n1z21zb

-sistematizate:
-leziuni faciale de parti moi
-fracturi ale masivului facial
-leziuni traumatice ale articulatiei temporo-mandibulare
-leziuni traumatice endobucale
A. Leziuni traumatice de parti moi
-cel mai frecvent sunt:
-echimoze
-hematoame
-escoriatii
-plagi contuze
-rar alte tipuri:
-plagi intepate / taiate
-foarte rar plagi despicate / impuscate
-in general la nivelul fetei;mecanismul de producere poate fi:
-hematom cu echimoze orbitopalpebrale->lovire activa
-leziuni pe partile proeminente->mecanism activ si pasiv (nas,sprancene)
-manifestari ale unor leziuni de gravitate ?:
-echimoze orbito-palpebrale + epistaxis + otoragie in fracturi de baza de craniu
-leziunile grave de parti moi pot determina modificari faciale cu prejudiciu estetic temporar / slutire
B. Fracturile masivului facial
1. fracturile oaselor proprii nazale
-pot fi active sau pasive (cadere)
-diagnostic->examen clinic si radiologic
-clinic:
-tumefactia piramidei nazale,leziuni primare->echimoze,escoriatii,plagi
-epistaxis
-palpare->cracmente osoase
-destul de des echimoze palpebrale inferioare bilaterale,simetrice
-morfologic:
-fisuri
-fracturi liniare,fracturi cu deplasare
-fracturi cominutive cu deplasare si infundare
-zdrobirea piramidei nazale
-timp de ingrijire medicala foarte variat
-in general,in formele simple 14-16 zile sau in formele cu deplasare > 20 zile
-in evolutie:
-sechele morfologice cu prejudicii estetice / slutire (deformari ale piramidei nazale)
-tulburarea functiei respiratorii,a mirosului
2. fracturile osului malar->rare
-prin lovire activa,mai rar cadere
-morfologic : fracturi liniare,fracturi cominutive uneori cu infundarea unor fragmente osoase->tratament chirurgical dificil
-in evolutie se pot complica cu sinuzite,uneori deformari faciale cu prejudicii estetice,chiar slutire
-timp de ingrijire medicala < 20 zile (12-15 zile in fracturile liniare)
3. fracturile arcadei temporo-zigomatice
-se produc prin lovire activa,cadere sau compresiune
-fracturile pot fi bilaterale in caz de compresiune
-morfologic->fracturi unice,multiple
-ingrijiri medicale < 20 zile
4. fracturile maxilarului superior
-usu.mai rare din cauza pozitiei ascunse a oaselor->necesare traumatisme faciale complexe
-pot fi fracturi complete sau incomplete
-fracturile incomplete pot interesa:
-marginea alveolara->asociere cu leziuni traumatice dentare
-tuberozitatea
-peretele anterior al sinusului maxilar
-foarte rar palatul dur
-clasificarea fracturilor complete dupa directie:
-verticale->mediane / paramediane
-oblice
-orizontale:
-tip inferior Guerin
-tip mijlociu Lefort I
-tip superior Lefort II
-mecanism de producere:
-lovire activa
-compresiune
-cadere->aproape exclus
-timpul de ingrijire medicala este variabil in functie de aspect,gravitate->usu. > 20 zile,in cazuri grave > 60 zile
5. fracturile mandibulei
-des intalnite datorita:
-pozitiei anatomice a osului
-formei de potcoava->vulnerabilitate la agentii traumatici
-pot fi:
-directe->in zona de impact
-indirecte->prin modificarea curburii osului in compresiune
-morfofunctional:
-fracturi incomplete->pot interesa marginea alveolara,mai rar gonionul
-fracturi totale->ramura orizontala a gonionului,regiunea submandibulara,mai rar ramura ascendenta, condilul si apofiza coronoida
-fracturile pot fi : unice / multiple,unilaterale / bilaterale,cominutive (evolutie cu complicatii)
-consolidarea fracturilor este in general mai lenta,adesea cu sechele datorita vascularizatiei mai ?
