Ghid teoretico-aplicativ pentru implementarea unui workshop cu tema “Educatia pentru cariera”

Scopul si Scopul: c8n2nx
Obiectivele
Conceperea si structurarea unui workshop pe tema educatiei pentru cariera.

Obiective

a. Ilustrarea relatiei dintre valorile, abilitatile, interesele individului si oportunitati.

b. Oferirea unor instrumente de autoevaluare.

Motivatia De ce este importanta asistenta pentru alegerea carierei-

Necesitatea asistentei in alegerea carierei se impune in conditiile in care se constientizeaza ideea ca educatia are o responsabilitate mai mare in societate decat simpla oferire a unui mediu de invatare. Asumptia care sta la baza este ca educatia pentru cariera poate sa ii ajute pe elevi sa treaca mai usor din mediul scolii in campul muncii. Cu alte cuvinte, educatia devine un mecanism mult mai eficient, depasind statutul de pregatire a elevilor pentru universitate (scoala de dragul scolii).

Educatia pentru cariera este mult mai eficienta, oferind suport elevilor in alegerea unei cariere congruente cu valorile, interesele si abilitatile lor. Alegerea carierei nu poate fi lasata la voia intamplarii sau a cererilor de pe piata muncii. Somajul si exercitarea unor munci sub nivelul de calificare atins de o persoana pot fi reduse prin asistarea elevilor in alegerile legate de viitorul lor profesional.

Educatia pentru cariera trebuie sa fie prezenta pe tot parcursul traseului educational al elevilor (ciclul primar -; ciclu gimnazial -; liceu / scoala profesionala -; universitate si educatia pe tot parcursul vietii). Pe de-o parte fiecare materie inclusa in curricula scolara trebuie sa introduca concepte legate de cariera si sa prezinte aplicatiile temelor abordate in context profesional. Pe de alta parte este nevoie de asistarea elevilor in luarea deciziilor legate de cariera. Liceul este locul privilegiat in care asistarea carierei prin diverse mijloace se poate realiza cu rezultate optime, avand in vedere interesul crescut al elevilor pentru acest subiect si nevoia de adecvare a expectantelor lor la contextul ocupational existent. Mai mult, liceul este momentul in care elevii detin maturitatea psihologica necesara unui demers de autoconstientizare ( self-awareness).

De ce e necesar un astfel de program in contextul romanesc-

Nivelul actual al educatiei pentru cariera in tara noastra:

Ordinul nr. 3064/18.01.2000 privind orientarea scolara si profesionala in invatamantul din Romania prevede ca aceasta se face pe doua directii:

- in cadrul activitatii curiculare, in special prin orele de consiliere si orientare si
- in cadrul extracuricular, in special prin centrele psiho-pedagogice.

Aceeasi lege prevede in art. 19 ca institutiile de invatamant superior care pregatesc profesori vor include in curriculumul oferit studentilor notiunile minimale privitoare la orientarea scolara si profesionala, necesare pentru profesorul diriginte/consilier. Consideram oportuna accentuarea importantei orientarii profesionale prin acest ordin, dar nu putem sa nu sesizam lipsurile privind mijloacele practice de atingere a obiectivelor propuse. “Notiunile minimale” oferite in universitate viitorilor profesori consilieri nu sunt suficiente in procesul complex al educatiei pentru cariera. Aceasta stare de fapt face necesara interventia psihologilor scolari prin programe specifice de instruire a cadrelor didactice si de consiliere a elevilor.

Desi la nivel normativ lucrurile sunt relativ bine stabilite, implementarea acestor prevederi nu raspunde nevoilor elevilor. De aceea se impune interventia expertilor in domeniu, cu programe ce se adreseaza atat elevilor cat si profesorilor.

Cum decide majoritatea elevilor romani in probleme legate de cariera-

Lipsa studiilor romanesti in legatura cu acest subiect ne conduce la a formula ipoteza noastra pe baza observatiei si a experientei noastre. In majoritatea cazurilor, elevii amana luarea unei decizii pana in ultima clipa (cls. XI-XII). Astfel, constransi de rezultatele lor scolare de pana atunci si de iminenta examenelor, ei se indreapta spre domeniile cele mai “accesibile” (concurenta slaba, admitere usoara), chiar daca acestea nu se potrivesc cu abilitatile si interesele lor.

