DEZVOLTAREA TRACTULUI GASTRO-INTESTINAL e9q18qv
IN VIATA ITRAUTERINA

In S. IV: Intestinul primitiv are aspectul unui TUB, care se intinde de la cavitatea bucala - cloaca

- epiteliul intestinului - deriva din ENDODERM

- stratul muscular si tesutul conjunctiv - deriva din MEZODERM

- INTESTINUL PRIMITIV se subimparte in 3 segmente:
- Intestinul proximal din care se vor dezvolta: esofagul stomacul duodenul ficatul vezicula biliara pancreasul
- Intestinul mijlociu: jejunul ileonul colonul ascendent
- Intestinul distal colonul descendent recto-sigmoidul

In S. V: prin dilatarea unei portiuni a intestinului primitiv se va forma stomacul.

- Intre S. V-X: ansele intestinale cresc in lungime

pana in S. XX are loc fixarea acestora la mezenter, insotita de rotatia lor (270 grade)

- tulburarile in alungire/rotatie- malrotatie volvulus

- In S. V: obliterarea unor portiuni ale lumenului (prin proliferarea stratului intern al intestinului primitiv) urmata de repermeabilizarea lor

- tulburarile acestui proces - atrezia sau stenoza unor segmente

- In S. VI: cloaca se divide printr-o membrana:
- intr-un compartiment dorsal: RECTUL
- si un compartiment ventral: SINUSUL URO-GENITAL

FUNCTIILE TRACTULUI GASTRO-INTESTINAL
- reprezentate de: motilitate sunt stimulate de cele absorbtie si digestie - 2 surse nutritive: imunologica lichid amniotic (VIU) alim. lactata (dupa nastere.)
Declanseaza functii noi ale tractului digestiv:
I suptul, deglutitia, evacuarea gastrica, defecatia
I reglarea secretiei: salivare, gastrice pancreatice hepato-biliare
I activitatea sistemului enzimatic
I raspuns imunologic la stimulii antigenici din lumenul itest.

MALFORMATII ALE TRACTULUI DIGESTIV, SECUNDARE VICIILOR DE DEZVOLTARE INTRAUTERINA
Mecanismul de dezvoltare intrauterina Malformatii
CRESTERE: alungirea si rotatia intestinului Malrotatie
FORMAREA LUMENULUI: recanalizare Atrezie, Stenoza
SEPARARE: - proximal: de tractul respirator:
Fistula esofago-traheala
- distal: de tract uro-genital:
Fistule recto-ureterale
- formarea rectului si anusului:
Imperforatia anala
MOTILITATE: inervatie intestin B. Hirschprung
REGRESIE: inchiderea intestinului Diverticul Meckel accesoriu (sistem vitelin)

SEMIOLOGIA APARATULUI DIGESTIV
Bolile ap. dig. se pot manifesta clinic prin: deficit de dezvoltare

sindrom de deshidratare

tulb. de deglutitie

anorexie, regurgitari, V, D,

dureri abdominale

hemoragie digestiva

icter

Deficitul de dezvoltare:

- manifestare clinica relativ frecventa la varste mici, cauzata de boli digestive sau extradigestive

- poate fi : acut: dupa boli acute + inapetenta, V, D cronic

1. Deficitul de dezvoltare cronic
Pt. precizarea etiologiei trebuie avute in vedere o serie de particularitati epidemiologice
-In tarile in curs dezvoltare alim N peste 6 luni, fara didersificare adecvata dependenta de varsta: cel mai crescut % de cazuri de M se intalneste in trim. I de viata: * ritm de crestere crescut
*perioada cea mai vulnerabila la deficite nutritionale infectii repetate enterale si parazitare (impun diete+realimentari) cond socio-ec.precare: familii numeroase, venit mic, obiceiuri alimentare vicioase legatura cu alimentatia: *in primele 6 luni - predomina M la sugarii alim.
A incorect (se apreciaza ca AN in primele 6 l = factor de prezervare fata de M) *6-12luni M apare la sugarii la care nu se imbogateste dieta-in conditiile continuarii AN)

2. In tarile dezvoltate: prematuritatea sindr. de malabsorbtie erori in prpararea dilutiilor de lapte praf legatura cu cond. socio-economice prezenta unor factori predispozanti:
I tulburari de deglutitie
I in cadrul unor boli organice: malf. cardiace malf. buco-faringiene paralizii cerebrale

II.Sindromul de deshidratare: consecinta:

*pierderilor de apa si eletroliti (prin V, D)

*si/sau aportului hidro-e insuf. (anorexie, tulb de deglutitie)

Forma clinica Amploarea Tabloul clinic
(scadere in greutate)
BDA simpla sub 5% - este prezenta manifestarea clinica a mecanismului prin care se produce pierderea:
· diaree, varsaturi, inapetenta.
! absenta semnelor clinice de deshidratare

.