-toate fracturile ce intereseaza rebordul alveolar asociaza constant si leziuni traumatice dentare
-timpul de ingrijire medicala este variabil
-usu. > 20 zile;in cazuri grave > 60 zile
-in evolutie:
-complicatii septice : osteite,osteomielite
-pseudartroza posttraumatica
-consolidari vicioase->deformari faciale cu prejudiciere estetica,slutire si uneori tulburari functionale de masticatie si fonatie
-uneori fracturile condilului mandibulei determina anchiloze temporo-mandibulare posttraumatice
C. Leziuni traumatice ale articulatiei temporo-mandibulare
-usu.luxatii indirecte prin traumatismele mandibulei:
-lovire pe menton cu gura deschisa->luxatie anterioara bilaterala
-cadere pe menton->luxatie de tip posterior
-lovire la nivelul gonionului->luxatie de tip anterior / lateral
-de multe ori se reduc spontan
-usu.necesita interventii de specialitate
-timp de ingrijire medicala < 20 zile
-extrem de frecvente recidive spontane dupa prima luxatie
D. Leziuni traumatice endobucale
1. leziuni de parti moi
-leziuni ale mucoasei buzelor,obrajilor:
-prin lovire directa
-echimoze,hematoame,plagi contuze usu.superficiale
-leziunile mucoasei gingivale->echimoze,plagi superficiale
-indicat Rx pt.a depista eventualele leziuni dentare asociate
-leziunile limbii:
-indirect prin lovirea mandibulei cu comprimarea intre arcadele dentare->plagi muscate de profunzime variabila,pana la sectionare completa
-au forma curba cu concavitatea posterioara->diagnostic diferential cu plagile hetero-muscate care au concavitate anterioara
-leziunile palatului moale:
-rar instrumente intepatoare taietoare sau proiectile
-usu.insotite de leziuni osoase (palatul dur),avand caracter penetrant cu comunicare intre cavitatile nazala si bucala
2. leziuni traumatice dentare
-frecvente in practica medicinii legale
-mecanismul cel mai frecvent = lovire directa cu corpuri dure->usu.insotite de leziuni ale buzelor, mucoasei obrajilor (echimoze,plagi superficiale),dar aceste leziuni pot lipsi in:
-lovire cu gura deschisa
-prognatism extrem de pronuntat
-foarte rar indirect prin lovire pe menton sau pe ramura orizontala a mandibulei
-cele mai frecvente leziuni->dintii frontali : incisivi,canini
-leziunile molarilor,premolarilor->in asociere usu.cu o leziune osoasa fiind consecutive acestor leziuni
-aspectul leziunii:
-fracturi:
-coronare->partiale / totale
-de colet
-radiculare
-corono-radiculare
-luxatii->in functie de gravitate exista 4 grade
-avulsii:
-per primam
-de necesitate->dupa traumatism apar leziuni traumatice grave cu singurul tratament extractia
-diagnostic:
-examen clinic cu examinarea mucoasei gingivale,a buzelor,a obrajilor,a motilitatii dentare
-Rx obligatorie
-in interpretare,medicul legist trebuie sa tina cont de patologia dentara preexistenta care poate avea un rol favorizant:
-fracturi coronare,de colet apar cu usurinta pe dintii cariati
-luxatii,avulsii apar cu usurinta in parodontoza
-ingrijirile medicale se acorda in functie de:
-numarul dintilor lezati;
-felul tratamentului : protetic / conservator
-starea acuta a dentitiei
-slutirea si infirmitatea posttraumatica
Traumatisme vertebro-medulare
-usu.in accidente de circulatie->pietoni,persoane din autovehicule
-frecvente in precipitare
-leziuni:
-luxatii
-fracturi
-leziuni disco-ligamentare
-in functie de interesarea lezionala a maduvei:
-traumatisme vertebrale mielice->cu leziuni medulare
-traumatisme vertebrale amielice->fara leziuni ale maduvei
A. Luxatiile coloanei vertebrale
-conformatia anatomica particulara a coloanei vertebrale determina luxatii cu mai mare usurinta in regiunile expuse miscarilor bruste,de flexie-extensie