De multe ori, exista un conformism social in randul liceenilor care ii determina sa aleaga acele profesii valorizate la un moment dat de societate, fara a realiza un discernamant personal.

Putem vorbi de educatie pentru cariera intr-o societate in tranzitie-

Dincolo de dificultatile datorate unei lipse in educatie, exista si o problema obiectiva care conditioneaza alegerea carierei si anume contextul socio-economic al unei societati in tranzitie. Intr-un astfel de context elevii nu gandesc pe termen lung si fac alegeri care sa le aduca beneficii economice imediate, ceea ce se justifica in situatia data. Experienta ne arata ca pe termen lung, in majoritatea cazurilor aceste alegeri duc la insatisfactii si frustrari profesionale datorate inadecvarii pe care o percepe individul legat de profesia aleasa. Avand in vedere ca nu putem schimba conditiile socio-economice, interventia noastra ar putea sa se focalizeze pe schimbarea mentalitatii: sa le prezentam situatia in termeni de costuri si beneficii oferindu-le suficiente informatii ca sa aleaga in cunostinta de cauza cat si strategii de management al conflictului, de adaptare la conditiile date fara a renunta la idealurile lor.

Autoconstientizarea este procesul care presupune cunoasterea propriilor caracteristici de personalitate, abilitati si limite, deprinderi, interese, valori, convingeri, in vederea luarii unei decizii de cariera.

Personalitatea Personalitatea -; definita ca un patern relativ stabil de comportament, gandire, afectivitate si relationare cu mediul -; ocupa un rol central in teoriile despre dezvoltarea carierei. Cu siguranta ea influenteaza orientarea indivizilor spre o anumita profesie, dar dupa cum demonstreaza cercetarile mai recente, nu este o variabila care sa constranga individul intr-o anumita directie. S-a constatat ca indivizi cu caracteristici de personalitate similare pot avea satisfactii in ocupatii diferite si ca cei cu caracteristici diferite pot profesa cu succes aceeasi meserie (Brown & Brooks, 1991). In ciuda rolului central pe care personalitate il are in teoriile despre dezvoltarea carierei, exista putine instrumente de masurare a relevantei constructelor de persoanlitate pentru o meserie.

Unul dintre cele mai cunoscute este Chestionarul de Autoevaluare propus de Holland care identifica 6 tipuri de personalitate: realist, investigativ, artistic, social, intreprinzator, conventional.

Evaluarea personalitatii se face in urmatoarele scopuri:

- Cresterea autoconstientizarii
- Identificarea rolurilor profesionale, functiilor si mediilor de munca preferate
- Determinarea surselor de insatisfactie profesionala

Interesele ar putea fi definite ca si predilectii spre aprofundarea anumitor domenii. Ele provoaca si mentin atentia individului asupra obiectului spre care sunt orientate. Simplu spus, ele se refera la ceea ce iti place sau nu-ti place.

Includerea evaluarii intereselor in programul de educatie pentru cariera are urmatoarele scopuri (Brown & Brooks,1991):

- dezvoltarea autoconstientizarii
- identificarea alternativelor ocupationale
- diferentierea intre preferintele ocupationale si hobby-uri
- identificarea surselor de insatisfactie ocupationala/educationala
- stimularea explorarii educationale.

Distinctia dintre interese si valori nu este intotdeauna evidenta. Unii autori considera ca interesele, valorile si nevoile nu sunt dimensiuni separate (Oispow 1983, apud Brooks & Brown, 1991). Totusi Kratz (1983, apud Brooks & Brown, 1991) insista asupra diferentierii intre aceste concepte. Astfel, valorile se refera la ce doresc oamenii, ce asteptari au de la viitor pe cand interesele se refera la modalitatile practice prin care se poate raspunde la aceste asteptari.

Valorile sunt convingeri bazale ale indivizilor care influenteaza motivatia si implinirea personala. Ele determina de asemenea standardele de performanta individuala.

Evaluarea valorilor se face in urmatoarele scopuri:

- Dezvoltarea autoconstientizarii
- Determinarea surselor de insatisfactie profesionala
- Determinarea surselor de conflict intre roluri (eg. Conflictul munca-familie)
- Identificarea surselor care determina demotivarea individului.

