Leucemia este o forma de cancer care afecteaza celulele hepatice, inclusiv
celulele rosii, unele celule albe si unele celule care ajuta la coagularea sangelui.
Conform Societatii de Cancer Americane, leucemia este a sasea cauza a mortii
prin cancer la barbati si a saptea la femei. In fiecare an in Statele Unite
sunt diagnosticate cu leucemie aprox. 31.000 de persoane si se estimeaza ca
22.000 de oameni mor anual din cauza acestei boli. Leucemia reprezinta o treime
din toate cazurile de cancer la copii sub 15 ani. i9t24tz
Celulele din sange se „fabrica” in maduva spinarii, tesut spongios
din centrul oaselor. Inceputul leucemiei apare cand o celula hepatica imatura
din maduva devine canceroasa, divizandu-se incontrolabil. In timp maduva se
umple de celule canceroase, toate aparute din prima celula anormala. Celule
maligne se pot acumula in noduri limfatice, splina si alte locuri. La momentul
diagnosticului in corp pot fi prezente pana la 1000 de miliarde de celule infectate
cu leucemie.
Masa de celule infectate din maduva inhiba productia de celule sanatoase, dand
nastere simptomelor tipice leucemiei. Piele palida, oboseala sunt semne ale
anemiei, o descrestere a concetratiei de celule rosii din sange. Curgeri de
sange din nas, din gingii, tendita de a te invineti usor, si pete rosii de marimea
unui varf de ac pe piele arata scaderea de celule albe din sange. Lipsa de celule
albe din celule il face pe pacient susceptibil infectiilor.
Leucemia a fost prima data descrisa de catre un doctor european la mijlocul
secolului al XIX-lea. In timpul autopsiilor, doctorii observau cazuri in care
nivelul celulelor albe era foarte ridicat, astazi stim ca aceste celule erau
nonfuctionale si infectate de leucemie, si un numar foarte mic de celule rosii.
Din acest motiv boala a fost numita initial „weisses blut” (in germana
„sange alb”). Mai tarziu boala va lua denumirea de leucemie (din
greaca leukos „alb” si haima „sange”).
In cele mai multe cazuri de leucemie nu se cunosc, cauzele, dar doctorii au
identificat cateva cauze pentru unele tipuri de leucemie. Expunerea intensa
la radiatii sau moderata pe perioade lungi maresc riscul aparitiei de leucemiei
mielocite sau leucemia acuta limfocitica, dar nu a leucemiei cronice limfocitice.
Riscul crescut a fost demonstrat in supravietuitorii detonarii celor doua bombe
atomice de la Hiroshima si Nagasaki la sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial.
Expunerea la anumite substante chimicale poate cauza, de asemenea, leucemia.
Muncitorii expusi la benzen de-a lungul unei perioade indelungate pot sa faca
leucemie acuta mielocitica.
Medicamentele chemoterapeutice tratau cancerul la san, la ovare si anumite alte
boli canceroase, dar ele cresteau riscul de a face leucemie acuta milocitica.
Factorii genetici pot contribui la aparitia leucemiei. Unele conditii ereditare,
cum ar fi sindromul Down, cresc riscul ca o persoana sa faca leucemie.
Biopsia maduvei spinarii si analize sangvine sunt tehnicile cele mai uzuale
in diagnosticarea leucemiei. In timpul biopsiei, celulele sunt colectate prin
intermediul unui ac direct din maduva sau este extras un mic cilindru de os
care contine maduva cu ajutorul unui ac special. Maduva este examinata prin
intermediul microscopului de celule leucemice.
Analizele care monitorizeaza numarul de celule hepatice, pot sa arate anormalitati
caracteristice anumitor forme de leucemie. Pacientii cu leucemii acute aproape
intodeauna au un nivel scazut de celule rosii si de trombocite. La unii pacienti,
numarul celulelor albe este de asemenea foarte mic. La alti pacienti, un numar
mare de celule infectate intra in sange din maduva, numarul celulelor albe crescand
foarte tare. Cu toate acestea doctorii pot sa examineze aceste celule sub un
microscop pentru a determina daca numarul mare de celule albe nu se datoreaza
altor cauze cum ar fi infectiile.
Pacientii cu leucemii cronice de obicei au un numar putin scazut de eritrocite.
