Referat, comentariu, eseu, proiect, lucrare bacalaureat, liceu si facultate
Top referateAdmitereTesteUtileContact
      
    

 


Ultimele referate adaugate

Adauga referat - poti sa ne ajuti cu un referat?

Politica de confidentialitate






Ultimele referate descarcare de pe site
  CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie)
  Comertul cu amanuntul (economie)
  IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA (drept)
  Mecanismul motor, Biela, organe mobile proiect (diverse)
  O scrisoare pierduta (romana)
  O scrisoare pierduta (romana)
  Ion DRUTA (romana)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  Starea civila (geografie)
 

Ultimele referate cautate in site
   domnisoara hus
   legume
    istoria unui galban
   metanol
   recapitulare
   profitul
   caract
   comentariu liric
   radiolocatia
   praslea cel voinic si merele da aur
 
despre:
 
MACRODIFERENTIEREA FEMINITATE- MASCULINITATE
Vizite: ? Nota: ? Ce reprezinta? Intrebari si raspunsuri
 
Diferentierea sexuala este cea mai evidenta din punct de vedere morfologic. Se pun insa cel putin doua intrebari. Exista diferente si din alte puncte de vedere, care sunt si cum se exprima?. Si exista aceeasi structura de diversitate a mediei si a dispersiei si la femei ca si la barbati? Ar mai fi de fapt o problema, si anume aceea a caracteristicilor de superioritate eventuala a unuia dintre sexe ca dotatie? Este evident ca aceste probleme au inceput sa fie discutate si cercetate cu mare interes. Termenii de feminitate- masculinitate au o baza biologica ce se modeleaza dupa structuri culturale. Termenul de masculinitate a fost introdus de A. ADLER. o3u15uh
Printre primele probleme care s-au pus in discutie a fost aceea cu privire la functiile cerebrale. Dupa LAPIQUE femeile au o greutate a creierului de 1220 gr. cu o marja de la 1100 la 1500, iar barbatii o greutate a creierului de 1360 gr. cu o marja de la 1150 la 1700 gr. Prin raportare la greutatea totala aceste diferente se diminueaza si se ajunge la o valoare relativa de 2,06 la barbati si 2,26 la femei (deci, o lejera superioritate la femei). In testari obisnuite multi autori nu au descoperit diferente semnificative. Printre altii C.P.AMSTRONG ale carui cercetari au atras atentia, a gasit o lejera precocitate in avantajul fetelor intr-o cercetare facuta pe 500 scolari. Acest mic avantaj s-a atenuat insa in scurt timp. In schimb, in cercetarile sale a aparut la baieti o mai mare dispersie si extrema supradotatiei cu discrete tendinte de diminuare la acestia.
Pe planul senzorialitatii s-a manifestat la fete o discreta superioritate a pragului senzorial la miros, iar la baieti o superioritate discreta in privinta rapiditatii auditive si vizuale. In aceeasi ordine de idei, la fete a aparut o mai mare rapiditate in clasarea de obiecte si mai mari precizii ale miscarilor mici (la fete), dar o neta superioritate in ce priveste sensibilitatea gustativa, si totodata o lejera inferioritate fata de baieti in perceperea greutatilor si a diferentelor pe acest plan.
Pe plan verbal fetele dispun de o inteligenta verbala mai activa. Au in schimb o lipsa de apetenta fata de operatii cu mecanisme tehnice complexe si in a efectua operatii aritmetice poseda o mai redusa abilitate. Nici activitatile abstracte nu li se par atractive. In aceste probleme ca si in cele legate de spatialitate si de istorie, baietii dispun de randamente mai bune. Rezultatele lui AMSTRONG sunt oarecum de larga difuzare si considerate clasice.
Alti autori au ajuns insa la rezultate contradictorii. A aparut inca un fenomen. Intre 15-17 ani, baietii manifesta i mai fina percepere a culorilor.
THORNDIKE a gasit insa o superioritate senzoriala generala mai mare la fetite, intre 8-14 ani, dar si o atenuare a ei si o modificare a dispersiei, care devine mai complexa la baieti spre zonele superioare.
Superioritatea la fete este mai evidenta in manevre manuale rapide ce nu solicita forta manuala (dactilografierea, cusutul, crosetatul) constituie variante ale acestei capacitati. Acelasi fapt are loc cu privire la activitatea cu computerele. Au o mai mare precautie in sofaj, in centrale telefonice ( aflate pe cale de disparitia insa).