Workshop-ul se adreseaza elevilor de liceu (cls. IX-XII). Acest material este suportul teoretico-aplicativ pe care se bazeaza workshop-ul.
Instrumentele care vor fi folosite in acest workshop sunt prezentate participantilor intr-o succesiune care sa le permita construirea treptata a autoconstientizarii. Iata cateva din aceste instrumente, in ordinea folosirii lor in cadrul seminarului:
- Construirea liniei vieti -; prin aceasta activitate elevii dobandesc o perspectiva asupra starii lor prezente si sunt indemnati sa se orienteze spre viitor.
- Genograma -; putem oare vorbi de „profesii mostenite-” Se vor explora interactiunile cu persoanele semnificative care pot influenta alegerea carierei.
- Factori care determina alegerea carierei -; se prezinta schematic acesti factori si se accentueaza importanta autocunoasterii prin prezentarea schematica a componentelor ei. (Atitudini, interese, valori, abilitati, stil de viata, stil decizional).
- Chestionare si activitati de autocunoastere si dezvoltare personala -; elevii vor avea posibilitatea sa isi constientizeze calitatile personale care sa le serveasca ulterior in identificarea propriului tip de personalitate (Chestionarul de autoevaluare a lui Holland). Insusirile propri vor fi relationate cu valorile si interesele individului identificate prin chestionare si activitati specifice.
- Stilul decizional -; ii va ajuta pe elevi sa inteleaga de ce decid intr-un anume fel. Se vor discuta de asemenea moduri eficiente de luare a unei decizii
- Strategii de coping -; ii pot ajuta pe elevi sa faca fata stresului asociat cu probleme ce tin de deciziile academice si profesionale pe care le vor avea de luat.

Workshop-ul va fi precedat de un chestionar de evaluarea a cunostintelor si atitudinilor elevilor fata de consilierea pentru alegerea carierei. La incheierea seminarului se va aplica un chestionar de evaluare a workshop-ului.

Construirea liniei vietii

Aceasta este un procedeu care te va ajuta sa privesti lucrurile pe care le-ai facut in trecut si totodata sa te orientezi asupra viitorului.

Deseneaza o reprezentare a experientelor tale care sa includa evenimente importante despre care tu crezi ca te-au format si ceea ce planuiesti sau speri sa ti se intample in viitor. Desenul tau poate fi creativ sau poate fi o simpla linie cu date marcate pe ea.

Linia vietii este un instrument vizual care iti va permite sa-ti privesti dezvoltarea carierei. Te poate ajuta sa inveti din trecut, sa faci planuri pentru viitor, sa identifici anumite decizii care tu crezi ca trebuie luate.

Ce poti include in linia vietii:

- evenimente majore din viata ta
- educatia primita, slujbe
- evenimente care au influentat opinia ta despre cariera pe care vrei sa o urmezi
- persoane semnificative in viata ta (familie, prieteni, mentori, supervizori, profesori etc)

Dupa ce ai trasat linia vietii e bine sa adaugi:

* -; pentru evenimente care au avut loc ca urmare a unor decizii luate de tine
+ -; pentru evenimente rezultate din decizii luate de altii
0 -; pentru evenimente care nu au fost rezultatul unor decizii

• Incercuieste evenimentele rezultate in urma celor mai bune decizii luate.
• Incercuieste de doua ori deciziile importante pe care le vezi in viitor

Chestionar de autoanaliza

Urmatoarea lista a fost construita cu scopul de a te ajuta sa iti evaluezi calitati personale care ar putea fi vizate de o persoana care doreste sa te angajeze. Aceste calitati au fost alese pe baza atributelor considerate importante de catre angajatorii din diverse domenii. Citeste intrebarile si alege una din variantele: slab, mediu sau bun.

