q6u6ue
-tendinte:
1. recrudescenta unor boli infectioase clasice
- TBC
-plurirezistenta germenilor la chimioterapie
-meningita TBC : intreruperea tratamentului->recidiva
-desfiintarea retelei antiTBC in Romania
-imunodeprimati in SUA
- boli venerice
-anomie->stare ce caracterizeaza varsta pubertatii si adolescentei cu
statut socio-economic -, promiscuitate sexuala
-inclusiv SIDA
-centre de lupta antiveneriana
- tusea convulsiva
-vaccinul protejeaza doar fata de pertussis
-sdr.plurietiologic:
-pertussis
-parapertussis
-adenovirusuri
-alte virusuri
-vaccinul acelular asigura protectie specifica prin administrari repetate;se poate
administra si dupa varsta de 3 ani,fara a avea ca si efecte secundare sdr.encefalitic
- ectoparazitoze->pediculoza
-paduchii = vectori pt.tifosul exantematic
2. comportamentul „refractar” al unor boli infectioase
- malarie
-tantarul anofel a castigat rezistenta la anofelicide
-au aparut tulpini de Plasmodium rezistente la chimioprofilactice
-se cerceteaza pt.obtinerea unui vaccin
- boli diareice acute
- meningite
-bacteriene:
-TBC
-meningococica->vaccin antimeningococic fata de A si C
-pneumococica->vaccinarea - frecventa recidivelor
-Haemophillus->vaccinul nu se prea foloseste (pacat!)
-virale:
-herpetica
-arbovirale->meningoencefalite
-West Nile
3. boli infectioase noi evolutive epidemiologic
- SIDA-> - aparitie in Africa in anii ’40-’50
- Legioneloza->aparitie la sfarsitul anilor ’70
- Febre virale hemoragice->anii ’70-’80
4. desconsiderarea unor programe de imunoprofilaxie
- difterie->epidemie in Republica Moldova,Ucraina,Azerbaidjan in
anii ’90
- TBC
- pertussis
-prioritati in epidemiologia bolilor infectioase:
1. controlul retrovirusurilor (HIV-1,HIV-2,HTLV-1)
2. controlul altor infectii cu incidenta 3. programe pt.extinderea si cresterea imunoprofilaxiei bolilor infectioase
4. recunoasterea si controlul noilor agenti infectiosi
5. diagnosticarea si depistarea rapida a epidemiilor
6. imbunatatirea supravegherii bolilor in tarile dezvoltate si in
curs de dezvoltare,inclusiv supravegherea zoonozelor
-Romania->trichineloza,rabia
-SUA->salmoneloza (broaste testoase)
7. aplicarea tehnicilor moleculare in epidemiologie in controlul bolilor
infectioase si in patogeneza acestora
-acum doar in cercetare
-scumpa,dar foarte eficienta->tulpinile identificate si daca apartin aceluiasi
tip (actiune epidemiologica)
8. perfectionarea unui numar mai mare de specialisti in epidemiologie (esp.in
tarile in curs de dezvoltare),respectiv in epidemiologie,biologie
moleculara si genetica (in tarile dezvoltate) pt.solicitari viitoare
-si personal nemedical
9. extinderea conceptului de epidemiolog de spital la departamentele ambulatorii
si clinice
10. incercarea de precizare a patogenezei bolii,atat in comunitate,cat
si individual,ca baza de profilaxie
-prezentarea unei boli infectioase:
1. importanta epidemiologica
2. caracteristici etio-patogenetice si clinico-epidemiologice
3. sursa / rezervor de agent cauzal
4. transmiterea
5. receptivitatea / rezistenta
6. rolul factorilor epidemiologici secundari
7. manifestare populationala
8. prevenire si control
-epidemiologia bolilor infectioase acute:
1. boli infectioase transmise aerian->patologie respiratorie / cutanata
2. boli infectioase transmise digestiv->si TBC
3. boli infectioase transmise parenteral->inclusiv vectorii
4. boli infectioase transmise prin modul de viata
-„boli de murdarie”->respiratorii,cutanate,digestive
-HBV,HCV
5. boli infectioase transmise prin vectori animati
-bolile infectioase au o manifestare in iceberg:
cazuri tipice
cazuri atipice
cazuri subclinice (infectati inaparent)
-rol de „cal troian”
Investigarea si controlul epidemiilor si bolilor infectioase
1. investigarea epidemiilor
-scop : identificarea cauzei si a modalitatilor optime de control
-etape:
-investigatia preliminara->certitudinea ca epidemia exista
-identificarea cazurilor
-culegerea si analiza datelor (supravegherea)
-aplicarea masurilor de control
-comunicarea rezultatelor investigatiei
-urmarirea prospectiva a actiunilor
2. managementul si controlul unei epidemii
-managementul epidemiei = tratarea cazurilor,prevenirea difuzarii infectiei,monitorizarea
masurilor de control
-controlul epidemiei :
-neutralizarea sursei de agent etiologic si a transmiterii lui
-protejarea celor expusi
-supravegherea se mentine dupa aplicarea masurilor de control,pt.a le urmari
acceptabilitatea si eficienta
Epidemiologia bolilor infectioase cu transmitere aeriana
-pondere > 25%
-etiologie:
-bacterii
-virusuri
-paraziti->Pneumocystis carinii
-surse si rezervoare de agenti cauzali:
-animale
-pasari
-apa->legioneloze
-transmiterea->in functie de gradul de rezistenta a agentului etiologic
