TEHNICA OPERATORIE
INCIZIA
Inciziile pot fi: z9n17nq
• Oblice: McBurney, Roux, Sonnenburg, Finney, Morris; au avantajul ca
nu sacrifica musculatura peretelui abdominal, inervatia sau vascularizatia parietala
• Verticale: pararectala Jalaguier, transrectala, mediana
• Transversale: Chaput, Delageniere
• Unghiulare: Willy-Meyer, Fowler, Edebols
Incizia McBurney e incizia obisnuita pentru apendicectomie. Se realizeaza la
3 cm de spina iliaca antero-superioara dreapta. Incizia e perpendiculara pe
linia spino-obilicala dreapta si are lungime de 3-6 cm in functie de constitutia
pacientului. In formele grave de apendicite, pentru a permite o buna vindecare
a plagii chirurgicale, adica evitarea supuratiei la nivelul acesteia, incizia
poate fi mai mare. Se incizeaza tegumentul, apoi tesutul celular subcutanat.
Apoi, se sectioneaza fascia muschiului oblic mare si se disociaza oblicul mic
si transversul abdominal. Astfel, nu se sectioneaza muschi, vase sau nervi.
Se prinde peritoneul cu ajutorul unor pense anatomice, apoi se sectioneaza,
patrunzandu-se in cavitatea peritoneala.
EXPLORAREA CAVITATII PERITONEALE
Poate evidentia un lichid seros sau purulent inodor sau foarte fetid (in peritonite).
CAUTAREA SI EXTERIORIZAREA APENDICELUI IN PLAGA
Se repereaza si se exteriorizeaza cecul, orietandu-ne dupa tenii. La unirea
celor 3 tenii, se afla baza apendicelui. Se repereaza si se exteriorizeaza in
plaga.
EXEREZA APENDICELUI
Se ligatureaza mezoapendicele. Acesta contine artera apendiculara si venele
apendiculare. Dupa ligaturare, mezoul apendicular se sectioneaza. Dupa plasarea
unei burse cu fir neresorbabil la nivelul cecului, se ligatureaza apendicele
cu fir resorbabil (catgut, Vicril). Se sectioneaza apendicele imediat distal
de ligatura cu un bisturiu cu iod, apoi se dezinfecteaza bontul apendicular
prin badijonare cu iod. Urmeaza infundarea bontului apendicular in bursa cecala.
Se poate aplica un fir in Z. Se poate face si o mezoplastie, adica acoperirea
zonei de infundare a bontului apendicular cu mezoapendicele anterior sectionat.
Daca exista si peritonita apendiculara, se va face toaleta peritoneului, spalarea
cavitatii peritoneale si plasarea unui tub de dren. Daca apendicele arata normal
din punct de vedere macroscopic, se vor cauta diverticuli Meckel si se vor explora
si organele genitale interne.
REFACEREA PERETELUI ABDOMINAL
Se face pe straturi anatomice.
COMPLICATIILE POSTOPERATORII
INFECTII
Pot apare diverse abcese: parietale (preaponevrotice sau subaponevrotice), reziduale
intraabdominale. Poate apare chiar si peritonita bacteriana generalizata.
HEMORAGII
Prin deraparea ligaturii de pe artera apendiculara poate apare hemoperitoneul
sau se poate forma un hematom voluminos, ce necesita reinterventia chirurgicala
de urgenta.
OCLUZII
Pot fi precoce (inflamatorii, dupa 5-6 zile) sau tardive (bride, aderente).
Trebuie sa se diferentieze ileusul paralitic de ocluzia mecanica.
FISTULE DIGESTIVE
Pot fi cecale sau ileale. La nivelul plagii apar secretii fetide. Cauzele aparitiei
fistulelor sunt: deraparea ligaturii si dezunirea bontului apendicular, leziunile
cecale sau ileale datorate disecarii intempestive a blocului apendicular sau
leziunile de decubit cauzate de tuburile de dren compresive. De obicei, fistula
stercorala postapendicectomie se inchide spontan, deci se trateaza medical.
Numai daca nu se inchide, se reintervine chirurgical. Reinterventia chirurgicala
consta in inchiderea fistulei la nivelul intestinului si plasarea unor drenaje
in apropiere.
PERITONITE LOCALIZATE SAU DIFUZE
CORPI STRAINI UITATI INTRAPERITONEAL
APENDICITE REZIDUALE
Referinte
1. Angelescu N., Tratat de patologie chirurgicala vol. 2, Ed. Medicala, Bucuresti,
2003
2. Ferguson CM, in Oxford Textbook of Surgery on CD-ROM, Oxford University Press,
2002
3. Vlad L., Patologie chirurgicala, Ed. Medicala Universitara Iuliu Hatieganu,
Cluj-Napoca, 2003
