q6o21oe
PARTEA GENERALA
Tulburari de circulatie
Tulburari de metabolism (distrofii)
Inflamatii
Tumori
……………………...
Imunopatologie
Tulburari de dezvoltare
PARTEA SPECIALA
ANATOMIE PATOLOGICA
PARTEA SPECIALA
Patologia aparatului respirator
Patologia aparatului cardiovascular
Patologia aparatului digestiv
Patologia aparatului urinar
Patologia sistemului hematoformator
Patologia aparatului genital masculin
Patologia aparatului genital feminin
Patologia aparatului endocrin
Patologia aparatului locomotor
Patologia sistemului nervos
ANATOMIE PATOLOGICA SPECIALA
PATOLOGIA APARATULUI RESPIRATOR
Malformatii
Tulburari de circulatie
Distrofii
Inflamatii
Tumori
ANATOMIE PATOLOGICA STOMATOLOGICA
PATOLOGIA DINTILOR
PATOLOGIA CAVITATII BUCALE
PATOLOGIA GLANDELOR SALIVARE
PATOLOGIA MAXILARELOR SI ATM
ANATOMIE PATOLOGICA
Definitie
Etiopatogeneza
MACROSCOPIE: numar marime forma culoare consistenta aspect pe sectiune (lumen)
MICROSCOPIE
EVOLUTIE
COMPLICATII
ANATOMIE PATOLOGICA
DEFINITIE
ETIOPATOGENEZA
MACROSCOPIE
MICROSCOPIE
EVOLUTIE
COMPLICATII
TULBURARI DE CIRCULATIE
Tulburarile circulatiei sanguine
Tulburarile circulatiei limfatice
Tulburarile circulatiei lichidului interstitial
HIPEREMIA
ACTIVA- CONGESTIE
CONGESTIA
D: Hiperemie (activa) prin mecanism arterial (vasodilatatie)
ETIOPATOGENEZA:
FIZIOLOGICA: muschiul in efort peretele tractului GI. in digestie eritemul de pudoare
PATOLOGICA:
F. mecanici
F. fizici FACTORII ETIO. AI INFLAMATIEI
F. chimici
F. biologici
MACROSCOPIE: organ mare- greu margini rotunjite (ficat) rosu aprins- pentru tegumente ERITEM cald durere pulsatila
EVOLUTIE: dispare edem, microhemoragii
Nota: singura tulb. de circulatie care nu duce la hipoxie.
STAZA
D: Hiperemie (pasiva) prin mecanism venos (obstacol)
CLASIFICARE:
STAZA LOCALA
STAZA REGIONALA
STAZA GENERALIZATA
STAZA LOCALA
D: Staza pe o vena
ETIOLOGIE: tromb leziune venoasa parietala (flebita) compresiune din afara
STAZA ACUTA
MACRO: organ mare- greu margini rotunjite violaceu- pentru tegumente CIANOZA rece pe sectiune curge mult sange violaceu
ficatul pestrit (muscad, cocarda) induratia bruna pulmonara splina fibrocongestiva
FICATUL DE STAZA CRONICA
PLAMANUL DE STAZA CRONICA
Splina fibro-congestiva
STAZA REGIONALA
D: pe un trunchi venos si ramurile sale
STAZA VENEI PORTE
ETIOLOGIE
Ciroza hepatica
Piletromboza
Pileflebita
Compresiunea din afara a portei
Staza regionala
Splenomegalie- splina fibrocongestiva
Ascita
Circulatie colaterala: varice esofagiene hemoroizi cap de meduza (epigastric)
STAZA GENERALIZATA
D: staza in toate organele
(pe v.cava superioara si inferioara)
ETIOLOGIE:
Insuficienta inimii drepte
Insuficienta globala a inimii
HIPOSTAZA: staza in regiunile declive regiunile pulmonare paravertebrale
ISCHEMIA
D: Scaderea cantitatii de sange intr-o regiune a arborelui circulator
Etiopatogenie: mecanism exclusiv arterial
in lumen: tromb embol
in perete: arterita ateroscleroza spasm compresiune din afara
Macro: organ palid
Micro: nimic
Evolutie: consecintele depind de: viteza de instalare tipul de circulatie in zona (colateral, terminal) rezistenta la hipoxie a tesutului: creier 5-6 minute miocard 30 minute muschi striat 6 ore tipul de ischemie: totala: INFARCT partiala: SCLEROATROFIE
HEMORAGIA
D: Iesirea sangelui din vase in timpul vietii
ETIOPATOGENIE: ruptura peretelui traumatism spontan:
HTA malformatii vasculare cerebrale (la tineri)
Invazie tumorala ruptura infarctului de miocard- TAMPONADA
eritrodiapedeza (la nivel capilar): hiperemia de durata hipoxie (pete Tardieu) avitaminoze (C si P) toxice, toxine microbiene, medicamente
CID
EVOLUTIE rezorbtie: HEMOSIDERINA
inchistare suprainfectie nodul siderocalcar: Gamna-Ghandi
EVOLUTIE: cantitate mica: nimic cantitate mare: soc hemoragic- moarte cantitate medie: anemie posthemoragica (acuta, cronica) compresiune: hematomul subdural, tamponada cardiaca
EMBOLIA
D: Vehicularea in sange a unui corp strain de structura sa normala-
EMBOL
Oprirea unui embol intr-o artera, cu ocluzionarea ei si cu consecintele
ischemice de asteptat
CLASIFICARE dupa traiect:
directe: embolii din sistemul venos se opresc in plaman embolii din sistemul arterial se opresc in organe retrograde paradoxale: DSA, DSV, canal arterial, fistula (anevrism) A-V
