Este capacitatea de a executa gesturile adecvate unui scop. y6u4uy
Eupraxia (praxia normala)= capacitatea de a executa corect gesturile intr-o forma si succesiune adecvate unui scop.
In realizarea unei actiuni voluntare se suprapun trei niveluri:
1. Nivelul conceptual: individul isi propune si stabileste un anumit scop al actiunii motorii voluntare (isi elaboreaza o schita).
2. Nivelul formularii kinetice a actului motor: se procedeaza la destocarea formulelor celor mai adecvate din perspectiva actiunii propuse.
3. Nivelul inervatiei motorii centrale si periferice: se realizeaza miscarile propriu-zise.
Schematic: orice miscare voluntara e precedata de o schita ideatorie elaborata in lobul parietal stang (aria 40), care este transmisa centrului ideomotor (lob frontal stang, aria 6), unde iau nastere engramele (formulele kinetice), care se vor proiecta bilateral pe circumvolutiunile frontale ascendente.
Apraxia= incapacitatea de a realiza gesturile adecvate unui scop, in absenta oricaror tulburari neurologice elementare (deficit motor, de coordonare, tulburari de sensibilitate ,miscari involuntare). Lezarea emisferului dominant determina apraxie bilaterala, pe cand cea a emisferului nedominant determina apraxie unilaterala.

Clasificare:
I) Apraxia ideatorie: leziunile intereseaza centrul ideator parietal; este perturbat insusi planul general de executie a actului motor. Bolnavul poate executa acte simple, dar nu si complexe, a caror secventa logica,armonioasa e perturbata. Este insa capabil de acte complexe, prin imitatie. Se insoteste frecvent cu afazie.Bolnavul se opreste la actele componente de gesturi sau nu respecta ordinea normala a gesturilor

II) Apraxia ideomotorie: leziunile intereseaza caile care unesc cei doi centrii;intereseaza atat actele simple cat si pe cele complicate; se face remarcata numai la actele motorii comandate, nu si la cele spontane sau automate.
-se produce o confuzie intre miscarile componente ale unei actiuni prin deraierea acestor miscari spre alte teritorii musculare neadecvate sau prin suprimarea unor elemente componente ale actiunilor
III) Apraxia melokinetica (inervatorie Kleist): leziuni ale centrului ideomotor frontal; este de obicei unilaterala, posibil cu interesarea unui singur grup muscular. Miscarile automate si cele voluntare sunt afectate.
IV) Apraxia constructiva Kleist: pacientul nu poate ordona spatial actele motorii necesare crearii unei forme; se manifesta la desenat, mai ales la comanda.
Forme particulare:
I) Apraxia buco-faciala (buco-facio-linguala): este frecvent asociata cu afazia Broca; bonavul nu poate efectua miscari voluntare comandate ale fetei, gurii, limbii; acestea se pot insa executa reflex sau automat.
II) Apraxia trunchiului: dificultate la asezare, ridicare din pat, rasucire in pat,la pasire inainte-inapoi
III) Apraxia mersului: bolnavul isi pierde initiativa si abilitatea la mers.
IV) Apraxia de imbracare : imposibilitatea de a se imbraca/dezbraca;insotita de tulburari ale orientarii stanga-dreapta
V) Apraxia amuzica: este o apraxie melokinetica pe muschii laringelui. Bolnavul (care putea canta inainte) nu mai poate canta.