-ti comentariul si incercam sa te ajutam.
Esti satisfacut de calitarea acestui referat, eseu, cometariu? Apreciem aprecierile voastre.

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)




Noteaza referatul:
In prezent referatul este notat cu: ? (media unui numar de ? de note primite).

2345678910



 
Copyright 2005 - 2024 | Trimite referat | Harta site | Adauga in favorite
Colt dreapta