-cel mai frecvent este interesata regiunea cervicala
-dupa modul de deplasare a vertebrelor->luxatii anterioare / posterioare / laterale
-luxatiile coloanei cervicale sunt cel mai frecvent la nivelul C5-C6 prin hiperflexie anterioara sau laterala sau prin hiperextensia gatului
-in functie de tip (anterior,posterior,lateral) uneori se asociaza cu fracturi de coloana vertebrala
-evolutia depinde de grad
-prognosticul este rezervat in luxatiile complete datorita fenomenelor de compresiune medulara->deces prin edem medular ascendent
-luxatia atlasului:
-prin lovire directa se asociaza usu.cu fractura apofizei odontoide
-prin hiperflexie->insotita de smulgere de ligamente
-in majoritatea cazurilor sunt luxatii de tip anterior
-luxatiile posterioare sunt posibile numai cand se produce si fractura apofizei odontoide
-prognostic rezervat->usu.deces rapid prin leziuni bulbare
-luxatia axisului:
-hiperflexie / hiperextensie fortata->cadere pe cap (precipitare / proiectare)
-deces rapid prin leziuni bulbare
-luxatia partiala:
-evolutie mai putin grava
-clinic->sdr.Gourdon : durere vie cu torticolis
-luxatiile coloanei dorsale si lombare
-mult mai rare
-mai des D11-D12 sau D12-L1
-apar cel mai frecvent in accidente de circulatie->consecinta unor schimbari bruste ale curburii coloanei pe aceasta regiune
-intensitatea luxatiei coloanei depinde de integritatea ligamentului posterior comun;daca acesta se rupe->dizlocari importante cu leziuni medulare si leziunile plexurilor nervoase
B. Fracturile coloanei vertebrale
-pot fi:
-fracturi de arc vertebral:
-apofize transverse
-apofize spinoase
-apofize articulare
-lame vertebrale
-fracturi de corp vertebral->partiale / totale
1. fracturile lamelor vertebrale
-apar rar ca leziuni izolate
-pot fi unilaterale sau bilaterale
-mecanism de producere:
-lovire directa cu obiecte grele esp.pe regiunea cervico-dorsala
-cadere pe cap->primele vertebre cervicale
-hiperflexie fortata->fractura arcului posterior al atlasului
2. fracturile apofizelor transverse
-lovire directa pe regiunea cervico-dorsala
-indirect->contractura musculara violenta esp.pe regiunea lombara
-usu.nu produc fenomene neurologice medulare dar pot determina in schimb iritarea radacinilor nervoase
3. fracturile apofizelor spinoase
-mai frecvent ultima vertebra cervicala,primele vertebre toracice
-lovire directa
-mai rar smulgere prin contractie musculara violenta->smulgerea apofizelor
-usu.nu se insotesc de fenomene neurologice imediate
4. fracturile apofizelor articulare
-usu.insotite de alte leziuni traumatice
-unilaterale / bilaterale
-usu.se asociaza cu fractura de corp vertebral
-usu.fenomene de compresie medulara
5. fracturile partiale de corp vertebral
-mai rare decat fracturile totale
-se produc prin hiperflexie sau cadere in ax
-morfologic->aspecte diferite:
-fisuri ale corticalei
-fracturi ale marginilor vertebrale
-fracturile planseului / plafonului vertebrelor
-fracturile partiale transversale
6. fracturile totale de corp vertebral
-clasificare in functie de mecanism:
-fracturi prin mecanism direct:
-lovituri puternice cu corpuri dure
-compresiune de ex.calcare in accidente rutiere
-actiunea proiectilelor
-instrumente despicatoare,mai rar taietoare sau taietoare-intepatoare
-fracturi prin mecanism indirect:
-strivirea corpilor vertebrali in caderi de la inaltime in ax vertical->strivirea cu tasarea unuia sau mai multor corpi vertebrali
-hiperflexie anterioara->zdrobirea portiunii anterioare a corpului vertebral urmata de ruperea ligamentelor intervertebrale si uneori fracturi ale apofizei spinoase prin smulgere
