Cuprinde : stari de hiperglicemie, stari de hipoglicemie b2e22en
A. Starile de hiperglicemie
Pot fi temporare sau permanente. a) Starile de hiperglicemie temporare se pot produce in conditii fiziologice
(postprandial) si patologice : pe parcursul unor tratamente medicamentoase cu
preparate de hormoni hiperglicemianti sau in tratamentul cu diuretice
tiazidice.
1.Hiperglicemie patologica apare si in cazul unor agresiuni : infectii
severe, traumatism, hemoragii severe, interventii chirurgicale cand se
mobilizeaza o reactie generala neuroendocrina cu caracter de aparare, postagresiva
in care se mobilizeaza in cantitati crescute diferiti hormoni de
stress (catecolamine, glucocorticoizi) se numeste hiperglicemie postagresiva.
2.Diabetul zaharat
Are la baza un deficit de insulina, rezultand ruperea echilibrului.
Clasificarea etiopatologiei diabetului zaharat :
I) Clase clinice
II) Clase cu risc statistic crescut
I) Clase clinice
Diabetul zaharat clinic manifest, se insoteste de semne si simtome clinice
iar din punct de vedere paraclinic : glicemie bazala peste limita superioara
a normalului. a)Diabetul zaharat de tip I (insulino-dependent), cu deficit de insulina foarte
mare. Este diabetul zaharat juvenil/slab.
Etiopatogenie : factori genetici/ereditari.
Mecanism autoimun. b)Diabetul zaharat tip II (insulino-independent), cu deficit mai putin sever,
se administreaza sulfamide antidiabetice. Este diabetul zaharat al adultului/gras;
se asociaza cu obezitatea.
Etiopatologia este determinata de factori ereditari, dar mai putin bine precizati.
Mecanismul nu este autoimun. c)Diabetul zaharat secundar (asociat cu diferite sindroame)
Este produs in urma unor endocrinopatii caracterizate prin hormoni hiperglicemianti:
cortizol, tiroidieni.
-apar pe pancreasul unor bolnavi tratati indelungat cu preparate pe baza
de hormoni hiperglicemianti, estrogeni si progesterone (din anticonceptionale
orale), diuretice tiazidice.
Nu are determinism genetic.
2)Diabetul zaharat cu toleranta la glucoza
Este o forma mai blanda, in sensul ca in conditii bazale rezervele
functionale de insulina sunt suficiente, rezulta : glicemia este normala, dar
in conditii de suprasolicitare pancreatica, rezervele de insulina nu mai
sunt suficiente iar glicemia creste mult mai mult decat la persoane sanatoase.
Se pune in evidenta prin teste de hiperglicemie provocata.
La o persoana sanatoasa, daca se administreaza o cantitate de glucoza standard
se produce o crestere a glicemiei sub 160-180 mg%. Daca glicemia este peste
180 mg% rezulta diabet zaharat.
3)Diabetul zaharat gestational
Apare la unele femei in timpul sarcinii cu glicemie bazala normala sau
crescuta si la probe de provocare a glicemia este crescuta.
II) Clase cu risc statistic crescut
Glicemia bazala normala, probele de toleranta la glucoza normale, dar se asociaza
cu factori de risc si vor face un diabet zaharat de la punctual I.
Factori de risc: AHC, endocrinopatii, tratamente cronice cu preparate diabetogene,
obezitate.
Principalele forme de diabet zaharat
1)Diabetul zaharat de tip I
Apare frecvent cetoacidoza cu coma cetoacetica.
Clinic se insoteste de triada :poliurie, polidipsie, polifagie.
Etiologie : Factori genetici: HLA DR 3/4 HLA A, HLA B 8, HLA B 15, sistemul
HLA este pe cromozomul 6 si este implicat in controlul MHC I, II.
Sistemul de gene HLA este impartit in patru regiuni A, B, C, D(P,
Q,R). Fiecare din aceste regiuni contine mai multe locusuri pentru diferitele
gene.
Fiecare individ este o combinatie intre gene materne si paterne. Acesti
indivizi au anomalii in sinteza MHC I de pe suprafata celulelor ß
pancreatice, rezulta ele nu mai sunt recunoscute ca self rezulta autoanticorpi
anti celule beta pancreatice deci infiltrare puternica limfoplasmocitara cu
distrugerea lor progresiva.