HOBSON J.R. (1947) a depistat o egalitate in manevre manuale rapide o egalitate la factorul N (numeric) la elevi si eleve de nivel liceal o inferioritate discreta la fete a factorului S (spatial), egalitate la factorul V, dar o lejera superioritate la factorul W (fluenta verbala feminina), la factorul M (memorie), la factorul R (rationament inductiv). In probele de invatare s-au gasit rezultate egale. La baieti intelegerea logica si simbolistica sunt mai active. La fete inteligenta verbala este mai productiva si supla, precum si potentialul creativ general (Osborn). Problema este, insa, inca in discutie.
Identitatea de gen a diferentelor dintre femei si barbati este determinata genetic si hormonal; ca sex biologic sexualitatea biologica se contureaza in functie de cromozomii XY masculin si XX feminin. Pot aparea erori cromozomiale: la baieti prin adaugarea unui cromozom X, iar la femei ca lipsa a unui cromozom X. In astfel de cazuri baietii au oi infatisare mai feminina, iar fetele una mai masculina. Aceasta categorie de persoane poarta denumirea de androgini (dupa BERN).
Exista tematica duala diferentiala privind feminitatea- masculinitatea. Toate studiile psihologice legate de diferentele caracteristice psihice pun in evidenta diferentele din acest punct de vedere. A existat si mai persista in unele regiuni ale lumii o considerare ce inferiorizeaza femeile. In tarile dezvoltate, acestea si-au castigat un nou statut social, egalitar, ce pune in evidenta potentialul psihic mare feminin ce nu a fost valorizat social. Ideea de inferioritate feminina a fost un timp sustinuta si de faptul ca pe langa multe aspecte ce pun in evidenta o oarecare fragilitate feminina si creierul acesteia are un volum mai mic. Studiile din acest secol au pus in evidenta faptul ca masurarea acestuia la proportiile generale nu reprezinta un minus (PRIBRAM).
In genere, factorii feminitate-masculinitate sunt implicati in proportii diferite la fiecare persoana cu dominatiile ce determina identitatea sexuala. Trasaturile dominante diferentiatoare si specifice ale celor doua sexe sunt conturate la nastere, dar se organizeaza mai complex la pubertate concomitent cu inceputul de functionare al glandelor sexuale (dimorfism sexual). Fiind trasaturi complementare naturale au un punct de plecare in formula si structura genetica, dupa mai multi autori. Studiile efectuate in ultimii 50 de ani au pus in evidenta un continut cultural-social complex incorporat in aceste trasaturi. Transformarile sociale actioneaza profund asupra feminitatii ce a fost secole de-a randul observatorul pasiv relativ al vietii sociale.
Egalizarea drepturilor sociale si civice ale celor doua sexe a survenit nu pe seama unei bunavointe (chiar democratice ca explicatie), ci datorita succesului masiv al femeilor in procesele de scolarizare, si datorita patrunderii masive a acestora in viata sociala, profesionala, artistica, economica, sportiva, culturala si chiar stiintifica. Progresele generate de RTS au actionat asupra acestor trasaturi: feminitate si virilitate sau masculinitate sub influente sociale multiple, a facut sa apara mai putin divergente; trecand printr-o perioada de restructurare in sensul ca feminitatea a castigat si castiga in initiativa, indrazneala, forta, iar virilitatea sa castiga in directia respectului fata de insusirile de finete, atitudini nuantate, activitate ordonata, etc. sub influenta insusirilor castigate de femei in viata sociala si a caracteristicilor de innobilare a mediului prin civilizatie.
Exista o serie de teste ce pun in evidenta gradul de pregnanta si de nuantare al feminitatii si masculinitatii. Aplicarea lor la intervale de timp indica valoarea de tensiune a tendintelor de schimbare ce se manifesta pe acest plan in viata sociala din diferite puncte ale globului pamantesc.
IUDITH HALL (1978) a obtinut in urma unor studii la femei o intuitie mai fina in captarea informatiilor nonverbale, inclusiv in decodificarea rezonantelor si aspectelor melodice ale vocii. Sunt, in genere, mai putin agresive (delincventa feminina este mult mai redusa decat cea masculina).