-hiperflexie laterala->zdrobirea partii laterale a corpului vertebral
-hiperextensie->usu.se fractureaza arcurile posterioare apoi se rupe ligamentul vertebral comun apoi corpul vertebral si fracturi pe o linie orizontala->se produce o tasare posterioara si deschidere anterioara cu forma triunghiulara
-rasucire->fracturi cu aspect spiroid ce intereseaza 1 sau mai multe vertebre
C. Leziuni traumatice disco-ligamentare
-usu.se asociaza cu fracturi sau luxatii de coloana vertebrala
-aspectul leziunii:
-rupturi ligamentare
-lezarea discurilor intervretebrale->de la fine fisuri pana la zdrobire completa a discului
-hernia de disc posttraumatica->prin ruperea ligamentelor vertebrale posterioare cu patrunderea discului in canalul rahidian->fenomene de compresiune pe maduva spinarii
D. Leziuni meningo-medulare
-aceleasi ca in cazul leziunilor meningo-cerebrale
-contuzie / dilacerare medulara
-revarsat sanguin intrarahidian:
-extradural
-subdural
-subarahnoidian
-intramedular
-edem medular posttraumatic->traumatisme ale coloanei vertebrale
-apare in zona traumatismului si se extinde ascendent->deces prin comprimarea trunchiului cerebral
-clinic:
-depinde de localizarea,gravitatea leziunii
-tulburari motorii,senzitive,vegetative
-aspectul evolutiv al traumatismelor vertebro-medulare:
-amielice->fara probleme deosebite
-mielice->in cazuri grave deces:
-direct:
-traumatismele coloanei cervicale->leziunile bulbului prin edem medular ascendent
-secundar->complicatii septice de tip meningite,bronhopneumonie,stari toxico-septice,escare de decubit
-in caz de supravietuire dupa leziuni meningo-medulare->tulburari neurologice
-sechele -; infirmitate,invaliditate posttraumatica
Traumatismele gatului
1. inchise
-loviri directe cu corpuri contondente
-compresiuni (asfixii mecanice)
-aspectul leziunilor:
-echimoze
-hematoame
-rupturi musculare
-infiltrate sanguine difuze in partile moi (musculatura)
-sinus sinocarotidian->traumatisme de intensitate ?->deces prin inhibitie
-compresiuni (strangulare)->fracturi ale osului hioid;ruptura cartilajelor laringiene
-lovire cu forta mare->leziuni ale coloanei vertebrale cervicale
2. deschise
-produse prin instrumente taietoare,intepatoare-taietoare,mai rar despicatoare,arme de foc
-arme albe->plagi profunde : musculatura,uneori cartilajele laringiene sau prima portiune a traheei,in caz de lovire puternica chiar coloana vertebrala
-lezarea vaselor->hemoragii externe masive esp.in sectionarea carotidelor + embolie aeriana cand sunt sectionate jugularele esp. incomplet
-decapitarea : leziune profunda ce intereseaza partile moi (laringe,trahee) + coloana vertebrala
-poate fi partiala / totala
-mecanisme:
-calcare de tren (asociaza fracturi de corpi vertebrali)
-rar instrumente despicatoare,taietoare
-aspect judiciar->leziunile gatului produse prin arme albe
-omucidere / sinucidere->diferentiere intre autoproducere si heteroagresiune
-sunt necesare un examen minutios la locul faptei si un examen al aspectului lezional
-autoproducere:
-arma usu.la locul faptei
-plaga unica sau plagi multiple:
-usu.1 plaga profunda
-celelalte plagi superficiale (plagi de tatonare,incercare)
-usu.de la stanga la dreapta
-uneori mai multe puncte de atac,usu.plaga mai profunda
-heteroproducere:
-plaga unica / multipla
-usu.de la dreapta la stanga
-de profunzime mare pe tot traiectul
Traumatisme toracice
A. Traumatisme inchise
-pot afecta peretii cutiei toracice (partile moi,scheletul) si viscerele intratoracice
1. leziuni de parti moi
-echimoze
-hematoame
-infiltrate sanguine difuze in musculatura
-pot fi unica expresie lezionala in traumatismele de intensitate ?
