Localizarea la om: s1n2nx
70% in ficat
20% in plaman
10% alte localizari - splina, peritoneu, SNC, retroperitoneu
Agent patogen: Echinococcus granulosus
Ciclu biologic bifazic cu gazda obligatorie si gazda intermediara
Morfopatologie
Localizat intr-un organ parenchimatos, peretele chistului hidatic dezvolta 3 straturi :

Evolutia
- infestarea se face in copilarie sau adolescenta
- cresterea in volum se face lent
- ajuns la “dimensiunea critica” chistul intra in conflict cu parenchimul in care se dezvolta:
.. aparitia veziculelor fiice
.. aparitia fenomenelor de compresiune
.. aparitia complicatiilor

CHISTUL HIDATIC HEPATIC
Tablou clinic
- descoperire intamplatoare cu ocazia examinarilor efectuate pentru o alta afec tiune
- manifestari generale de tip alergic:
- eruptii urticariene pruriginoas
- edeme palpebrale, rinita
- sindrom dispeptic biliar cu evolutie frusta
- sindrom dispeptic biliar cu colici biliare
- icter obstructiv + / - colangita
- colangita severa cu insuficienta hepato-renala
Examen obiectiv
- fara modificari patologice
- sensibilitate dureroasa la palpare in hipocondrul drept
- colecist destins, dureros la palpare
- icter, leziuni de grataj
- hepatomegalie cu caracterele ficatului pastrate
- hepatomegalie tumorala

Explorari paraclinice
Laborator:
- modificari nespecifice - cresterea VSH, leucocitoza
- cresterea eozinofiliei directe si provocate
- colestaza - cresterea bilirubinemiei, fosfatazei alcaline
Examenul ecografic - este esential pentru stabilirea diagnosticului
- imagine transonica omogena, net delimitata, rotunda, mai frecvent unica, locali zata mai frecvent in lobul hepatic drept, segmentele posterioare (7, 8)
- imagine transonica inomogena, cu vezicule in interior sau decolare de membra na
- imagine transonica, cu perete partial sau total calcificat, rotunda sau partial colabata
- aspectul colecistului
- aspectul CBP
- aspectul CBI
- localizarile extrahepatice

Examenul radiologic - radiografia abdominala si mai ales cea toracica pot depista modificari de pozitie, forma si motilitate a hemidiafragmului drept, si, mai ales poate depista leziunile hidatice pulmonare concomitente.

Examenul CT
Indicatiile devin tot mai rare odata cu cresterea performantelor ecografiei
Aspectul clasic:
- imagine hipodensa care nu fixeaza substanta de contrast injectata
- contur net, delimitare precisa fata de parenchimul hepatic
-poate detecta chistele hidatice de mici dimensiuni (1 - 3 cm)
- poate detecta chistele cu localizare extrahepatica
Investigatia radioizotopica

Ofera relatii diagnostice prin tehnica de explorare secventiala:
§ faza I-a - radiotrasor cu fixare kupfferiana (aur coloidal)
= zona nefixanta = imagine lacunara = absenta parenchimului hepatic
(poate fi tumora maligna, chist, hemangiom etc)
§ faza II-a - radiotrasor cu fixare endoteliala (Tc, RISA)
= zona nefixanta = imagine lacunara = absenta unui tesut vascularizat
(nu poate fi tumora maligna sau benigna, ramane posibilitatea chistului)

Este practic inlocuita de ecografie sau CT in diagnosticul chistului hidatic

Colangiografia izotopica (cu roz-bengal I131 sau Tc99) - evidentiaza relatia chistului cu caile biliare: compresiune, fisurare, ruptura

Testele imunologice
- hemaglutinarea indirecta
- fixarea complementului
- imunofixarea
- ELISA
Sensibilitatea si specificitatea sunt 80 - 95%

Complicatii
§ Fisurarea in caile biliare
- colica biliara, subicter, subfebrilitati, urticarie
- fenomenele sunt reversibile spontan sau la tratamentul simptomatic
- fenomenele recidiveaza dupa perioade variate de timp
- leziunea = stenoza oddiana prin iritatie chimica
§ Ruptura in caile biliare
- colica biliara, icter obstructiv, colangita severa
- agravarea rapida a starii generale, soc toxico-septic, insuficienta hepato-renala
- evolutia clinica duce la deces daca nu se intervine de urgenta pentru drenajul cailor biliare
§ Ruptura in cavitatea peritoneala
- soc anafilactic
- echinococcoza peritoneala diseminata secundara
§ Ruptura in pleura si plaman - trebuie deosebita de localizarile simultane
- fistula bilio-bronsica
- supuratii pleuro-pulmonare
§ Litiaza biliara parahidatica
- apare dupa ani de evolutie ai chistului hidatic
- fragmente de membrana hidatica sau scolecsi ajunsi in caile biliare, constituie nucleele litogene, chiar daca nu au existat fenomene clinice de ruptura in caile biliare, sau acestea au trecut neobservate
- evolutia este independenta de a chistului hidatic