Factori de mediu: infectii virale (virusul urlian, virusuri gripale) rezulta
alterare ale celulelor ce vor fi identificate ca nonself(reactie autoimuna).Mai
frecvent la HLA DR 3/4, HLA B8/15, HLA A1.
2)Diabetul zaharat de tip II
Nu apare infiltrat limfoplasmocitar, nu are coma cetoacidotica. In obezitate,
datorita unor factori genetici inca neprecizati, patrunderea glucozei
in celula adipoasa este ingreunata, rezulta cresterea glicemiei
?suprasolicitare pancreatica rezulta creste insulina iar in timp determina
prin down-regulation o scadere a expresiei receptorilor tisulari pentru insulina.
Prin scaderea numarului receptorilor nu se mai pot realiza efectele la nivelul
celular ? insulino-rezistenta, creste glicemia? suprasolicitare pancreatica
? hipoinsulinism.
Poate apare in unele anomalii ereditare ce duc la scaderea sintezei de
insulina (anomalii ale genei structurale a insulinei de pe cromozomul 11 ) sau
in unele anomalii genetice ce duc la o transformare scazuta a preinsulinei
in insulina.
Mai rar se poate produce prin cresterea rezistentei tisulare la insulina prin
anomalii calitative ale receptorilor tisulari.
3)Diabetul gestational
De obicei dispare dupa sarcina. Fiziologic, pe parcursul sarcinii se produce
o hiperplazie a celulelor ß pancreatice ?creste insulina datorita nivelului
crescut de estrogeni si progesterone. Fiziologic creste si rezistenta tisulara
la insulina datorita unor concentratii crescute de hormoni antagonici insulinei
(glucocorticoizi, h.lactogen placentar). Normal exista un echilibru, dar la
femeile la care apare dezechilibru rezulta diabet zaharat.
Mecanisme de activare ale insulinei
Actioneaza cu precadere in tesutul hepatic, adipos, muscular pentru
ca aici exista densitate mare de receptori insulinici ? tesuturi insulino-dependente.
Dupa fixarea pe receptori :
1) complexul receptor-insulina este internalizat in citoplasma in
lizozomi?fuziune?in prezenta enzimelor proteolitice lizozomii se detaseaza,
insulina este apoi degradata.
Insulina isi exercita actiunea doar legata de receptori.Ea activeaza enzimele
cu caracter de sintaze : stimuleaza sinteza de glicogen, lipide, proteine.Activarea
se face prin mesager secund GMPc, activeaza guanilat ciclaza? creste GMPc ?activare
sintetaze.
2) activarea locala de proteaze membranare care pot desprinde din structura
proteinei membranare factori peptidici care patrunsi in celula pot functiona
ca mesageri secunzi?activare de proteinkinaze implicate in reglarea activitatii
de sinteza.
Fixarea insulinei la receptori :
? poate activa local pompele de Na-K
? poate metaboliza calciul?creste calciul in citoplasma?inactivarea adenilat-ciclazei?scade
AMPc?se explica unele efecte de inhibare a fosforilazelor ce inhiba glicogenoliza
si lipoliza.
Insulina si metabolismul glucidic in diabetul zaharat
La o concentratie normala, insulina are urmatoarele efecte:
1) stimuleaza patrunderea glucozei in celula sub forma de G-6-P pentru
ca insulina activeaza enzimele : hexokinaze din tesutul adipos muscular si glucokinazele
din ficat.
2) stimuleaza consumul intracelular de glucoza pentru ca activeaza glicoliza
anaeroba si ciclul Krebs.
Glicoliza anaeroba este stimulata prin activarea a 2 enzime cheie : fosfofructokinaza
si piruvatkinaza? activare a sutului piruvatfosfatilor?fuzioneaza cantitatea adecvata de riboza pentru sinteza acizilor
nucleici si NADPH, coenzima pentru sinteza de acizi grasi si colesterol.
Din C.Krebs, activeaza piruvatkinaza, maleatdehidrogenaza si citratdehidrogeaza.
3) stimuleaza in tesutul hepatic/muscular glicogenogeneza, prin activarea
glicogensintazei
4) inhiba glicogenoliza pentru ca inhiba fosforilazele
5) la nivel hepatic scade gluconeogeneza, inhiba piruvatcarboxilaza, fosfoenolpiruvatcarboxikinaza,
fructozo-1,6-difosfataza, glucozo-6-fosfataza.
