Definitie: Metoda medicala activa curativo-profilactica individualizata, prin
care se supravegheaza, din initiativa medicului, categorii de persoane sanatoase
-; expuse unor factori de risc -; sau categorii de persoane bolnave
suferind de anumite afectiuni. Acestora li se aplica un complex de masuri medico-;sociale
in vederea: mentinerii sanatatii, prevenirii imbolnavirilor, a vindecarii
bolii, evitarii agravarii sau aparitiei complicatiilor, a recuperarii precum
si a reducerii numarului de decese evitabile. d6x7xq
Printr-o dispensarizare corecta se pot da “ani vietii” (prin scaderea
numarului de decese premature si cresterea duratei medii de viata), “viata
anilor” (prin masuri de control ale morbiditatii si incapacitatii) si
“sanatate vietii” (prin promovarea sanatatii).
Este o metoda ce cuprinde simultan toate aspectele profilaxiei:
• Primara -; adresandu-se oamenilor sanatosi in dorinta
de a ramane sanatosi, evitarea aparitiei bolii, scaderea incidentei bolii
la nivel populational prin schimbarea factorilor de risc;
• Secundara -; depistarea precoce a bolii (deci se adreseaza esecurilor
profilaxiei primare) pentru a evita consecintele bolii (durata, incapacitate)
si a controla evolutia bolii,
• Tertiara - masuri pentru evitarea handicapului
- recuperare medicala, profesionala, sociala
- evitarea incapacitatii totale prin stabilizare morfofunctionala, ca urmare
a aplicarii masurilor terapeutice.
Dupa unii autori exista si o profilaxie primordiala, care are drept scop preintampinarea
aparitiei si consolidarii in populatie a unor aspecte sociale, economice,
culturale, ale modului de viata, care pot antrena cresterea riscului de imbolnavire.
Ea se adreseaza factorilor epidemiologici secundari (conditii de mediu).
Dispensarizarea reprezinta concretizarea fenomenului de supraveghere medicala
activa a populatiei. Ea nu este identica cu profilaxia activa de masa.
Scopurile dispensarizarii sunt urmatoarele:
- mentinerea sanatatii si prevenirea bolii
- depistarea precoce a bolilor
- redobandirea sanatatii
- evitarea complicatiilor
- reducerea consecintelor bolii
- cresterea numarului de ani potentiali de viata castigati
- scaderea numarului de decese premature
Dispensarizarea este de fapt o monitorizare a starii de sanatate a individului
(sanatos sau bolnav) in care un rol esential revine compliantei bolnavului.
Prin complianta se intelege dorinta individului de a se implica activ
in apararea propriei sanatati si acceptarea cooperarii cu serviciul medical
specializat (personalul medical). Evident pentru a creste complianta bolnavului
este esentiala cresterea nivelului de educatie pentru sanatate a populatiei
dar si cresterea calitatii actului medical.
In conceptul asistentei primare a starii de sanatate responsabilitatea
pentru sanatatea individuala si comunitara nu mai este apanajul strict al sistemului
de ingrijiri de sanatate si apare responsabilitatea individului, a familiei,
a comunitatii, a forurilor decidente, pentru pastrarea si promovarea sanatatii.
La noi in tara dispensarizarea este reglementata printr-un Ordin al Ministerului
Sanatatii care stabileste metodologia de lucru si este inclusa ca actiune obligatorie
in cadrul Programelor Nationale de sanatate privind prevenirea si combaterea
bolilor cardiovasculare, cancerului, bolilor psihice, bolilor de nutritie si
diabetului, tuberculozei si bolilor venerice.
Dispensarizarea se face in echipa: medic de familie -; medici specialisti
in alte specialitati. Fara medicul de familie medicul specialist nu poate
cunoaste problemele medico-sociale, din familie si cele de la locul de munca
ce se pot constitui in factori de risc declansatori sau decompensanti
ai bolii.
