ASTENIA

Astenia se caracterizeaza prin lipsa de putere. c6x8xt
Este de 2 tipuri:
1) Astenia propriu-zisa
- este legata de stari neuropsihice de tip depresiv (apare in depresii)
- reprezinta scaderea fortei musculare si intelectuale afirmat, inainte de a incepe efortul, de realizare a unei activitati
- Sindromul de oboseala cronica = nevroza circulatorie, caracterizata prin cresterea activitatii inimii sub forma de palpitatii.
Elemente generale: a) De foarte multe ori astenia se corecteaza partial in a doua jumatate a zilei. b) Rareori bolnavii prezinta doar aceasta manifestare psihica, ce de regula se insoteste si de: cefalee psihogena, anorexie psihogena, insomnie psihogena. c) De regula, treptat, se elimina posibilitatea producerii asteniei dintr-o boala organica (respiratorie, cardiovasculara, etc.)
Acest tip de astenie poate aparea intr-o serie de boli neurologice ca manifestare psihica; de exemplu boala Parkinson, unde bolnavul are astenie nervoasa.
2) Oboseala (fatigabilitatea)
- reprezinta lipsa de putere, dominant fizica, partial neuropsihica, ce apare in timpul efectuarii efortului, mai devreme decat normal, indicand scaderea acestei puteri (scad rezervele de energie).
- are de obicei cauze organice
- oboseala, ce scade capacitatea normala de efort, se accentueaza in timpul zilei.
- nu se isoteste de manifestari psihice ci de semne de suferinta: cardiovasculara, respiratorie, hematologica (anemie severa), endocrina (insuficienta corticosuprarenala in boala Addison, ce produce hipertensiune arteriala si pigmentarea tegumentelor si mucoaselor)
Notiunea de miastenie
- este oboseala musculaturii
- reprezinta o suferinta particulara, la nivelul placii neuro-motorii, prin mecanism imun. Se distrug receptorii colinergici, scade numarul lor, rezultand un tip particular de oboseala care apare si este exagerata de utilizarea musculaturii respective, dispare dupa repaus si reapare la efort muscular.
- apare in corelatie cu boli ale timusului = miastenia gravis
- practic se manifesta in primul rand la musculatura care nu are rezerve musculare, sau care nu este utilizata intens: musculatura globilor oculari, a cefei, masticatiei si deglutitiei, se extinde apoi la muschii extremitatilor, corpului, respiratori.
Paralizia -; reprezinta scaderea fortei musculare, datorita unor leziuni neurologice primare
- este totala
Pareza -; reprezinta scaderea fortei musculare, datorita unor leziuni neurologice primare
- este partiala
Astenia, oboseala, miastenia - reprezinta scaderea fortei musculare datorita unor cauze care nu sunt leziuni neurologice primare.

ANOREXIA

- reprezinta absenta poftei de mancare, sau diminuarea de diverse grade a apetitului.
- apetitul nu este acelasi lucru cu senzatia de foame.
Foamea:
- este nevoia de refacere a rezervelor
- este o senzatie neplacuta, cu sau fara accese dureroase in zona epigastrica.
- poate fi asociata si cu modificari comportamentale: cautarea, procurarea, consumarea hranei (manifestate prin tensiune nervoasa, hipersalivatie, iritabilitate).
Apetitul:
- este dorinta de a manca cu placere
- are un grad de selectivitate corelat cu aspectul vizual, mirosul si gustul alimentelor
- la formarea apetitului intra in circuit zone cerebrale numeroase.
Foarte rar se intalnesc alterari primare ale senzatiei de foame. Mult mai frecvente sunt insa alterarile calitative si cantitative ale apetitului.
Scaderea apetitului este sinonima cu anorexia iar cresterea apetitului cu hiperorexia (este o deviatie patologica a sistemului nervos parorexic)
Cauze: a) Cauze psihice:
- anorexia de scurta durata (1 ora/ 1 zi/ 1 masa), este legata de elementele stresante conjuncturale.
- anorexia nervoasa sau psihogena apare la persoane tinere, mai frecvent la femei, si se leaga de o impresie patologica despre sine ca fiind prea grasa:
- poate detemina scaderi in greutate care nu se diferentiaza de slabirea produsa de boli endocrine severe sau tumori.
- exista in alternanta cu modificari inverse ale apetitului (mananca mult fara sa aiba nevoie - varsa - iar mananca mult etc.). Boala se numeste bulimie. b) Cauze organice de diverse tipuri:
1) Boli digestive benigne sau maligne
- scaderea apetitului ca manifestare primara apare in: hepatitele acute (se pierde apetitul atat pentru mancare cat si pentru alte lucruri, inclusiv pentru fumat, unul din apetitele ce se pierd cel mai greu), sindromul de gastrita acuta (se pierde apetitul, paciantul are repulsie la ideea de a manca), neigiena digestiva, uscaciunea mucoaselor, tumori, neoplasme digestive.
2) Boli extradigestive
- de toate tipurile, indeosebi legate de organe si aparate cu rol metabolic important din punct de vedere al producerii necesarului nutritiv. Exemple: insuficienta hepatica, cardiaca, renala, endocrina. c) Cauze medicamentoase
- o serie de medicamente produc anorexie. Legatura cu anorexia este scadeea in greutate

INSOMNIA

- este definita ca lipsa a somnului sau prezenta unui somn nesatisfacator:
- intrare dificila in somn
- somn intrerupt
- iesire foarte rapida din somn cu dificultatea sau imposibilitatea reluarii
- aspect general de somn neodihnitor.
Majoritatea oamenilor au un somn de 4-10 ore
Cauze: a) Afectiuni psihofiziologice ale somnului (insomnia intrinseca) b) Cauze extrinseci ale somnului (insomnia extrinseca)

Insomnia intrinseca:
- cea mai frecventa este insomnia psihogena care nu este insomnia corelata cu boli psihice, de aceea se mai numeste si insomnia psihofiziologica
- are caracter de scurta sau lunga durata
- apare cu tulburari psihogene, se asociaza cu alte manifestari psihogene
- nu are cauze organice
Insomnia extrinseca:
1) Insomnia legata de alcool si medicamente
- alcoolul este folosit pentru inducerea somnului
- consumul exagerat de alcool duce la insomnie (dupa 2-3 ore de somn survine trezirea si mai apoi imposibilitatea de a adormi, ceea ce duce la administrarea unei noi doze de alcool, etc.)
2) Multitudinea de boli organice care afecteaza somnul
- boli care produc sau agraveaza o durere (dureri osoase, dureri determinate de neoplasme)
- ulcerul gastroduodenal provoaca dureri ce apar de obicei dupa 12 noaptea
- boli cardiovasculare ce produc staza venoasa pulmonara, produc dispnee paroxistica nocturna dupa 2-3 ore de la intrarea in somn
- astmul bronsic - se accentueaza in a doua parte a noptii
3) Schimbarea raportarii individului cu nictemerul
- munca in ture
- plimbari pe distante mari
Pilula de somn desi este frecvent solicitata poate duce si la insomnie.