CHISTUL HIDATIC PULMONAR
Tablou clinic
- evolueaza asimptomatic o perioada de timp
- modificari respiratorii nespecifice - tuse iritativa, dispnee de efort
- tuse productiva cu aspect hemoptoic sau chiar hemoptizie
- modificari alergice - eruptii urticariene, edeme
Obiectiv:
- matitate sau submatitate in caz de localizare periferica
- cateva raluri bronsice pe fondul diminuarii murmurului vezicular

Explorari paraclinice
Examenul radiologic - radiografia pulmonara stabileste de cele mai multe ori diagnosticul descoperind o opacitate rotunda, unica sau multipla, net delimita-ta. diagnosticul diferential cu o formatiune tumorala poate fi uneori dificil.
Tomografia computerizata - este metoda de electie care transeaza diag-nosticul confirmand imaginea chistica, net delimitata de parenchimul pulmonar. Poate descoperi si alte localizari, in special cele abdominale extrahepatice

Complicatii
§ Ruptura in caile respiratorii
- este semnalata prin vomica
- pot apare fenomene anafilactice severe
- se transforma intr-un abces pulmonar
§ Ruptura in pleura
- apare pleurezia hidatica
- ulterior se dezvolta echinococcoza pleurala multipla
- daca exista si comunicare cu o bronsie se va dezvolta o supuratie pleuro pulmonara

ALTE LOCALIZARI ALE MALADIEI HIDATICE
§ Splenica
- evolueaza cu splenomegalie tumorala
- uneori apar modificari hematologice in sensul hipersplenismului
- diagnosticul diferential se bazeaza pe aspectul ecografic sau CT

§ Renala
- evolueaza cu colici reno-ureterale + / - infectie urinara
- aparitia hematuriei implica diagnosticul diferential cu o tumora maligna
- ecografia sau CT pot evidentia aspectul de formatiune tumorala inomogena
- diagnosticul exact se stabileste deobicei intraoperator

§ Retroperitoneala
- tablou clinic necaracteristic, eventual semne de compresiune asupra or ganelor vecine
- in diagnosticul diferential intra pseudochistele pancreatice, sclero-lipo matoza retroperitoneala, rinichiul polichistic

Echinococcoza peritoneala - apare in doua circumstante:
Primitiva
- prin migrarea unui chist hidatic hepatic in cavitatea peritoneala
- este deobicei uniloculara
- localizarea este deobicei decliva - in fosele iliace, in pelvis
- pe suprafata ficatului se poate detecta o cicatrice sau alte chiste hidatice
Secundara
- apare postoperator sau posttraumatic prin contaminarea cavitatii peri toneale cu lichid hidatic fertil scurs dintr-un chist hidatic hepatic
- este multipla - zeci sau sute de chiste hidatice raspandite in toata cavita tea peritoneala, in mezouri, epiploane, intervisceral

Tratament
Chistul hidatic hepatic
- perichisto-rezectia partiala (operatia Lagrot)
- perichistectomia totala - prin rezectie hepatica
- chistotomie, evacuare, drenaj
- postoperator - tratament cu Mebendazol pentru profilaxia recidivelor

- campul operator va fi protejat cu comprese imbibate cu solutie concentrata de
NaCl
- orice manipulare a chistului va fi precedata de sterilizarea cu solutie hipertona de NaCl sau alcool concentrat
- cavitatea restanta va fi drenata la exterior
- daca este posibil se va proceda la capitonajul cavitatii restante sau epiploono plastie
- evidentierea comunicarii cu caile biliare sau numai suspiciunea acesteia va con duce obligatoriu la deschiderea si explorarea CBP si rezolvarea leziunilor biliare - colecistectomie, sutura fistulei chisto-biliare, sfinctero-papilotomie, derivatie bi lio-digestiva

Chistul hidatic pulmonar
- perichistorezectii partiale, capitonajul cavitatii restante
- sutura fistulei chisto-bronsice
- rezectii pulmonare segmentare sau lobare
- drenaj sau decorticare pleurala

Chistul hidatic splenic - splenectomie

Chistul hidatic renal - perichisorezectii partiale
- rezectii renale
- nefrectomie