Dupa OTTO WEININGER la femei gandirea si afectivitatea sunt mai neseparate. Dupa D. Mc. GUINESE si PRIBRAM femeile au o mai buna coordonare si precizie si aptitudini de alegere rapida a miscarilor utile in activitati ce se sprijina pe astfel de reactii, fapt semnalat si de alti autori. Femeile au un potential excitant (P.E.) cerebral mai amplu la stimuli. In schimb, impactul la stres este mai puternic la femei, depresiunea este de 2-6 ori mai frecventa la femei, dependenta la fel. Femeile sunt mai sensibile la stimuli vizuali, sunete si tact, manifesta o sensibilitate discriminativa mai fina. J. DELAY si PICHOT (1969) au semnalat capacitatea de inalta discriminare a culorilor la femei si o viteza mai mare de perceptie. S. HALL a studiat peste 10.000 persoane si a semnalat majoritatea dintre aceste caracteristici.
Cele mai complecte inventarieri ale diferentelor dintre celor doua sexe au fost facute de ELEANOR MACCOBY si CAROL JACKLIN (1974). In aceste din urma analize se confirma cele de mai sus.
Mai exista o problema interesanta. Femeile au o mai rapida dezvoltare si precocizare psihica si o mai mare longevitate. Revenind la caracteristicile testabile ele au rezultate mai bune la testele de fluiditate si de comprehensiune verbala, inclusiv capacitatea de a canta corect, au o mai buna memorie vizuala, sunt mai sensibile si mai romantice, insa cu rezultate mai slabe la testele de labirint la perceperea profunzimii vederii labirintice . activitatea femeilor in familie, este foarte solicitanta din toate punctele de vedere inclusiv solicitarile economice, de organizare a confortului si a aspectului demonstrativ, manageriatul solicitat permanent, caracteristicile de implicatie culturala si de civilizatie, cu regulile corespunzatoare, dazamorsarea situatiilor critice, etc. au creat femeilor un foarte fin simt de creativitate semnalat printre altii de OSBORN in lucrarea „L’ Imaginatio constructive”.
Identitatea de sine se formeaza prin componente noi ce se integreaza succesiv sau simultan. Ele sunt de sex genetic (aspectul cromatinei din nucleii cohleari, mucoaselor, etc.), sex gonaric, sex fenotipic (aspectul organelor sexuale), sex legal (declaratia fenotipica), sex de statut social si sex psihologic.
Masculinitatea este implicata mult mai pregnant in viata sociala, politica, economica, etc. fapt ce le-a creat acestora o foarte larga gama de strategii pe aceste planuri. Cele doua razboaie mondiale au facut insa ca barbatii sa fie luati pe front si femeile sa ocupe posturi de munca din cele mai diferite, fapt ce a creat o schimbare importanta. Barbatii au o mai mare indrazneala, au aptitudini spatio-vizuale si matematice de abstractizare mai dezvoltate si mai atractive pentru ei. Acestea, ca si o tendinta de mai mare agresivitate si indrazneala ii caracterizeaza de timpuriu. Intre 5-11 ani diferentele diminueaza intre cele doua sexe pentru ca dupa 12 ani sa se accentueze. Barbatii sunt mai realisti si obiectivi, ei au o mai buna observatie exprimata prin testele de perceptii complexe (inclusiv labirintice), in terminarea de desene, in lecturarea de harti geografice, in capacitatea de a reprezenta miscarea de rotatie a unui obiect in spatiu. Barbatii au o mai ampla viziune istorico-politica si interes pentru aceasta, o mai complexa intelectualizare a activitatii, in genere, si un mai amplu spirit de explorare.
In esenta emotivitatea este mai cu tendinte depresive la femei si mai de agresivitate la barbati (de combativitate la barbati, de renuntare depresiva la femei).
HEYMANS a efectuat o lucrare interesanta privind tipologia feminina. A avut in atentie, mai ales, emotivitatea si activitatea. Hiperemotivitatea, inconstanta dispozitiei, nelinistea, persistenta tristetei, consumul rapid al maniei, dorinta de schimbare, momente de ras foarte persistente, defecte discrete de logica, rejectii de abstractizari persistente, impulsivitate, fanatism, vanitate, spirit dominator, cruzime, dar si de mobilitate, numeroase si subtile dexteritati, inclusiv manuale, sinceritate si rabdare, devotament fata de bunuri, copii, persoane din familie, simt practic, si tendinte spre economie, constituie caracteristici ale portretisticii feminine pe care a conturat-o HEYMANS.
GLULBERT (1942) a gasit superioritate la femei la testele de aptitudini muzicale.
