Daca in perioada scolara mica, tutela familiala si scolara este accentuata, in pubertate se modifica treptat ca urmare a mai marei autonomii si responsabilitati crescute a copilului. Dominanta in aceasta perioada este maturizarea biologica si intensa dezvoltare a personalitatii.

Activitatea fundamentala pentru perioada pubertatii ramane invatarea si instruirea teoretica si practica. Tipurile de relatii se complica progresiv facilitand integrarea copilului in generatia sa, premisa a integrarii sociale largi, complexe in care exprimarea identitatii proprii capata tot mai pragnant note personale. Relatiile sociale ale puberului se complica mai mult si prin dezvoltarea dimorfismului secual cu cerintele ce le implica la care se adauga multiplicarea situatiilor de statut si rol social prin solicitarea in activitati sociale, sportive, culturale.

Structurarea personalitatii in perioadele pubertatii nu este lineara, ea se dimensioneaza relativ seismic si dramatic datorita contradictiilor dintre componentele impregnante de atitudini copilaresti, cerintele de protectie, anxietate specifica varstelor mici in fata situatiei mai deosebite si atitudini si conduite achizitionate sub impulsul cerintelor interne de autonimie sau impuse de societate.

DEZVOLTAREA BIOFIZICA

Subperioada prepubertala (10-12 ani)

Se caracterizeaza printr-o intensificarea din ce in ce mai mare a cresterii (staturale mai ales) concomitent cu dezvoltarea pregnanta a caracteristicilor sexuale secundare (aparitia pilozitatii pubiene si a celei axilare, dezvoltarea gonadelor, etc). Fetele trec prin aceasta faza chiar mai devreme (de la circa 9 ani) si castiga in inaltime aproximativ 22cm. Cresterea mai evidenta, la majoritatea baietilor incepe pe la 11-12 ani. Asadar, cresterea se realizeaza in pusee devenind impetuoasa cu momente de oboseala, dureri de cap, iritabilitate, agitatie. Apare o alternanta intre miomentele de voiciune, de coduite infantile exuberante si momente de oboseala, apatie, lene. Copilul poate deveni conflictual, mai putin activ, adopta pauze prea mari prelungind relaxarea chiar daca nu a facut un efort prea mare.

In scoala, copilul se alfa in fata unor cerinte, mai diversificate cantitativ si calitativ, a unor modele de profesori si lectii variate care impun un cadru al invatarii mai deosebite. Se modifica statutul de elev prin antrenarea acestuia in activitati responsabile si competitionale care sa il faca sa isi dea seama de valoarea si potentialul de care dispune. Copilul nu mai este atat de frecvent stapanit de agitatia motorie si de labilitatea din primele clase. Constiinta de sine se incarca cu ideea statutului de elev bun, slab sau mediocru, ceea ce il face sa manifeste atitudini de un anumit fel fata de activitate. Familia isi formuleaza si ea o serie de cerinte fata de puber, dar care nu sunt atat de precise. In unele imprejurari puberul este considerat copil, iar in altele, i se solicita comportamente asemanatoare celor mari fapt ce il face sa traiasca momenta contradictroii si o usoara opozitie fata de statutul si rolul incert ce i se acorda. In general puberul se simte din ce in ce mai bine in grup pentru ca il securizeaza si accepta stilul galagios, exuberant si uneori agresiv, impulsiv.

Apar tot mai des comportamente difernetiate si subtile fata de sexul opus, dar si o stare discreta de competitie, de afirmare, de valorificare in ochii celuilalt sex. Se produc si comportamente opozante fata de iesirile cu parintii preferand petrecerea timpului liber cu alti copii si poate apare o devalorizare a influentelor unui dintre parinti sau a amandorura.

Subperioada pubertatii propriu-zise (12-14 ani)

Se remarca prin dominarea puseului de crestere. Cresterea nu este proportionala in toate segmentele corpului. Mai intensa este cresterea in inaltime si lungimea membrelor inferioare si superioare ceea ce da un aspect caricatural puberului. Prin cresterea trunchiului si a masei musculare se castiga in forta fizica. In acelasi timp, se dezvolta organele interne si la baieti dispare grasimea ca urmare a extinderii articulatiilor si a musculaturii. La fete tesutul adipos se mentine si da un aspect marmorean, iar talia se subtiaza si se dezvolta bustul cu pronunatarea butonilor. Si la unii si la altii se dezvolta partea faciala a craniului, dantura permanenta, oasele mici ale mainii , se produce maturizarea sexuala ce se evidentiaza prin aparitia pilozitatii, functionarea glandelor sexuale si modificarea vocii. La fete se instaleaza ciclul, iar la baieti apar primele ejaculari spontane.

In plan pshihologic, aceste fenomene determina trairi tensionale, confuze si stari de disconfort. Trairile respective sunt intensificate si de prezenta acneelor, a transpiratiilor abundente si mirositoare, a sensibilitatii pielii in emotii, a stangaciei in miscari.

Subperioada postpuberala (de la 14 ani)

Aceasta perioada face trecerea la adolescenta. Se realizea o crestere accelerata, la inceput in greutate apoi in inaltime cu care ocazie se redistribuie greutatea. Organele interne continua cresterea, dar au loc si transformari fizice de mai mica importanta cu impact considerabil asupra tanarului. Astfel, prin activitatea glandelor sudoripare apare acneea ce provoaca tensiuni deosebite. La baieti se manifesta o schimbare in conduite prin extinderea lor exagerata, adeseori o impertinenta cu substgrat sexual si cu agresivitate in vocabular.

Se accentueaza fenomenul de erotism care implica emotii puternice, trairi interne, atitudini sincere fata de sexul opus. Erotismul se deruleaza sub forma "dragostei platonice" in care sensibilitatea si iubirea imaculata ocupa loc central fara insa, sa se excluda atractia corporala ce amplifica intreaga stare a puberului in momentul cand este atins de o persoana de sex opus. Dat fiind faptul ca la aceasta varsta organele genitale devin functionale, sexualitatea este tot mai des implicata si aceasta isi pune amprenta asupra intensitatii trairilor fiziologice si psihologice cu efecte nemijlocite asupra comportamentului. Acum instinctul sexual poate deveni activ ca urmare a maturizarii organelor sexuale, iar sexualitatea poate imbraca forma masturbatiei.

DEZVOLTAREA PSIHICA

Invatarea capata un caracter tot mai organizat cu mare incarcatura emotionala, dar si psiho-culturala. Puberul devine tot mai motivat pentru dobandirea unui statut intelectual si moral pe baza caruia constientizeaza lcoul aparte ce ii revine in cadrul colectivului si in determinarea de atitudini diferentiale ale adultilor (parintilor, profesorilor) fata de el. Desi se mentine un decalaj intre maturizarea biologica si cea intelectuala si morala, el tinde sa reduca cu timpul si sa faciliteze puberului adoptarea de modalitati comportamentale specifice in care sunt implicate strategii ale cognitiei, ale experientei si ale valorizarii actionale veridice.

Fenomenul care retine atentia si care modifica planul comportamental este acela al erotizarii vietii si al visarii imaginative pe fondul dezvoltarii sexuale si al expansiunii virilitaii. In acest caz comportamentele sexuale sunt impregnate de anxietate si tensiune. Relatiile dintre fete si baieti sunt distantate si in genere fetele traiesc primele dezamagiri in raport cu lipsa de atentie a baietilor. In schimb, fata de acelasi sex, baietii cat si fetele, manifesta atitudini afectuoase, tandre si stranse, dar frecvent opozante fata de adulti.