Calitati personale
Slab Mediu Bun
Capacitatea de a lucra singur. Iti planifici singur munca. Poti munci cand nu sunt alti oameni in jurul tau - - Energic. Esti energic in sarcini si actiuni- Iei deseori initiativa-
- - Ambitios. Esti la curent cu ultimele tendinte din profesia pe care vrei sa o alegi- Te implici in sarcini suplimentare care sa te ajute sa progresezi- Iti planifici pasii urmatori in cariera-
- - Analitic. Percepi cu usurinta relatiile- Ai rezolvat sarcini care altora le-au ridicat probleme - - Exprimare clara. Iti poti verbaliza usor ideile- Dar sa le exprimi in scris- Esti inteles cu usurinta cand dai instructiuni-
- - Buna dispozitie. Esti in general bine dispus- Te intelegi bine cu colegii tai-
- - Competent. Reusesti sa respecti termenele limita- Dobandesti usor deprinderi in domeniul ales-
- - Munca in echipa. Lucrezi bine cu ceilalti- Ai facut parte din grupuri de lucru in cadrul scolii sau al comunitatii - - Constiincios. Esti constiincios in realizarea sarcinilor- Poti sa dai exemple de sarcini neplacute pe care le-ai facut pentru ca nimeni nu se oferea sa le faca- - - Calitati personale
Slab Mediu Bun
Cooperant. Iti indeplinesti intotdeauna rolul intr-o sarcina de echipa- Iti oferi voluntar ajutorul-
- - Curajos. Raspunzi rapid la provocari- Ti-ai aparat vreodata cu fermitate principiile in ciuda opozitiei-
- - Respect. Iti tratezi colegii cu respect- Dai atentie regulilor de conduita in societate - - Abilitati decizionale. Poti lua hotarari sub presiune- Se intampla sa te razgandesti apoi- A trebuit vreodata sa iti asumi responsabilitate pentru o decizie de-a ta - - Responsabil. Pot ceilalti sa conteze pe tine cand e mult de lucru- Poti sa iti continui munca fara sa ai nevoie de supraveghere - - Diplomat. Te poti descurca cand e vorba de situatii dificile ce implica alti oameni- Ai restabilit vreodata armonia intr-un colectiv- Ai rezolvat neintelegeri intre colegi-
- - Discret. Poti pastra un secret- Pastrezi cu grija materialele confidentiale- Respecti intimitatea altora - - Eficient. Iti planifici bine timpul- Incerci in mod constient sa te perfectionezi-
- - Stabil emotional. Esti stapan pe tine in majoritatea timpului- Ceilalti te considera o persoana agreabila-
- - Entuziast. Te pasioneaza munca sau studiile tale- Ii poti motiva pe ceilalti- Lucrezi suplimentar in domeniile care te intereseaza - - Onest. Esti atent cu bunurile altora- Accepti propriile greseli - - Imaginativ. Iti vin des idei noi- Ai contribuit vreodata la o idee care s-a dovedit profitabila - - Silitor. Poti sa te mobilizezi singur pentru a face ceva- Lucrezi constant la o sarcina pana la finalizarea ei-
- - Calitati personale
Slab Mediu Bun
Rational. Poti ajunge la o concluzie clara pe baza dovezilor- Iti poti separa sentimentele de ratiune-
- - Abilitati de lider. Ceilalti iti urmeaza de buna voie sugestiile- Ai detinut pozitii ce implica responsabilitate in scoala, cluburi sau comunitate-
- - Loial. Poti ignora nemultumirile personale pentru a duce o treaba la bun sfarsit- Ai fost in situatia in care sa continui o colaborare doar din simtul responsabilitatii, chiar daca existau neintelegeri - - Spirit de observatie. Iti amintesti cu usurinta nume, locuri, intamplari si chipuri- Te descurci usor in locuri noi-
- - Deschis. Poti sa accepti idei care le contrazic pe ale tale- Te adaptezi usor la schimbari-
- - Ordonat. Pastrez lucrurile la locul lor- Te pricepi sa aranjezi lucrurile intr-o ordine logica- Iti place munca de detaliu-
- - Rabdator. Iti poti pastra calmul- Te plictisesti des de munca pe care o faci- Iti pastrezi calmul in activitati de rutina-
- - Persistent. Te poti angaja intr-o sarcina chiar daca entuziasmul si rabdarea te-au cam parasit- Ai realizat vreodata ceva in ciuda unor obstacole ce pareau insurmontabile-
- - Persuasiv. Ai succes in impunerea propriului tau punct de vedere, in a vinde lucruri sau idei-
- - Potentialul personal. Realizezi singur ceea ce trebuie facut si actionezi fara sa ti se spuna- Explorezi toate solutiile posibile ale unei probleme- Te-ai descurcat vreodata in situatii ce pareau imposibil de depasit - - Perspicace. Esti capabil de o apreciere pertinenta a tendintelor viitoare asa incat sa gasesti ce e de facut in prezent- - - Calitati personale
Slab Mediu Bun
Sincer. Ai o atitudine onesta fata de tine si ceilalti oameni- Cand iti exprimi entuziasmul sau interesul o faci din toata inima-
- - Cumpatat. Esti echilibrat in ceea ce faci - - Empatic. Incerci sa intelegi problemele celorlalti- Oamenii ti se destainuie des- Ii ajuti-
- - Econom. Incerci sa nu risipesti resursele de orice fel-
Stii ce sa pastrezi si ce sa arunci-
- - Tolerant. Ai relatii cu oameni provenind din alte medii sociale- Te-ai implicat in sprijinul oamenilor de alta rasa sau religie- Ai pledat vreodata in favoarea unei idei straine oarecum de gandirea ta- - - -