Prin aceste actiuni se explica efectul hipoglicemiant in cazul diabetului
zaharat toate aceste mecanisme sunt alterate?hiperglicemia.
Cand glicemia creste peste o anumita valoare (180 mg%)?cantitatea de glucoza
filtrata glomerular nu mai poate fi reabsorbita in totalitate?se elimina
in urina ?glicozurie.
Prin efectul osmotic al glucozei?poliuria, se pierd mase crescute de apa?tendinta
la deshidratare extracelulara hipertona mixta (cu Na si glucoza)?este atrasa
osmotic apa din spatiul intracelular in spatiul extracelular?deshidratare
globala?polidipsie.
Polifagia se explica prin scaderea concentratiei de glucoza din neuronii din
centrul foamei, unde patrunderea de glucoza este sub controlul insulinei.
Insulina si metabolismul proteic
Stimuleaza mai ales la nivel hepatic si muscular sintezele proteice.
Mecanisme :
1) insulina stimuleaza sinteza de acizi nucleici, pentru ca activeaza AND/ARN-polinucleaze.
2) insulina activeaza factori de transcriptie ce cresc copierea informatiei
privind sinteza unor proteine de pe ADN?ARNm
3) Faciliteaza realizarea legaturilor peptidice
4) mecanism indirect prin activarea C.Krebs?creste ATP-ul.
In diabetul zaharat de tip I sintezele proteice scad mult?predomina catabolismul:
-creste nivelul plasmatic de uree, creatinina, acid uric;
-topirea treptata a maselor musculare;
-vindecare tarzie a unor focare inflamatorii/leziuni,scaderea rezistentei
imune.
Insulina si metabolismul lipidic
1) stimuleaza sinteza de acizi grasi pentru ca activeaza acetil-CoA-carboxilaza,
se activeaza suntul pentozofosfatilor cu cresterea NADPH;
2) stimuleaza formarea de trigliceride pentru ca activeaza trigliceridsintetaza;
3) Stimuleaza sinteza de colesterol pentru ca activeaza hidroximetilglutamilcoenzima
A si NADPH creste ;
4) la nivel hepatic inhiba degadarea oxidativa a acizilor grasi, orientandu-i
spre sinteza de trigliceride, deoarece inactiveaza acilcarnitin-transferaza
(in stare activa preia acizii grasi si ii introduce in mitocondrii
unde sunt degradati) ;
5) la nivel adipos inhiba lipoliza prin inhibarea lipazei ;
6) la nivel hepatic stimuleaza formarea de lipoproteine (miez lipidic hidrofob,
la exterior proteine (apoproteine) hidrofile).Ele sunt exportate in circulatie?materialul
lipidic poate fi transportat prin mediul apos .Se stimuleaza sinteza de proteine
si acizi grasi.
Nr. circulant de lipoproteine nu creste pentru ca se stimuleaza si metabolismul
lor periferic.In endoteliile vasculare din tesutul adipos insulina activeaza
lipoproteinlipaza ce degradeaza lipoproteinele bogate in TG, le hidrolizeaza
si intra in tesutul adipos ca acizi grasi si glicerol.
Insulina stimuleaza in tesuturi formarea de receptori pentru lipoproteine
bogate in colesterol (LDL)?la nivel tisular vor fi mai bine captate.
In diabetul zaharat, datorita deficitului de insulina se produce o scadere
a sintezei de acizi grasi, trigliceride, colesterol ; in paralel deficitul
de insulina?activarea lipolizei?metabolizare de cantitati crescute de acizi
grasi. In ficat nu vor mai fi utilizati pentru sinteza de trigliceride
si se orienteaza catre degradarea oxidativa pe care in mod normal insulina
o inactiva?acetil-CoA creste foarte mult?4 cai metabolice : a) intrarea si initierea C.Krebs b) pentru sinteza de acizi grasi c) pentru sinteza de colesterol d) formarea de corpi cetonici a),b),c) nu functioneaza bine, sunt insulino-dependenti. d) nu functioneaza bine, sunt insulino-independenti ; se produce si la normal
dar in cantitate mica.
Corpi cetonici : acid ß-hidroxibutiric, acid cetoacetic, acetona?acidoza.
Deficitul de insulina?creste nivelul de lipoproteine, deficitul de insulina
scade metabolismul lor in periferie, lipemia este foarte crescuta?complicatii
ateromatoase.