in mediul respectiv
-ex.b.Koch este foarte rezistent
-v.rujeolic este putin rezistent
-receptivitate / imunitate:
-bolile virale->receptivitate mare (aprox.100%)
-bolile bacteriene->receptivitate medie sau mica
-manifestare populationala->endemo-sporadica:
-iarna
-primavara->tusea convulsiva,meningita meningococica
-prevenire si control:
-evitarea transmiterii
-influentarea receptivitatii
-izolarea precoce a pacientului (ex.gripa->consult acasa nu la cabinet)
Streptococul ß-hemolitic tip A
-infectiile sunt neimunizante,cu exceptia scarlatinei
-infectiile raman o problema de sanatate publica majora->nu exista
vaccin
-genul Streptococus contine sute de entitati clinico-etiologice (cel mai mare
polimorfism clinic)
-capsula este alcatuita din acid hialuronic,iar fimbriile apartin proteinei
M (prin fimbrii se realizeaza aderenta pe mucoasa tractului respirator)
-exista 82 tipuri de proteina M->confera imunitate dar doar fata de acelasi
subtip
-exoenzime:
1. eritrotoxina
-excretata doar de streptococul ß-hemolitic de grup A lizogenizat,parazitat
de fagul omolog
-determina eruptia scarlatinoasa
-se cunosc 5 tipuri (doar tipurile I si II determina scarlatina)
-imunizanta definitiv si pe toata viata
-se castiga imunitate antitoxica,dar nu antibacteriana
2. streptolizina O (80%)->produsa exclusiv de streptococii de tip A care
dau infectii respiratorii (nu cutanate)
3. streptokinaza
4. hialuronidaza
primoinfectie cu SHA suprainfectie cu SHA ASLO > 200
Atc.antiM ASLO < 200
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 saptamani
-suprainfectia cu alt tip in primele 4 saptamani de la primoinfectie->reactia
fata de SLO nu mai este temporara->titrul ASLO > 200 si dureaza peste
2 luni = semnul definitiv al RAA (complicatia nesupurativa)
-in aceste 4 saptamani pt.profilaxia suprainfectiei (si a RAA) se
administreaza Moldamin:
-esential in profilaxia RAA si a reinfectiilor
-in convalescenta streptocociilor de tip A minim 4 saptamani saptamanal
-in Romania in mod constant exista 22.000 reumatici
-noile cazuri streptococice sunt greu de decelat->viraj clinic : - numarul
cazurilor eruptive,- numarul cazurilor neeruptive (angina)
-ultima epidemie mare de scarlatina : 1973
-tratamentul infectiei streptococice:
-Penicilina inj.cel putin 7 zile (1-0-1)
-Moldamin la 1,2,3,4 saptamani
Gripa
-caracteristicile virusului gripal:
-sferic
-invelis lipidic bistratificat
-pe suprafata prezinta 2 enzime:
-neuraminidaza (N)->atasare pe celula tinta
-hemaglutinina (H)->aderenta + declansarea procesului infectios
-aceste enzime sunt foarte maleabile->isi pot modifica structura
-H da o imunitate specifica definitiva
-variatia antigenica (H,N) = cheia epidemiologiei in conditiile in
care populatia este imuna
1. variatia antigenica minora = modificarea a max.3 aminoacizi din structura
H sau N
-rezulta o noua varianta de virus gripal fata de care populatia este receptiva
-determina epidemii localizate
-intre timp:
-infectie inaparenta la adulti imuni
-rezervor extrauman,inactiv (pasari palmipede,porci,cai)
2. variatia antigenica majora->prin recombinarea materialului genetic (RNP)
intre 2 tulpini diferite de virus gripal->nou subtip de virus gripal
-determina pandemie->populatia este in totalitate afectata
-nu exista o metoda epidemiologica ce sa permita previziunea structurii unui
subtip
-pandemia de gripa evolueaza in cicluri de 30-40 ani
-primul val epidemic este cel mai amplu
-afecteaza doar 40% din populatie
-nu dureaza > 6 saptamani
-pe masura ce imunitatea -,amploarea valurilor epidemice -A0,A1,A2,Asw (porc) fac pandemie ciclic in aceasta ordine->permite
programarea vaccinurilor
-se supravegheaza circulatia virusului gripal in populatie (de la pacienti
se recolteaza probe virusologice) -> „probabil in sezonul gripal
urmator este aceasta structura X”
-OMS in februarie face recomandari pt.un program de vaccinare
-supravegherea gripei se face prin sisteme santinela : farmacii,dispensare,fabrici,gradinite,scoli,spitale,
salvarea
-se cauta indicatori indirecti care anunta epidemia cu 2-6 saptamani inainte:
-- frecventei pneumoniilor
-- letalitatii pneumoniilor
-consumul de medicamente pt.viroze respiratorii
-absenteismul industrial,scolar sau prescolar ( peste 5% = alarmant)
-numarul de internari cu viroze respiratorii sau pneumonii
-in perioada noiembrie -; martie->rapoarte saptamanale
-vaccinarea->subiectii cu risc : copii,varstnici,bolnavi cronici vasculari
si respiratori,diabetici (vaccinare antigripala + antipneumococica)
-in gripa nu se administreaza aspirina->risc de sdr.Reye
-chimioprofilaxie:
-doar pt.v.gripal de grup A
-Amantadina este f.eficienta->1 tb.de 100 mg/zi 6 saptamani;la copii
½ tb.
-la cei care nu se indica vaccinarea