2. leziuni scheletice
-apar in traumatisme de intensitate ?
-fracturile sternului->in general transversale
-usu.directe->in aria de impact
-indirecte-> hiperflexie puternica in leziuni de proiectare pe vertex sau caderi pe cap
-la locul de unire a corpului cu manubriul (unghiul sternului)
-fracturile costale:
-directe->lovire cu / de corpuri dure contondente->desfacerea arcului costal cu ruperea compactei interne
-numar ? de coaste (1-3) localizate in zona de impact
-fracturi multiple cel mai frecvent prin compresiune toracica->este afectat un numar ? de coaste (3-10),usu.in 2 planuri (axilar interior si paravertebral);bilaterale in caz de compresiune puternica
-fracturi prin smulgere->tuse violenta
-fracturile pot fi:
-fara deplasare
-cu deplasare->fragmentul osos se deplaseaza->se pot leza viscerele:
-leziuni pleuropulmonare cu hemopneumotorace consecutiv
-leziuni la nivelul cordului->hemopericard / hemotorace
-fracturi costale multiple->esp.volet costal->tulburari grave in dinamica respiratorie->deces prin insuficienta respiratorie acuta severa
3. leziuni viscerale
-traumatisme contuzive puternice->precipitare,compresiune,proiectare
-secundar dupa fracturi osoase cu deplasare->lezarea viscerelor
-consecutiv se produce ruptura viscerelor:
-pleura + plaman->hemo,pneumotorax
-bronsii->emfizem (mediastinal,subcutanat),mediastinita subacuta
-inima->la nivelul atriilor si VD:
-hemopericard->sac pericardic integru->deces prin fenomene de tamponament cardiac
-hemotorace->sac pericardic rupt
-vase mari->hemoragie interna masiva->deces
B. Traumatisme deschise
-plagi penetrante intratoracic:
-obiecte intepatoare / taietoare
-rar arme de foc
-leziunile pot interesa : parti moi,coaste,pleura,viscere
-sectionarea de vase intercostale->hemoragie externa masiva
-leziuni pleura + plaman->hemopneumotorace
-leziunile inimii->hemopericard / hemotorace
-aparitia unor leziuni viscerale in traumatismele toracice deschise sau inchise->incadrare in leziuni primejdioase pt.viata,tentativa de omor
-leziunile prin arme albe la nivelul toracelui esp.in regiunea precordiala->probleme de diagnostic diferential al modului de producere
-autoproducere->usu.plagi multiple care de cele mai multe ori nu au corespondent pe imbracaminte
-1 plaga profunda,celelalte superficiale,usu.grupate
-heteroproducere->plaga unica / multipla
-toate plagile profunde,usu.cu corespondenta pe imbracaminte,dispuse intamplator
Traumatisme abdominale
A. Traumatisme inchise
1. simple->leziunile peretelui abdominal
2. grave->leziuni viscerale
-cele mai frecvente mecanisme de producere sunt : compresiunea puternica,precipitarea,proiectarea-> traumatisme contuzive puternice
-foarte des se produce ruptura organelor intraabdominale care intereseaza esp.organele parenchimatoase, mai rar organele cavitare si tubulo-cavitare
-rupturi superficiale->fisuri capsulo-subcapsulare
-rupturi profunde->pot ajunge pana la explozie de organ
-mai frecvent afectate sunt ficatul si splina,rar rinichiul si foarte rar pancreasul
-consecinta leziunilor depinde de organ:
-splina,ficat->hemoperitoneu
-rinichi,pancreas->hematom retroperitoneal (perirenal,peripancreatic)
-ruptura particulara = ruptura in 2 timpi
-dupa traumatism se produce un hematom subcapsular->? in dimensiuni->dupa un interval liber se rupe capsula->hemoperitoneu->cel mai frecvent la nivelul ficatului,splinei
