|
Politica de confidentialitate |
|
• domnisoara hus • legume • istoria unui galban • metanol • recapitulare • profitul • caract • comentariu liric • radiolocatia • praslea cel voinic si merele da aur | |
Angina -; boala de sezon a faringelui | ||||||
|
||||||
¤ Angina (tonzilita, amigdalita) este o inflamatie infectioasa a tesutului
limfoid al faringelui care se caracterizeaza prin modificari de alterare, exudare
si proliferare ale parenchimului amigdalelor palatine ¤
Forme clinice si incidenta Se disting angine primare (catarala, foliculara si lacunara) si secundare (asociate bolilor infectioase: difterie, scarlatina, febra tifoida, sifilis, anginele din hemopatii: agranulocitoza, leucemie, mononucleoza infectioasa etc.). Dupa evolutie anginele se impart in acute, recidivante (la copii) si cronice. Afectiunea este frecventa - pe parcursul vietii o are majoritatea populatiei, mai frecvent sint afectati copiii. Semne si simptome ¤ Durere si uscaciune faringiana cu otalgie (in anginele virale). ¤ Deglutitie dureroasa si dificila (in anginele bacteriene). ¤ Cefalee (in anginele bacteriene). ¤ Febra pina la 39° C, uneori insotita de frisoane (in anginele bacteriene). ¤ Stare generala alterata. ¤ Rinolalie inchisa (dureri la vorbire). ¤ Orofaringe hiperemiat. ¤ Marirea de volum a amigdalelor palatine. Hiperemia mucoasei amigdaliene si a stilpilor palatinali (in angina catarala), infiltrarea si edematierea mucoasei, pe suprafata careia se disting foliculi supurati (in angina foliculara) sau prezenta unor depuneri pseudomembranoase cu exsudat pe suprafata mediana a amigdalelor initial de culoare galben-pal apoi gri-galbui, depozitii usor detasabile fara sa lase urme (in angina lacunara). ¤ Prezenta veziculelor bilaterale: herpes sau herpansime (in angina cauzata de virusul Coxsackie de grup A). ¤ Semne de conjunctivita (in angina cu virusul adenoconjunctival, virus APC). ¤ Adenopatii submaxilare si cervicale dureroase (in anginele bacteriene). Cauze ¤ Virusuri: adenovirusuri, virusuri gripale si paragripale, virusul sincitial respirator, ¤ Bacterii: streptococi (mai frecvent Str. B-hemolitic din grup A), stafilococi, pneumococi, Haemophilus influenzae, Chlamydia pneumoniae. ¤ Rareori fungi (Candida albicans), mai ales dupa un tratament prelungit cu antibiotice. Diagnostic diferential ¤ Angina din scarlatina: dupa 48 ore de la debut apar eruptii (rash) pe git si pe toracele superior, care se extind pe abdomen si membre (dar nu intereseaza mucoasa bucala) se distinge o zona de paloare periorala. ¤ Angina pseudo-membranoasa din difterie: prezenta membranelor false difuze alb lucioase, aderente la mucoase (adenopatii cervicale), la detasarea acestora apar puncte hemoragice. ¤ Angina Vincent: apare la adultul tinar din colectivitate, este generata de asociatia bacili fuziformi Vincent si spirochete, este unilaterala, cu ulceratie dureroasa, cu depuneri gri-galbui pe limba, se manifesta cu astenie si subfebrilitate. ¤ Sancrul sifilitic: se caracterizeaza prin ulceratii si test serologic (MRS) pozitiv. Semne obiective Local: obstructie nazala si rinoree mucopurulenta; bucofaringoscopie: congestie faringiana si secretii mucopurulente din cavum pe peretele posterior al faringelui; otoscopie: hiperemie timpanala bilaterala, care poate evolua catre o complicatie supurativa. Evolutia in formele usoare este favorabila, simptomatologia scade si dispare
in 3-4 zile, alteori pot aparea complicatii: rinoetmoidite acute, adenoflegmon
retrofaringian, dacriocistite, otite, laringotraheobronsite si leziuni pulmonare.
La copii mai mari simptomatologia este mai atenuata: febra sau subfebrilitate,
obstructie nazala si inflamarea cailor respiratorii inferioare, se complica
cu otite catarale. v7g17gf |
||||||
|
||||||
|
||||||
Copyright© 2005 - 2025 | Trimite referat | Harta site | Adauga in favorite |
|