Numarul trombocitelor este de obicei normal sau putin crescut la pacientii cu
leucemie cronica mielocitica sau normal sau putin scazut la leucemia cronica
limfocitica. Aproape toti pacientii cu leucemii cronice au un numar crescut
de celule albe. La leucemia cronica mielocitica, unele celule albe sunt sanatoase
si lupta impotriva celulelor infectate, dar la leucemia cronica limfocitica
sangele contine un numar mare de limfocite maligne care nu functioneaza normal.
Alte analize, cum ar fi colorarea celulelor cu diferiti coloranti chimici pentru
a ajuta doctorul in examinarea acestora, analiza moleculelor de la suprafata
celulelor si analiza materialului genetic din celula sunt efectuate pe celule
cu leucemie luate din maduva spinarii sau din sange. Aceste analiza ajuta doctorii
in determinarea subcategoriei de leucemie, care poate afecta prognoza si tratamentul
pacientului. Teste cum ar fi radiografii ale pieptului si examinarea fluidului
spinal de celule infectate pot ajuta doctorii in determinarea extinderii bolii.
Tratamentul leucemiei depinde de tipul si de extinderea bolii si este specific
fiecarui pacient. In general, chemoterapia, utilizarea medicamentelor care ucid
celulele care se divid rapid, este tratamentul de baza atat pentru tratarea
leucemiei acute, cat si a celei cronice. In cazul leucemiilor acute chemoterapia
este foarte intensiva si se folosesc mai multe medicamente, ori simultan, ori
secvential, pentru a ucide cat mai multe celule infectate de leucemie. Antibioticele
si transfuziile cu celule rosii si trombocite ajuta la sustinerea pacientului
a carui nivel de sange este foarte mic datorita chemoterapiei intensive.
Uneori radiatia este folosita pentru a micsora un cheag de celule infectate
care se acumuleaza in unele parti ale corpului, cum ar fi pe creier sau coloana
vertebrala la leucemia limfocitica sau in noduri limfatice la leucemia cronica
limfatica. Daca ramane netratate, cheagurile de celule din creier si coloana
vertebrala pot cauza dureri de cap, vedere incetosata si confuzie si in alte
parti ale corpului poate cauza umflarea si sensibilizarea zonei respective.
In special la pacientii tineri, daca doctorii sunt de parere ca, chemoterapia
nu este suficienta pentru vindecare completa sau daca boala recidiveaza dupa
chemoterapie, se poate efectua transplant de celule stem. In timpul acestei
procedure se efectueaza iradierea intensa a corpului sau doze foarte mari de
chemoterapie. Chemoterapia si iradierea sunt folosite pentru distrugerea celulelor
infectate de leucemie din corpul unei persoane, insa, aceste tratament distruge
sistemul de formare a celulelor din maduva spinarii. Din acest motiv, celule
stem sanatoase, celulele care permit ca maduva spinarii sa produca sange, sunt
introduse pentru a ajuta sistemul din care se formeaza sangele.
Aceste celule trebuie sa vina de la un donator care se potriveste din punct
de vedere imunologic, de obicei un frate sau o ruda apropiata. Nu de mult celulele
stem puteau fi transplantate numai din maduva spinarii, acest proces fiind cunoscut
sub numele de transplant de maduva. Descoperirile recente fac posibila recuperarea
de celule stem din sange, facand astfel transplantul mult mai simplu si mai
putin riscant pentru donator.
Imunoterapia, inca in stadiul experimental, este o metoda promitatoare pentru
a trata leucemia. Metoda consta in injectarea unor anticorpi carora le sunt
atasate substante radioactive. Acesti anticorpi vor cauta numai celulele infectate
datorita moleculelor de la suprafata, avand un impact redus asupra celulor sanatoase.
Scopul in vindecarea leucemiilor acute este omorarea a suficiente celule infectate
pentru a produce o remisiune, astfel fiind posibila producerea de celule hepatice
sanatoase. Nivelul celulelor din sange revine la normal si simptomele pacientilor
sunt diminuate. La acest stadiu se continua terapia pentru a prelungi remisiunea
sau pentru a ajunge la o vindecare completa.In jur de 80 % din copii afectati
de leucemia limfocitica sunt vindecati. In ceea ce priveste leucemia acuta mielocitica
se estimeaza ca aproximativ 40 % din copii si un numar mai mic din adulti sunt
vindecati. Leucemiile cronice sunt foarte putin vindecate, dar chemoterapia
de astazi a ajutat la cresterea mediei de supravietuire de la 3 ani la 6.
Bibliografie: Encarta 2002 David Cristian
XI C