-aspect asemanator la nivelul intestinului subtire->mica ruptura a unei anse intestinale,acoperita initial cu epiploon si anse din jur->? presiunii intraintestinale->revarsarea continutului intestinal ->peritonita
-ruptura organelor cavitare este data de compresiunea pe coloana vertebrala->este influentata de gradul de plenitudine
-cel mai frecvent este afectat intestinul subtire,rar stomacul si intestinul gros
-prin ruptura organelor cavitare->peritonita
B. Traumatisme deschise
-plagi abdominale nepenetrante / penetrante in cavitatea abdominala (depasesc peritoneul parietal)
-plagi simple / grave (cand asociaza leziuni viscerale)
-plagi penetrante +/- interesare viscerala->etichetate ca leziuni care pun in pericol viata victimei
-cavitatea abdominala este greu de explorat imagistic
-uneori este necesara chiar o laparotomie larga pt.examinare directa:
-rezolvarea leziunilor
-lavaj al cavitatii
-consecintele leziunilor viscerale:
-leziuni prin arme albe->omucidere / sinucidere
-autoproducere:
-plaga unica / multipla;1 plaga profunda restul superficiale
-plaga profunda prezinta mai multe traiecte prin rasucirea instrumentului pt.producerea unor leziuni cat mai grave
-heteroproducere:
-plaga unica / multipla,toate plagile profunde
-usu.fiecare plaga are 1 traiect si lezarea tesuturilor si organelor se produce numai pe traiectul plagii
Cauzalitatea si tanatologia traumatismelor mecanice
-este necesara stabilirea pe baze stiintifice a raportului intre un traumatism si producerea decesului
-exista 2 tipuri de cauzalitate:
1. directa (primara)
• neconditionata
-traumatismul = complex morfofunctional cauzator al mortii (genereaza nemijlocit leziuni de gravitate ? ce duc rapid la deces)
-ex.decapitarea,zdrobirea craniului,impuscarea cordului,a plamanului
• conditionata
-traumatism + factori conditionali->complex morfo-functional ce duce la deces
-factorii conditionali pot fi:
-adjuvanti->endogeni / exogeni->nu se poate rupe raportul de cauzalitate
-determinanti->se rupe raportul de cauzalitate
-ex.TCC cu leziune de scalp,fractura de calota,baza,hematom subdural,leziune de contuzie cerebrala
-cauza mortii = leziuni meningocerebrale
-sub influenta alcoolului->? permeabilitatea vasculara = factor adjuvant exogen
-modificarile aterosclerotice->vase mai fragile->factor adjuvant endogen
-actiune traumatica redusa (pumn in cap)->TCC dar infiltrat ? la nivelul scalpului
-hemoragie subarahnoidiana difuza->anevrism cerebral rupt (factori determinanti)
2. secundara->intotdeauna conditionata
-traumatism complex morfofunctional ce nu produce decesul->complicatii ce pot duce la deces
-ex.plaga penetranta abdominala cu lezarea anselor intestinale
Caderea / precipitarea
-reprezinta pierderea echilibrului si izbirea de un plan dur a corpului
-caderea (de la acelasi nivel)->schimbarea pozitiei cu izbirea de acelasi plan (planul de sustinere)
-precipitarea->caderea de la un nivel la altul situat mai jos,sub actiunea gravitatiei
-exista leziuni produse prin lovirea pasiva a corpului de planul dur
-forta izbirii este proportionala cu:
-inaltimea caderii
-greutatea corpului
-+/- forta de propulsie ce se imprima corpului
-pierderea echilibrului poate avea cauze endogene sau exogene:
1. cauze endogene
-boli ce duc la pierderea starii de cunostinta:
-epilepsii
-sincopa cardiaca
-AVC
-afectiuni labirintice
-tulburari de vedere
-afectiuni neurologice
-autopropulsia
2. cauze exogene
-cauze determinante->heteropropulsia
-cauze favorizante:
-teren alunecos