Fisa de evaluare

Analizeaza raspunsurile tale la chestionar si ierarhizeaza calitatile cu care te simti confortabil si pe cele la care simti ca ar trebui sa te mai dezvolti.

Sunt confortabil cu: Trebuie sa-mi dezvolt:

1. 1.
2. 2.
3. 3.
4. 4.
5. 5.
6. 6.
7. 7.

Chestionarul de autoevaluare (Holland )

Mai jos aveti un tabel cu cele sase tipuri de personalitate identificate de Holland si caracteristicile lor. Incercuiti acele adjective care va caracterizeaza, fara a tine seama de incadrarea lor in tipurile respective. Calculati totalul pe fiecare coloana (numarul de cuvinte incercuite) si notati initialele tipurilor pentru care ati obtinut cele mai mari trei scoruri. Astfel veti obtine un cod pe baza caruia puteti afla ce profesii vi se potrivesc.

Realist Investigativ Artistic
Conformist Analitic Complicat
Sincer Precaut Dezordonat
Onest Critic Emotional
Umil Curios Expresiv
Materialist Independent Idealist
Natural Intelectual Imaginativ
Persistent Introvert Nepractic
Practic Metodic Impulsiv
Modest Modest Independent
Timid Precis Intuitiv
Stabil Rational Noncomformist
Econom Rezervat Original

Social Intreprinzator Conventional
Convingator Aventuros Conformist
Cooperant Ambitios Constiincios
Prietenos Atrage atentia Atent
Generos Dominant Conservator
Saritor Energic Inhibat
Idealist Impulsiv Obedient
Ofera sfaturi bune Optimist Ordonat
Amabil Cautatori de placeri Persistent
Responsabil Popular Practic
Sociabil Increzator in sine Controlat (calm)
Cu tact Sociabil Neimaginativ
Intelegator Vorbaret Eficient

Sursa: Brown, D. & Brooks, L. ,1991, Career Conseling Technique, Allyn and Bacon ( a division fo Simon & Schuster, Inc.)

Cele sase tipuri de personalitate ale lui Holland descriu preferinte in ceea priveste educatia, cariera si mediile de munca. Urmatorul tabel ofera exemple de interese, abilitati, activitati si valori caracteristice pentru fiecare din cele sase tipuri.
Aceste exemple sunt totusi generalizari si nici un tip nu va descrie in totalitate o persoana. De fapt cele mai multe persoane se pot regasi in mai multe tipuri. Care dintre ele te-ar descrie cel mai bine-

Tipuri Interese Activitati de munca Abilitati potentiale Valori
Realist
(R) Instrumente, utilaje, activitati in aer liber Opereaza cu echipamente, foloseste unelte, construieste, repara Ingeniozitate tehnica, dexteritate, coordonare fizica Traditie, simt practic, bun simt
Investigativ (I) Stiinta, teorii, idei, date Munca de laborator, rezolvare de probleme abstracte, cercetare. Matematica, scris, analiza Independenta, curiozitate, invatare
Artistic
(A)
Autoexprimare, aprecierea artei, Compozitii muzicale si scrise, arte vizuale Creativitate, talent muzical, capacitate de exprimare artistica Frumusete, originalitate, independenta, imaginatie
Social
(S) Oameni, munca in echipa, bunastare umana, servicii in favoarea comunitatii Predare, explicatii, ajutorare Abilitati de comunicare, verbale, de ascultare, intelegere, ghidare Cooperare, generozitate, servicii in favoarea celorlalti
Intreprinzator
(I) Afaceri, politica, conducere, influenta Vanzari, management, persuasiune, Abilitati verbale, de motivare si directionare a celorlalti Asumarea riscurilor, status, competitie
Conventional
(C) Organizare, date, finante, Stabilirea de proceduri, organizare, operare PC Matematica, analiza datelor, inregistrare, atentie la detalii Acuratete, stabilitate, eficienta

Sursa: Adaptat din „Understanding Your Results on the STRONG”, p.2, Counsalting University Press Inc., 1994., apud Career Assessment Package

Nevoi referitoare la munca

Nevoile referitoare la munca pot fi relationate cu activitati si medii de munca specifice care satisfac aceste cerinte si ofera un cadru adecvat de realizare a acestora. Cunoasterea relatiei dintre nevoi si modalitatile de satisfacere a lor ajuta persoana in procesul de decizie.