Medicul de familie nu are competenta medicului specialist in tratamentul
si recuperarea bolnavului.
Etapele dispensarizarii:
I. Etapa preliminara
Consta in selectarea categoriilor de dispensarizabili care pot face parte
din: a) Persoane sanatoase
- supuse unor factori de risc ereditari (ex. diabet) din mediu (noxe profesionale)
- vulnerabile ca varsta, stare fiziologica ( copii, gravide, varstnici) b) Persoane bolnave
- convalescenta dupa boli acute grave (hepatita acuta virala, tuberculoza)
- boli cronice
Selectarea dispensarizabililor se poate face in functie de anumite criterii:
1) Natura bolii si stadiul evolutiv
In reglementarile Ministerului Sanatatii sunt specificate bolile in
care este obligatorie dispensarizarea. Pentru a avea eficienta in dispensarizare
se prefera stadiile I, II ale bolilor, in care se poate realiza remisiunea
stabila sau vindecarea.
2) Varsta: cu prioritate se dispensarizeaza persoane tinere, in
plina activitate, cu un potential mai mare de refacere si reversibilitate.
3) Profesia: se acorda prioritate categoriilor profesionale care sunt greu de
inlocuit pentru ca exista un numar redus de specialisti in domeniu
si care necesita o pregatire indelungata si experienta intr-o munca
plina de responsabilitati, pentru care au si aptitudini (ex: dispeceri in
regionale de cai ferate, controlori de zbor, profesori universitari, etc.).
Selectarea lor in dispensarizare nu inseamna ca ceilalti bolnavi/sanatosi
vor fi abandonati, nesupravegheati, pentru existand obligativitate unor
controale periodice (cel putin odata pe an) si la solicitare.
4) Posibilitatea de cuprindere in dispensarizare:
- pentru medicul de familie -; maxim 80-100 persoane
- pentru medicul specialist -; 100-150 persoane
Ritmicitate consultatiilor in dispensarizare se stabileste pentru fiecare
tip de afectiune conform anumitor normative: lunar, trimestrial, semestrial,
anual.
De exemplu: ulcerul duodenal se dispensarizeaza in ritm semestrial, nu
se specifica date fixe , medicul stiind ca exista doua perioade de acutizare
ale bolii primavara si toamna. Astfel el isi va programa consultatia din
cadrul dispensarizarii inaintea eventualelor decompensari ale bolii (face
profilaxie).
II. Etapele propriu-zise
- Depistare
- Confirmarea diagnosticului
- Inregistrarea si luarea in evidenta
- Intocmirea planului de dispensarizare -; recuperare
- Urmarirea activa
- Stabilirea eficientei dispensarizarii
- Scoaterea din evidenta
1) Depistarea se poate face:
- Activ (prin actiuni declansate le initiativa medicului), precoce -; prin
screening, anchete de prevalenta
- se adreseaza populatiei prezumtiv sanatoase
- dezavantaj: este costisitoare, necesita catagrafierea populatiei in
prealabil, presupune un volum mare de munca si existenta unui numar mare de
persoane sanatoase.
- Pasiv: depistare prin prezentarea la medic a pacientilor cu o anumita simptomatologie.
- dezavantaj: depistare tardiva, in stadiul de boala manifesta ceea ce
atrage dupa sine o eficienta si eficacitate mai redusa a actelor medicale.
Depistarea nu inseamna diagnostic cert. De exemplu: o femeie in
varsta de 20 ani se prezinta la medicul de familie pentru amenoree care
poate fi cauzata de o sarcina. In acest caz trebuie facut diagnosticul
diferential cu: sarcina psihica, mola hidatiforma, corioepiteliom, sarcina multipla,
sarcina ectopica, placenta praevia, tulburari endocrine, etc.
2) Confirmarea diagnosticului de catre medicul specialist
Exista doua posibilitati:
- ambulator -; diagnosticul va fi transmis medicului de familia pe verso-ul
biletului de trimitere
- internare -; ideal dar costisitor; biletul de iesire din spital stabileste
diagnosticul, conduita terapeutica, reveniri programate la control prin internare.