.
BDA pretoxica 5 -; 10% - este prezenta manifestarea clinica a mecanismului prin care se produce pierderea:
· diaree, varsaturi, inapetenta.
+
- semne clinice de deshidratare extracelulara:
· persistenta pliului cutanat,
· facies “toxic”(incercanat, infundarea globilor oculari in orbite, hipotonia acestora),
· fontanela anterioara deprimata, si/sau intracelulara:
· setea,
· uscaciunea buzelor, mucoaselor,
· ologuria,

BDA toxica peste 10% - este prezenta manifestarea clinica a mecanismului prin care se produce pierderea:
· diaree, varsaturi, inapetenta.
+
- semne clinice de deshidratare
+
- semnele insuficientei circulatorii periferice (colaps)
+
- semne de suferinta cerebrala:
· hiperpirexie (pledeaza pentru componenta diencefalica a febrei revenirea rapida si definitiva a temperaturii la normal dupa simpla rehidratare),
· tulburari de cunostinta (somnolenta intermitenta cu fixitate a privirii, intrerupta de crixe de agitatie pana la coma profunda),
· convulsii (la sugarii sub 9 luni)

Disfagia de transfer: tulburare de deglutitie - cu perturbarea transferului din cavitatea bucala
- prin faringe spre esofag

- la sugari: boli neuro-mm (paralizie cerebrala) leziuni bucale dureroase (stomatite) traumatisme malformatii buco-faringiene ( cheiloschizis, cheilopalatoschizis)

- la varste mai mari: esofagita peptica.

Regurgitatia: eliminarea fara efort a unei cantitati minime din continutul gastric.
*fenomen frecvent in primele 9-12 luni in care predomina pozitia de decubit

Dg.dif. cu V - de care se diferentiaza prin volumul mic

- daca: st. gen. e buna, sugarul creste in Gr., nu apar complicatii de tipul aspiratiei, esofagitei - nu are semnificatie patologica, (nu necesita investigatii)

- daca este consrcinta unor obstructii esofagiene sau a unui reflux g-e are semnificatie patologica

Constipatia: se manifesta prin scaune cu consistenta mult crescuta (deshidratate), care se elimina cu dificultate si la intervale mari.

I Evaluarea anamnestica a constipatiei presupune precizarile:

- caracterul acut/cronic
- gradul de influentare al procesului de crestere si dezvoltare
- evenimente premergatoare debutului: modificari dietetice, factori stess-ant (conflicte, scoala, divort)
- consistenta si volumul scunului

I Ex. obiectiv va preciza: volumul abdomenului existenta unor fisuri in reg. anala

I Etiologia

*lipsa eliminarii meconiului in primele 24-48 ore poate fi determinata de o serie de afectiuni care necesita interv. chirurgicala imediata:
- imperforatia membranei anale
- atrezie ano-rectala
- stenoza ano-rectala
- ocluzie intestinala congenitala
- ileus meconial (FC)

*constipatia la sugar si la copil:

a. C. accidentala (ocazionala):
- la debutul unor infectii generalizate
- la debutul unor infectii localizate (meningita, peritonita)
- in toate infectiile cu febra si deshidratare
- cauze mecanice: ocluzia intestinala invaginatia apendicita acuta hernia strangulata

C. cronica (cauze):

I alimentare:
- subalimentatia
- exces de LV (cu lipsa glucidelor)
- lipsa substantelor de lest (celuloza din legume, fructe)

I erori in educatia sfincterelor:
- insitenta de a pune sugarul precoce pe olita
- utilizarea frecventa, regulata, a supozitoarelor
- lipsa educatiei de a avea zilnic scaun

I boli organice intestinale si rectale:

- megacolonul cong. cu C. precoce (primele luni si distensie abd.) + anorexie, subnutritie

- dolicocolonul: C. cronica pe fondul careia apar uneori fenomene de ocluzie intest.

- stenoza anala sau rectala

- fisura anala

dischinezii intestinale sau biliare: atonia intestinala in cadrul rahitismului insuficienta secretiei biliare: scaune: rare albicioase fetide

I mixedemul si hipotiroidismul frust

I exes medicamentos de saruri de Ca

I anemii

I cauze neurologice: mielodisplazia, paralizia cerebrala

I deshidratare (diabet insipid, tubulopatii, hipercalcemie)

I constipatia cronica functionala (cea mai frecventa cauza)

Durerea abdominala

*durerea perceputa epigastric: ficat pancreas cai biliare stomac, duoden intestin subtire proximal
*durerea perceputa periombilical: Is distal cec apendice colon proximal
*durerea perceputa suprapubian: colon distal tract urinar organe pelviene

Hemoragia digestiva
In functie de calea de eliminare si aspect - HD se exteriorizeaza clinic prin:

HEMATEMEZA:
- provenienta: esofag stomac duoden
- aspect: - rosu, rutilant: in H masiva, proximal
- “in zat de cafea”: cand sangele a fost in contact cu sucul gastric sau intestinal