Nevoi vocationale Activitati / medii care le satisfac
Utilizarea abilitatilor
Sarcini care iti permit sa iti exerciti abilitatile si talentele.
Realizare
Sarcini care iti permit sa vezi produsul finit, produsele activitatii de care poti sa fii mandru.
Activitate
Sarcini ce necesita un aport energetic constant si sustinut.
Progres
Medii de lucru care permit o evaluare permanenta si progres constant.
Autoritate
Sarcini in care sa poti alege metodele de lucru si sa le poti propune colaboratorilor.
Autonomie
Medii de lucru care permit o planificare individuala a muncii fara o supervizare stricta.
Structura
Medii de lucru in care strategiile de lucru sunt explicitate si se urmaresc intocmai.
Compensare
Sarcini ce ofera compensatii bazate pe cantitatea si calitatea muncii realizate.
Colaborare
Medii de munca in care munca in grup cu colegii este importanta.
Creativitate Sarcini deschise inovatiilor.

Independenta Medii in care se lucreaza individual.

Recunoastere Medii in care este posibila recompensarea prestatiilor superioare.

Responsabilitate Sarcini care permit exprimarea autonomiei si seriozitatii.

Securitate Mediu de munca care iti garanteaza stabilitatea statutului de angajat si a recompenselor.
Servicii sociale Medii de lucru in care ii poti ajuta pe ceilalti.

Supervizare tehnica Medii de lucru in care supervizorii vizeaza competenta si eficienta.

Varietate Sarcini ce pot implica o gama larga de activitati.

Conditii de munca Medii de munca caracterizate prin conditii agreabile.

Sursa: Adaptat din „Manual for the MIQ: A Measure of Vocational Needs and Values”, Rounds, J.B., et. al. Vocational Psychology Research Minneapolis, MN (1981), apud Career Assessent Package

Nevoile referitoare la munca reflecta si valorile personale. Aceste valori influenteaza alegerea mediului de lucru si satisfactia pe care le poti avea in conditiile respective. Nevoile prezentate mai sus pot fi grupate in 6 valori ce pot caracteriza mediul de munca:

1. realizare -; un mediu care incurajeaza realizarea

2. confort -; un mediu confortabil si lipsit de stres

3. statut -; un mediu care ofera recunoastere si prestigiu

4. altruism -; un mediu in care e valorizata armonia si ajutorul dat celorlalti

5. siguranta -; un mediu stabil si predictibil

6. autonomie -; un mediu care stimuleaza initiativa

Inventarul valorilor

Marcheaza cu „+” valorile importante si cu „-;” pe cele neimportante:

Varietate in viata mea
Activitati de rutina
Ajutarea celorlati
Independenta (autonomie la slujba
Prietenie (colegialitate)
Implinire morala
Afiliere (recunoastere ca parte a grupului de munca)
Securitate
Putere si autoritate
Echilibru intre rolurile detinute (in familie, profesie, societate)
Creativitate artistica
Stabilitate
Senzatii tari, risc
Profit bani
Ambianta, mediul inconjurator (clima)
Statut social
Statul intelectual
Competitie
Influenta asupra celorlalti
Altruism

Realizeaza un top 5 al valorilor marcate cu „+”

1.
2.
3.
4.
5. Realizeaza un top 5 al valorilor marcate cu „+”

1.
2.
3.
4.
5.

Sursa: Brown, D. & Brooks, L. ,1991, Career Conseling Technique, Allyn and Bacon ( a division fo Simon & Schuster, Inc.)
Interese

Sortarea fiselor ocupationale

Se confectioneaza niste cartonase pe care se vor scrie numele diferitelor ocupatii insotite de o descriere sumara. Elevii vor sorta fisele in 3 categorii:

2. as alege
3. poate
4. nu as alege

Dupa aceea va avea loc o discutie in care elevii vor motiva alegerea facuta.