KLEIN (1946) a facut un portret al feminitatii prin urmatoarele atribute: pasivitate, emotionalitate, lipsa de interese abstracte, mai stranse relatii afective personale pentru copii la femei ca la barbati, si capacitati de tandrete si de cochetarie mai dezvoltate si nuantate. In orice caz portretistica feminina este in plina schimbare data fiind implicatia ei crescanda sociala in instruiri scolare, profesionala si chiar in functii de raspundere statala.
ALFRED ADLER a elaborat in 1924 un „protes masculin” prin care a condamnat si a cerut absolvirea de rolul social al femeilor. El a considerat ca femeile lupta impotriva pozitiei de superioritate a barbatilor si cer sa fie anulate sau ca doresc sa aiba insusiri de masculinitate accentuate, agresivitate, imbracaminte masculinizata, obiceiuri masculine si libertate sexuala. ADLER a interpretat protestul masculin ca pe o supercompensatie a sentimentului de inferiorizare constituit de miscarile feminine. In barbat se naste o teama de inadecvare, insecuritate si indoieli infantile privind faptul daca este un adevarat barbat. Femeile progreseaza semnificativ uzurpand statutul si rolul barbatului, dar denumirea de protest masculin este aplicata ca expresie a dorintei barbatului de protest impotriva parasirii de catre femei a statutului lor, este de fapt o forma de rebeliune impotriva statutului scazut acordat femeilor in societate si in cultura si a tendintei ei de a depasi inferioritatea in care este plasata. ADLER considera protestul masculin ca un prim motiv al dezordinilor nevrotice ce distrug obiective, ca un ideal fictiv (in termenii lui ADLER), in relatiile cu altii. In loc sa foloseasca sentimentul normal de inferioritate care exista, dupa ADLER, in orice om ca forta de motivatie pentru a alimenta constructiv conduitele, femeile nevrotice, ca si barbatii dezvolta in exces dorinte instabile de a se masculiniza, in sensul de a domina pe altii. Acest scop este foarte inteligent in numeroase probleme un substitut eronate motivelor de interrelatii sanatoase ca cele de prietenie, dragoste si interes social.
Exista, dupa cum am vazut, numeroase teste ce includ caracteristicile complementare: feminitate- masculinitate. Printre primele ar fi testul de analiza a atitudinilor- interese; al lui TERMAN si MILES, numit testul de masculinitate-feminitate (1938), testul vocational al lui STRONG, testul M.M.P.I., testul GUILFORD- ZIMERMANN de temperament, scala de feminitate a lui GOUGH, etc. Desi aceste teste sunt valoroase, contextul lor specific nu are o corelare inalta (a unora cu celelalte).
Toate se bazeaza pe comparatii barbati- femei si pe caracteristici ce i-ar deosebi. In testul GUIFORD- ZIMERMANN, caracteristicile de masculinitate date sunt: activitati masculine (neclar prezentate) ca sever, aspru, tenace, care-si stapaneste expresiile sentimentale si este putin interesat de imbracaminte si stil. Feminitatea este privita ca fiind caracterizabila prin activitati si vocatii feminine, ca fiind o persoana ce se dezgusta usor, e tematoare, romantica si emotiva expresiv (poate chiar afisat). In testul vocational STRONG (de interese) femeile si barbatii sunt deosebiti oarecum puternic si irevocabil. In scala de masculinitate- feminitate a lui TERMAN si MILES bazata pe cercetari extinse se redau diferente preluate intre cele doua sexe mai ales din literatura, deoarece s-a lucrat cu elevi si eleve de diferite nivele scolare, de colegii si universitati. In ce priveste adultii, acestia au fost neselectati dupa un criteriu util. S-au studiat atleti, delincventi minori si adulti homosexuali. Testul a studiat asociatii verbale, informatii, atitudini emotionale si etice, interese si opinii si introversie (pe distante de varsta intre 10-80 de ani). Se considera ca fiind cea mai ampla lucrare privind problemele masculinitate- feminitate. Iata ce spune. Barbatii se caracterizeaza prin interese de explorare dezvoltate, placerea aventurilor, aspiratii spre ocupatii inca inaccesibile, inclusiv fizice in masinism si unelte, in stiinta, fenomene fizice si inventii , in afaceri si comert. Complementar femeile din grupele testate au manifestat interese diferite pentru probleme si treburi domestice, pentru obiecte si ocupatii estetice, preferinte pentru ocupatii de interior, sedentare si mai ales de ingrijire si ajutor a persoanelor necajite si neajutorate. La acestea se adauga diferente subiective de dispozitii si directii ale acestora.