HEMATOCHEZIE
- HD provenita de la nivelul tractului dig. situat sub ileon
- aspect rosu/maroniu

MELENA: - provenienta:segmente proximale ale tractului intest. sau segmente distale + tranzit incetinit
- aspect: scaun negru

RECORAGIE:
- provenienta: ano-rectal
- aspect: sange rosu, prospat, mulat pe suprafata externa a scaunului

- Cauze:
HD superioara sugar copil esofagita esofagita gastrita varice esofagiene ulcer G/D ulcer G/D
Sindr. Mallory-Weiss gastrite hemoragie naso-faringiana

HD inferioara sugar copil fisuri anale diaree infectioasa diaree infectioasa polipi juvenili invaginatie fisuri anale diverticulita Meckel invaginatie intoleranta la prot. Lv. boala infl. cr a intestinului diverticulita Meckel hemoroizi (rar)

Cresterea in volum a abdomenului

Se produce :
- fie prin scaderea tonusului mm abdominale

- fie ca urmare a cresterii continutului cavitatii abdominale prin: - acumulare de lichid
- gaze
- organomegalie
- formatiuni solide

- Cauze: sugar copil intestinale: intestinale:
Hirschprung constipatie funct. enterocolita necrozanta obstructie intest. celiachie celiachie mucoviscidoza mucoviscidoza peritoneale: peritoneale: ascita ascita peritonita peritonita hepatomegalia hepatomegalie hidronefroza hidronefroza
Tu. Wilms neuroblastom

Icterul.
Varsatura: simptom comun in bolile digestive
- Anamneza trebuie sa precizeze:
I cand au aparut primele V: la nn: - imediat dupa nastere
- prima zi
- primele zile
- dupa interval liber de 2-3 sapt. la sugar si copil: - la ce varsta
- in ce imprejurari:
> schimbarea mediului fam.
> cresa, gradinita
> dimineata inainte de a pleca la scoala

I legatura cu alimentatia: in timpul mesei imediat/tardiv fara laegatura cu masa dupa introducerea de noi alim.
(care anume, in ce cant.-)
I frecventa V.: unica/repetata (cat de des)
I abundenta V.
I aspectul +continutul: alimentar, mucos, apos, bilios, fecaloid, sanguinolent, “in zat de cafea”.
I izolata/ insotita (precedata/urmata): de alte tulburari:
D, C oprirea tranzitului (pt. fecale/gaze) dureri abdominale convulsii tuse chinuitoare miros acetonemic al respiratiei

- Etiologia varsaturilor
“fiziologice” apar inainte fara: F de mucozitati de orice D,C lichid amniotic, ingestie atingerea st.gen meconiu primele 24h.
(inghitite intrapartum)
V din sindroamele primele 24h/ inainte de asociate: neuro-vasculare primele zile orice ingestie st. gen, convulsii somnolenta

ESOFAG
V din stenoza si din prima zi inainte de la incercarea de atrezie cong cu/fara incercarea alimentare: fistula esofago-traheala de alim. de tuse, cianoza salivatie abund.
Acalazia (cardiospasm) sugari de imediat asociaza disfagia orice dupa varsta ingerare
Esofagita postcaustica dupa 1 an dupa alimentatie
(max 1-4)

STOMAC
Stenoza hipertrofica interval imediat unde antiperistaltice de pilor liber dupa vizibile in epigastru
( 2-3 s) alimentatie distrofie paloare
Spasmul piloric de la nastere dupa alim. distrofiere lenta
Hernia diafragm. si de la n. imediat cianoza, alte malpozitii sugar dupa disfagie cardio-tuberozitare copil alimen. accese de sufocare hematemeza

DUODEN
Stenoza si atrezia de la nastere dupa alimentatie subV: bilioase la diferite nivele meconiul decolorat supraV: V fara bila scaun normal colorat

INTESTIN
Ileus meconial din z I-II bilioase, fecaloide asociate cu: meteorism, absenta meconiului peritonita M.

V prin greseli orice varsta exista dispepsie alimentare relatia cu suprapondere
(supra, subalimentatia alimentatia sindr. greseli de tehnica) carential scaderea rez. la infectii

V legate de suferinta diferitelor organe, aparate, infectii generale: ap.Resp.: rinofaringite la orice varsta adenoidite se insotesc de semnele bronsite bolii de baza bronsiolite otomastoidita

SN: meningo-encefalita afectiuni renale: GN, PN la debutul unor boli infectioase: hepatita, rujeola

tusea convulsiva (tuse emetizanta) intoxicatii tulb. metabolice: hipertrofia cerebriforma a SR insuficienta CSR acuta afect. Neuro-psihice: epilepsie
V matinala a scolarilor migrena: dupa 10-11 ani: incepe cu tulb. vizuale urmate de cefalee (hemicraniu) spre sfarsitul “atacului”