Evaluarea intereselor prin modele de viata

Elevii vor alcatui o lista cu modelele pe care le au in viata (personaje reale, imaginare, personalitati mass-media). Dupa intocmirea listei urmeaza o discutie colectiva al carei obiectiv principal este evidentierea legaturii dintre model si interesul persoanei si a modului in care poate fi identificat interesul cunoscute fiind modelele unei persoane .

Genograma

Genograma este o reprezentare grafica a carierelor membrilor familiei (bunici, parinti, unchi, matusi). Vizualizand genograma va puteti da seama in ce masura sunteti influentati sau exista vreo legatura intre optiunile voastre si optiunile membrilor familiei.

Cum se realizeaza genograma-

Treceti initialele fiecarui membru al familiei in rubrici si identificati cariera actuala a fiecarei persoane. Dupa ce ati identificat numele profesiei marcati cu ”N” persoanele care nu au avut succes si cu ”S” persoanele care au avut succes in cariera, in functie de perceptiile voastre subiective.

Rudele materne Tu Rudele paterne
Bunici

Bunici vitregi (daca e cazul)

Unchi si matusi



Veri




Parinti

Parinti vitregi (daca e cazul)

Frati



Frati vitregi (daca e cazul)

• Traseaza linii continue de la tine la persoanele pe care le placi
• Traseaza linii punctate de la tine la persoanele pe care nu le placi.

Stilul decizional

Fiecare dintre noi foloseste mai multe stiluri in a lua o decizie. Cercetatorii din domeniul stiintelor sociale au identificat si descris opt stiluri diferite.

1. Organizat Sunt organizat si imi fac planuri.

O abordare rationala a deciziei un echilibru intre sfera cognitiva si cea emotionala.

2. Agonizant Nu ma pot hotari.

Investeste mult timp si energie in adunarea informatiilor si analizarea alternativelor astfel incat este supraincarcat de informatie si nu ajunge niciodata sa ia decizia.

3. Impulsiv Decid acum si ma gandesc mai tarziu.

Imbratiseaza prima alternativa fara sa le considere si pe celelalte sau sa adune informatii.

4. Intuitiv Asa simt eu ca e bine.

Isi bazeaza decizia pe sentimente neverbalizate.

5. Delasator O sa ma gandesc maine.

Amana sa se gandeasca si sa actioneze in privinta unei probleme.

6. Fatalist Ce va fi… va fi.

Lasa decizia pe seama mediului sau a sortii.

7. Compliant Daca tu zici…

Prefera decizia altuia mai degraba decat sa ia o decizie independenta.

8. Paralitic Stiu ca trebuie, dar pur si simplu nu pot sa o fac.

Accepta faptul ca trebuie sa ia o hotarare, dar nu reuseste sa initieze procesul.

Strategii de coping

Mai jos veti gasi o lista a celor mai uzuale strategii de coping. Acestea sunt tehnici pe care le folosim cu totii in diverse momente din viata pentru a face fata stresului. Citeste-le si tinand cont de experientele de viata da-le o nota intre 0 si 3 ( 0 -; deloc, 1 -; rar, 2 -; des, 3 -; foarte des), in functie de cat de des le-ai folosit in momentele tale dificile. Mai citeste-le o data si bifeaza-le pe cele pe care le-ai putea folosi in situatia ta curenta. Gandeste-te cum ai putea include strategiile mai putin folosite in viitor, cand vei intalni situatii stresante.

1. Derogarea responsabilitatii / blamului
Aruncarea responsabilitatii pentru problemele tale asupra altor persoane.

2. Expresivitatea emotionala
Exprimarea unor emotii (furie, anxietate, deznadejde).

3. Retinerea emotionala
Retinerea sau ascunderea sentimentelor fata de ceilalti (de obicei furie, deprimare, anxietate).

4. Suport social
Cautarea sprijinului din parte prietenilor, rudelor.

5. Suport spiritual / religios
Cautarea ajutorului la diverse institutii religioase. Refugiul in credinta, scrieri religioase.

6. Restructurare cognitiva / filosofica
A te gandi la propriile probleme intr-un fel care le face mai acceptabile sau mai putin amenintatoare.

7. Activism
Practicarea unor activitati fizice sau intelectuale care nu au legatura cu problemele tale, astfel incat nici nu incerci sa le rezolvi si nici sa le eviti.