3) Inregistrarea si luarea in evidenta de catre medicul de familie
Se face in :
- registrul de evidenta speciala a bolnavilor cronici, a gravidelor
- fisa de consultatii medicale
- registrul de consultatii
- tichetul de programare la consultatii
Inregistrarea bolnavilor nou depistati nu inseamna si dispensarizarea
acestora. De exemplu din 800 de bolnavi cu hipertensiune arteriala in
dispensarizare pot fi doar 15-20.
4) Intocmirea planului de dispensarizare -; recuperare:
Este de fapt atitudinea programata a medicului in fata bolnavului.
Planul se intocmeste de catre medicul de familie si medicul specialist
-; la luarea in evidenta a cazului si pe parcursul dispensarizarii
-; si este modificat ori de cate ori este nevoie. Se stabilesc masuri
strict adaptate la caz privind:
- ritmul de viata, ritmul somn-veghe, ritmul optim de munca-odihna;
- regimul igieno-dietetic: - alimentatie echilibrata caloric si structural
- eliminarea din alimentatie a drogurilor, toxicelor, excitantelor, condimentelor
- respectarea orelor de masa
- eliminarea factorilor stresanti
- combaterea sedentarismului
- balneo-fizioterapice: - tratamente balneare in vederea recuperarii restan tului functional
- proceduri fizioterapice
-gimnastica de recuperare si intretinere
- medicamentoase -; specificand ritmicitatea administrarii, doza/doza,
doza/zi, durata tratamentului, modul de intrerupere, asocieri posibile
sau inlocuiri posibile de medicamente
- familiale : psihoterapie familiala cu asanarea deficientelor si prevenirea
fenomenului de “rejet familial”
- socio-profesionale: pentru a realiza reinsertia socio-profesionala si pentru
a crea pacientului senzatia ca este util social. Pentru aceasta se ia legatura
cu locul de munca pentru a crea un confort psiho-socio-profesional propice recuperarii.
Eventual se poate face schimbarea locului de munca temporar sau definitiv.
- stabilirea examinarilor paraclinice si a datelor cand acestea se vor
efectua
- eventuale spitalizari programate -; acolo unde exista riscul de decompensari
frecvente sau ca examene de bilant ale dipensarizarii
- masuri de educatie pentru sanatate -; prin care se spera la insanatosire,
aplicabile atat in familie cat si la locul de munca, pentru
eliminarea factorilor de risc si prevenirea decompensarilor
- complianta pacientului. - participare normala = complianta
- participare exagerata = hipercomplianta
- refuzul participarii = noncomplianta
5) Urmarirea activa: actiuni de mobilizare la consultatii si tot ansamblul de
actiuni concertate de pe parcursul dispensarizarii
6) Stabilirea eficientei dispensarizarii -; periodic
Se va urmari si analiza: vindecarea (ideal dar nu posibil intotdeauna),
remisiuni stabile, ameliorarea, decompensarea, aparitia complicatiilor, agravarea,
aparitia fenomenelor de progredienta (degradarea fizica si psihica a bolnavilor
datorita decompensarilor frecvente), decesul.
Esecuri in dispensarizare este data de:
- internari de urgenta
- cresterea numarului de zile concediu pentru incapacitate temporara de munca
- pensionari de invaliditate gradul I, II, III la grupa de varsta activa
Eficienta in dispensarizare este data de:
- treceri in gradul III de pensionare a celor din gradul I, II
- depensionari
- vindecare
7) Scoaterea din evidenta se face in caz de:
- vindecare (ideal)
- schimbarea domiciliului
- noncomplianta -; cu exceptia tuberculozei, sifilisului, bolilor psihice
decompensate datorita riscului epidemiologic crescut. In aceste cazuri
se poate actiona si impotriva vointei pacientului pentru a fi tratat.
- deces