Barbatii manifesta direct si indirect o mai mare agresivitate si afirmare de sine, mai multa indrazneala (rezistenta) asprime (golanie) brutalitate si a manierelor si a vorbirii, inclusiv a sentimentelor. Femeile se exprima pe ele insele, ca mai compasive si simpatetice, mai timide si dificile si sensibile estetic, in genere, mai emotive, mai severe moral. Ele admit o slabiciune a controlului emotional, sunt mai putin perceptibile, si fizic mai slabe. Si in aceasta scala se pune accentul mai mult pe diferentele decat pe asemanarile dintre cele doua sexe. In acelasi timp tind sa reflecte mai profund influentele culturale pe carele cunosc.
Doar olandezii au incercat sa depaseasca aceasta optica.
Tinerele de 20 de ani (aflate la maximum de atractie sexuala)par a avea mai moderate caracteristici feminine pentru ca sunt atrase de sport. In acelasi sens barbatii care ar trebui considerati la maximum de masculinitate nu par a fi astfel, daca au interese muzicale si religioase pronuntate. Scala are ca atare prea multe implicati privind (cutumele) obiceiurile si cultura si se centreaza prea mult pe aspecte distantate de cele sexuale si fizice.
Mai depurat de aceste directii se prezinta scala de California a lui GOUGH (1957) In privinta axei feminitate- masculinitate.
Testele proiective considera feminitatea mai plina de fantezie. Testul lui FRANCK si ROSEN (1949) da o serie de caracteristici simple si forme geometrice din care se solicita sa se faca desene. Scorurile obtinute prin itemii acestui test nu coreleaza totusi destul cu itemii de la probele verbale.
O ancheta facuta de PASCAL LAINE (1973) pe 830 femei semnaleaza ca la 30 ani femeile devin, dupa acest autor, mai maternele. Social, trec printr-o criza de identitate.
In 1985 a avut loc in septembrie un seminar international privind „The Place of Women in Higher Education” (Alice in Academy) organizat de The Swedish National Board of Universities and Colleges si The UNESCO European Centre for Higher Education (CEPES). Au fost reprezentante din 27 de tari (Austria, Belgia, Bulgaria, Canada, Cehoslovacia, Danemarca, RFG (de pe atunci), Finlanda, Franta, RDG; Ungaria, Irlanda, Israel, Italia, Olanda, Norvegia, Polonia, Romania, Spania, Suedia, Elvetia, Turcia, USA, URSS, Grecia).
La acel seminar s-au centralizat date privind procentul de femei inscrise in colegii si universitati. In toate tarile au reiesit cresteri importante de procentaj privind prezenta femeilor in invatamantul superior cu procente de 12% in Japonia, 120 % in Polonia, ;i valori de 52,3% in Finlanda, 51% inUngaria, 51% in USA si 146% in Romania.
Procente mici s-au mentionat pentru Anglia si Elvetia. Aceste cifre trebuie raportate insa la cresterea din 1883, 1984 , in functie de niveluri ce in tarile cu procente mai mici de intrare a femeilor in invatamantul superior au avut curbe de crestere foarte mari in anii 1970 si urmatorii, cresterea fiind legata de structura intreaga a unei populatii de mai mare frecventa in universitati de mai multa vreme. Totusi in toate tarile a existat o crestere continua in deceniul 70 si 80 de intrare in invatamantul academic a femeilor, ceea ce inseamna o tendinta puternica generala in tarile prezente la seminarul din Suedia. Statistica in detaliu a diferitelor profile de preferinte feminine este diferita in tarile ce au prezentat rapoarte. Semnificativ este insa faptul ca in toate tarile, preferintele s-au diversificat foarte mult , mai ales dupa 1980. Totusi, pe primele locuri se afla stiintele naturii si stiintele umaniste, cu tendinta de crestere ca interes tot dupa 1980 a stiintelor computatiei pe locurile prime 6.
Toate acestea pun in evidenta o permanenta ascensiune sociala a formelor si o egalizare de sanse a acestora, chiar daca in perioadele de crize economice ele au o cota mai mare de somaj si in genere o ascensiune mai lenta spre posturile de guvernamant si un procent ceva mai mare in populatia totala decat barbatii.