-obscuritate
-obstacole
-influenta alcoolului
-caderea / precipitarea se pot produce cu sau fara interventia unor forte externe fie in repaus,fie in miscare
-in cursul unei precipitari exista 3 faze:
1. pierderea echilibrului->modificarea pozitiei spatiale a centrului de greutate raportat la pozitia de sustinere
2. caderea propriu-zisa
3. izbirea de un plan dur
-in cazul caderii simple sau de la inaltimi mici (1-2 m),faza 2 lipseste
-in cazul caderii de pe un plan inclinat->izbirea duce la rostogolire / alunecare
-gravitatea leziunii este direct proportionala cu:
-viteza de cadere->greutatea corpului,inaltimea caderii
-caracteristicile planului de contact
-zona cu care se realizeaza impactul
A. Caderea (cadere simpla,cadere pe acelasi plan)
-mecanism de producere->stationare (origine endogena) / mers sau fuga (origine exogena)
-starea de ebrietate este foarte importanta
-leziunile sunt in general reduse ca si gravitate:
-echimoze
-hematoame
-plagi contuze
-fracturi
-escoriatii
-leziunile se expun prima data pe regiunea ce vine prima in contact->se situeaza pe partile proeminente ->frunte,nas,barbie,coate,genunchi
-leziunile sunt localizate frecvent pe un singur plan->cu exceptia caderii si rostogolirii ulterioare pe un plan inclinat
-decesul se produce foarte rar:
-in caz de caderi cu heteropropulsie mare (lovire activa urmata de cadere)
-in caz de caderi dupa pierderea starii de constienta->miscarile de aparare si redresare a corpului sunt abolite
-leziuni cranio-cerebrale prin lovirea capului de un plan dur
-foarte rar poate surveni prin hemoragii interne (rupturi de organe interne parenchimatoase->ficat, splina)
B. Precipitarea (caderea de la inaltime)
-determina leziuni grave,cu mortalitate ?
-d.p.d.v.medico-legal:
-sinucidere->locul 3 ca si forma de suicid (dupa intoxicatii,spanzurare)
-accident
-omucidere->foarte rar,greu de probat medico-legal
-mecanism de producere:
1. direct
-primar->leziuni ce apar in zona corpului ce vine prima in contact cu planul dur
-secundar->izbirea ulterioara a restului corpului de planul dur dupa contactul initial
-mediat->precipitarea in ax vertical cu impact fie pe segmentul inferior,fie pe extremitatea cefalica ->energia traumatica se transmite la distanta (prin structurile osoase : coloana vertebrala)->leziuni la distanta
-in timpul caderii se produce uneori si izbirea de obstacole intalnite in traiectoria de cadere (stalpi, arbori, balcoane)
2. indirect
-la distanta de aria de impact
-consecinta dezacceleratiei bruste
-exista mai multe posibilitati de impact cu planul dur:
-impactul segmentului cranian concomitent cu restul corpului->in plan anterior,posterior sau lateral
-impactul in ax vertical:
-impactul cu segmentele inferioare->impact pe picioare,genunchi,ischioane
-impactul pe segmentul cefalic (cadere pe vertex)
1. contactul segmentului cranian concomitent cu restul corpului
-contact pe o suprafata mare
-frecvent leziuni pe un singur plan
-in caz de cadere pe un plan inclinat cu rostogolire si in caz de cadere cu lovire de obstacole->leziuni pe mai multe planuri
-leziuni externe variate;aspectul tine de particularitatile planului de impact,de haine,forta de izbire
-leziuni +/- solutie de continuitate
-frecvent discordanta intre leziunile externe (putin grave : escoriatii,plagi contuze,echimoze,hematoame) si leziunile interne (grave,extrem de variate)
-la nivelul extremitatii cefalice:
-fracturi liniare de bolta cu iradiere la baza (in precipitarea de la inaltimi mici,iradierea nu depaseste acest etaj,iar in precipitarea de la inaltimi mari->iradiere meridionala,dehiscenta maxima in regiunea mijlocie,asemanatoare cu compresiunea)
-fracturi cominutive cu infundare (caderi pe plan neregulat)
-asemanatoare cu lovirea cu corpuri dure cu suprafata mica
-caderi > 10 m->fracturi cominutive de bolta, baza
-caderi > 15 m -> frecvent explozie craniana
-frecvent leziunile osoase craniene se insotesc de leziuni meningo-encefalice,frecvent grave->deces
-usu.fiind dezacceleratie,leziunile meningo-encefalice sunt bipolare (focar-contralovitura)
-hematoamele extradurale sunt mai rare->moartea se produce foarte rapid sau traumatismele sunt deschise
-leziunile coloanei vertebrale:
-frecvent in caz de precipitare de la inaltimi mari
-fracturi directe prin izbire de planul dur sau prin modificarea curburii coloanei vertebrale (fracturi de corpi vertebrali)
-frecvent leziuni meningo-medulare
-leziuni de schelet toracic->fracturi costale ce imita frecvent aspectul leziunilor produse prin compresiune (numar mare de coaste,2 planuri uneori bilaterale cu 4 linii de fractura)
-fracturile bazinului:
-frecvent in caderi de la inaltimi mari
-in caz de inaltimi < 10 m->impact lateral->fracturi de creasta iliaca si mai rar de creasta superioara a pubelui;uneori disjunctii sacro-iliace
-in caz de inaltimi > 10 m apar fracturi multiple de bazin->indiferent de planul in care se realizeaza impactul
-fracturi asemanatoare cu compresiunea->impact in plan anterior sau posterior
-fracturi de membre->depind de inaltime:
-1-1.5 m->nu exista fracturi
-1.5-5 m ->fracturi la nivelul unui membru
-5-10 m->fracturi multiple in > 50% din cazuri
-peste 10 m->fracturi atat de membru superior cat si de membru inferior (deplasari + lezari secundare de parti moi)
-leziuni viscerale->depind de inaltime:
-sub 5 m->rupturi viscerale rare (daca apar exista fond patologic preexistent)
-5-10 m->leziuni viscerale frecvente
-peste 10 m->leziuni viscerale constante,afecteaza mai multe organe (in general organe parenchimatoase)
2. contactul pe segmentele inferioare
-contactul se poate produce cu:
-picioarele->membrele inferioare in extensie
-genunchii->gambele flectate
-ischioanele->coapse flectate pe abdomen
-contactul cu picioarele:
-infiltrate sanguine difuze in plante
-luxatii tarso-metatarsiene
-fracturi de calcaneu
-fracturi uni / bimaleolare
-contactul cu genunchii:
-platou tibial
-fracturi de rotula
-epifiza distala a femurului
-contactul cu ischioanele:
-fracturi de bazin
-infiltrate sanguine difuze fesiere
-infiltrate sanguine sacro-iliace
-leziuni tipice:
-fracturi mediate->transmiterea fortei traumatice prin structurile osoase la nivelul bazei craniului
-fractura mediata de baza de craniu in etajul posterior cu fracturarea circulara a gaurii occipitale + telescopare intracraniana a coloanei cervicale->deces rapid prin leziuni bulbare
-leziuni secundare->usu.de parti moi
3. contactul cu extremitatea cefalica (pe vertex)
-cel mai tipic->fractura mediata de baza de craniu->seamana cu cea de mai sus,dar are un diametru mai larg +/- fractura de clivus
-fracturi pe vertex (liniare,cominutive) cu iradiere in baza (asemanator cu fracturile prin compresiune)
-fracturi prin tasarea coloanei cervical,fracturile sternului prin hiperflexia capului
-inaltime > 15 m->explozie craniana cu zdrobirea craniului si continutului