8. Evitare / Negare
A evita sa te gandesti la propriile probleme sau sa faci ceva care sa iti aminteasca de ele.

9. Rezolvarea problemei
Strangerea de informatii despre problema, gasirea unor solutii, alegerea unui curs de actiune si punerea sa in practica.

10. Pasivitate
Te gandesti la problema, nu incerci sa o rezolvi sau sa o eviti, ci mai degraba sa o accepti.

Chestionar pre -; workshop

1. Ai participat pana acum la vreo activitate de consiliere pentru alegerea carierei-

2. Ai vreo idee despre cariera spre care vrei sa te indrepti-

3. Stii de ce calificare ai nevoie pentru cariera pe care ti-ai ales-o-

4. Stii ce universitati ofera calificare in cariera aleasa de tine-

5. Ai informatii specifice despre aceste universitati-

6. Ai nevoie de asistenta pentru:

a) A-ti explora interesele, abilitatile si alte caracteristici personale legate de cariere specifice b) A te informa despre cariere specifice c) A te informa despre universitati specifice

Chestionar de evaluare a workshop-ului

1. Cum ati evalua workshop-ul per ansamblu-

2. Cum ati evalua consilierul ( trainer-ul)-

3. Cum vi s-a parut munca in grup-

4. Ati fi preferat un alt stil de lucru-

5. V-a fost de ajutor sa vorbiti despre interesele si abilitatile implicate in alegerea unei cariere-

6. V-a fost de ajutor sa discutati despre valorile voastre implicate in alegerea unei carierei-

7. V-a fost de ajutor sa va descoperiti tipul de personalitate-

8. Ce efect a avut workshop-ul asupra dumneavoastra
Concluzii

Materialul e fata a fost conceput ca un ghid orientativ pentru realizarea unui workshop pe tema autocunoasterii, ca parte integranta a educatiei pentru cariera. Am incercat sa prezentam un cadru teoretic care sa contina notiunile de baza referitoare la tema tratata aici. De asemenea am oferit instrumentarul necesar realizarii autoevaluarii.

Instrumentele nu au pretentia de exhaustivitate. Ele sunt concepute astfel incat sa ofere un punct de plecare pentru discutii si analize mai aprofundate in cadrul workshop-ului. Trainer-ul are libertatea sa aleaga modul in care foloseste aceste instrumente, cat si sa adauge sau sa omita unele aspecte in functie de cerintele situatiei.

Sugeram ca inainte de realizarea unui workshop cu elevii acest material sa fie folosit pentru pregatirea trainer-ilor.

Limite

- Instrumentele propuse aici nu se pot utiliza pentru un diagnostic precis, ci mai ales ca punct de plecare pentru discutii care pot avea un caracter mult mai specific

- Unele parti ale materialului necesita imbunatatiri ( eg. evaluarea nevoilor legate de munca, corelarea rezultatelor autoanalizei cu activitati ocupationale si profesii specifice). Materialul de fata este un punct de plecare si dorim ca il dezvoltam pe viitor.

- Nu am reusit sa corelam profilul de personalitate rezultatul in urma Chestionarului de autoanaliza a lui Holland cu profesii specifice din COR. Si acest lucru ramane ca un proiect de viitor.

Sugestii

- Un workshop pe tema autoconstientizarii trebuie sa fie urmat de unul pe tema constientizarii oportunitatilor. Putem considera incheiat procesul doar atunci cand elevii au reusit sa conecteze informatiile despre sine cu cele legate de ocupatii.

Bibliografie:

Brown, D. & Brooks, L. (1991). Career Conseling Technique, Allyn and Bacon ( a division fo Simon & Schuster, Inc.)

*** Career Assesment Package -; University of Minnesota, Career Center

Honore, M. H., (1990) TOWARD TOMORROW: CAREER EDUCATION FOR THE SECONDARY SCHOOL. Guidance & Counselling, 6 (1)

Nilsson P. & Akerblom P. (1999). Practical Career Counseling. Educational & Vocational Ghidance, 63.

Ordinul nr. 3064/18,01,200 privind orientarea scolara si profesionala in invatamantul din Romania, se poate gasi la www.edu.ro/bul003.htm

Oweini A. & Abdo, R. (1999). An experimental career counseling workshop for lebanese secondary school students. Educational & Vocational Ghidance, 63.

Panta, D. (1999). Career Guidance in the Greek Secondary Schools. Educational & Vocational Ghidance, 63.