Miscarea pentru emanciparea feminina a inceput la sfarsitul secolului al XIX-lea. In 1883 a absolvit cursurile facultatii de litere si filozofie din Bucuresti, prima femeie, iar in 1969 a fost numita prima femeie profesor universitar la Universitatea Bucuresti, in domeniul stiintelor umaniste (filozofie, psihologie, pedagogie si sociologie). In 1913 asociatia „Emanciparea femeii” s-a transformat in societatea documentara „Drepturile femeii” ce a conturat modificarea de legi in ceea ce priveau restrictiile juridice si civile ale femeii in profesiunile liberale, independenta economica a femeii maritate asupra avutului ei, drepturile de salarii egale la munca egala, combaterea prostitutiei, egalizarea in drepturi politice a femeii cu barbatul. Miscarea feminina s-a reanimat dupa 1919. in 1921, femeia a fost inclusa in programul legislativ. In 1949 a avut loc primul congres al femeilor din Romania. In 1948 s-a anuntat legislatia egalitara prin Constitutie. In 1953 constitutia a devenit mai larga cuprinzand detalii privind ocrotirea familiei, egalitate, etc. Participarea sociala a femeilor este in crestere, la fel feminizarea a numeroase profesii. EVELINE SULLERAT a consacrat o serie de studii problemelor emanciparii feminine din Europa („La presse femenine”, 1963; „Histoire et sociologie du travail femenin”, 1970; „Fait femenin”, 1978).
Egalizarea drepturilor sociale si civile ale celor doua sexe este inca in discutie. In 1995 a avut loc in China un congres international al femeilor de mare rasunet si cu o largire a programelor de emancipare feminina.
In Romania, accesul masiv al femeilor la scolarizare si la viata sociala si profesionala, culturala si economica, sportiva si ceva mai putin politica, a actionat totusi favorabil asupra celor doua trasaturi axiale feminitate- masculinitate (virilitate), ceea ce face ca acestea sa nu mai fie puternic divergente. Se trece printr-o perioada de schimbari in sensul ca feminitatea a castigat si castiga in forta, competenta, socializare, a capacitatilor disponibile. La nivelul anilor 1990 exista femei ministri la diferite departamente, sefi de state, judecatori, femei aviatoare, femei active in fortele armate, politie, ingineri, scriitori, etc. In timp ce feminitatea castiga in forta, indrazneala, initiativa, competente organizatorice sociale, masculinitatea sau virilitatea a castigat in directia respectarii de numeroase reguli noi de activitati profesionale, in acceptarea femeii din punct de vedere al competentelor, o apropiere egalitara foarte complexa, ce se pune in evidenta in foarte multe aspecte, printre care nu sunt de neglijat adoptarea de modalitati de vestimentatie asemanatoare, de coafura, etc.
Observatii interesante in ce privesc numeroasele aspecte privind „psihosomatica feminina” au facut VASILE VALEANU si CONSTANTIN DANIEL (1977). Exista o persistenta feminina privind tendintele depresive, sanatatea mintala si fragilitatea lor pe sexe. La femei acestea sunt mai accentuate. Depresia este problema principala (BROWN, HARRIS, BERWELL). Depresia creeaza o tensiune joasa a activitatii intelectuale (M. GUTIENTAG, S. SALASIN, D. BELL, 1980). O ancheta a lui PASCAL LAINNE (1973) a evidentiat faptul ca la 30 de ani femeile devin mai maternele si trec social printr-o criza de identitate. De altfel, procesul castigarii identitatii sociale este mult mai sinuos la femei decat la barbati. LIDIA NEGULICI a facut studii privind maturizarea profesionala a femeii (1987).
Fara indoiala, egalitatea totala si universala a drepturilor femeilor in toate tarile va aduce un bine societatii umane.
Nu putem ignora din aceasta succinta prezentare, problemele anomaliilor sexuale. Exista anomalii privind erotismul (homosexualii si lesbienele), dar si anomalii organice, si in fine, forme de frigiditati.









Comentarii:

Nu ai gasit ce cautai? Crezi ca ceva ne lipseste? Lasa-ti comentariul si incercam sa te ajutam.
Esti satisfacut de calitarea acestui referat, eseu, cometariu? Apreciem aprecierile voastre.

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)


Noteaza referatul:
In prezent referatul este notat cu: ? (media unui numar de ? de note primite).

2345678910

 
Copyright 2005 - 2020 | Trimite referat | Harta site | Adauga in favorite