dupa compozitie:
TROMBEMBOL- 98-99% din cazuri embol septic: SEPTICEMIE embol tumoral: METASTAZA fragmente de aterom
……………………………… aer, azot ulei (medicamente injectabile) tesut adipos (embolie grasoasa in fracturi) bumbac (drogati) corpi straini (fragmente de cateter) lichid amniotic (1/30.000 nasteri)
COMPLICATII infarct tromboza secundara in aval supuratie metastaza
TROMBEMBOLIA ARTEREI PULMONARE
D: Coagularea sangelui in vase in timpul vietii -produsul
este un TROMB
TROMB (in timpul vietii) uscat mat friabil pastreaza forma adera de peretele vascular
…………… corp deshidratat (a facut retractia coagulului)
COAGUL (dupa moarte) umed lucios elastic nu pastreaza forma nu adera de peretele vascular
……………. nu a facut retractia
FACTORI FAVORIZANTI leziuni parietale staza hipercoagulabilitate
……………. curgere turbulenta bifurcatii leziuni ce bombeaza aterom tromb parietal vegetatie anevrisme, varice spasm
MACRO:
Localizare: parietal (mural) ocluziv vene: membre inferioare (Flebotromboza, Tromboflebita) varice pelviene (plex periuterin, periprostatic) sinus longitudinal dura mater artere: placi de aterom anevrisme arterite inima: atrii: apendici stang (fibrilatia atriala) ventricol: infarct cardiomiopatie dilatativa valvule: vegetatii
Forma: cilindric: cap. corp. coada ramificat sferic: atriu vegetant: valvula
Culoare: rosu: rar (sclerozarea varicelor) alb: fibrina, plachete, leucocite pestrit: linii Zahn
Restul caracterelor de tromb
MICRO: retea de fibrina + elemente figurate
EVOLUTIE: liza organizare conjunctiva
+ calcificare + osificare
COMPLICATII: infarct infarctizare sindrom posttrombotic
SINDROMUL DE COAGULARE INTRAVASCULARA DISEMINATA (CID)
D: Tulburare complexa a coagularii sangelui, cu manifestari in
mai multe organe (cel putin trei), ce traverseaza trei etape caracteristice:
HIPERCOAGULABILITATEA: cu formare de microtrombi in capilare
Epuizarea factorilor coagularii (II,V,VIII,XIII, fibrinogen, plachete): cu aparitia
de hemoragii in cadrul COAGULOPATIEI DE CONSUM
FIBRINOLIZA SECUNDARA: cu accentuarea hemoragiilor
Survin grave suferinte celulare ce conduc la MOARTE
FACTORI FAVORIZANTI
Obstetricali: fat mort retinut febra puerperala (avort septic, nastere septica) embolie amniotica
Chirurgicali: operatii mari: plamin, prostata politraumatisme
Arsuri
Infectii: septicemii cu Gram Neoplasme
Hemoliza
MACROSCOPIE
Piele: sangerare prelungita la locul injectiilor leziuni cu caracter necrotic
Stomac: varsaturi in zat de cafea
Alte hemoragii: pulmonare, miocardice, hematoame parietale intestinale, suprarenaliene (S. Waterhouse-Friedericksen)
MICROSCOPIE
Microtrombi (HIALINI) agregari plachetare+fibrina situati in capilare (rar in venule, arteriole, artere mari) dizolvati in perioada fibrinolizei
Micronecroze
Microhemoragii
EVOLUTIE
Tratament viguros de la inceput: vindecare (rar)
MOARTE
Forme cronice: pot trece in forma acuta: MOARTE
INFARCTUL
D: Necroza prin mecanism ischemic
MECANISME: cele ale ischemiei
Tromb
Embol
Ateroscleroza
Arterita
Spasm
Compresiune din afara
MACROSCOPIE
Culoare: alb rosu (intestin, plaman)
MICROSCOPIE
Infarctul alb: amorf acelular acidofil (eozinofil)
Infarctul rosu: amorf acelular + hematii acidofil (eozinofil)
Marginea infarctului: hiperemie infiltrat cu PMN
EVOLUTIE
MOARTE
ORGANIZARE CONJUNCTIVA ± Ca
SUPRAINFECTARE- abcedare
INFARCTIZARE
MECANISM: obstructie venoasa (tromboza, compresiune- torsiune) brusca totala
MACRO: ca un infarct rosu contur slab edem masiv hemoragii
SOCUL
D: Stare de insuficienta circulatorie acuta ce are ca rezultat o proasta irigare
cu sange a tesuturilor si prin hipoxia creiata duce la grave si complexe
tulburari metabolice
MECANISME:
Scaderea volumului sanguin hemoragie pierdere de lichide (deshidratare) diaree voma arsuri intinse retinerea unei mase sanguine in teritoriul capilar, arteriolar: cutanat,
splanhnic, renal
Scaderea debitului cardiac stang infarct tamponada trombembolia arterei pulmonare
TIPURI: hipovolemic cardiogenic septic alte: neurogenic toxic-chimic endocrin
TULBURARILE CIRCULATIEI LIMFATICE
LIMFORAGIA
D: Iesirea limfei din vasele limfatice (mari) in timpul vietii
Etiologie: traumatisme inflamatii tumori
Manifestari: caracterele limfei canalul toracic- CHILOTORACE cisterna Pequet- ASCITA CHILOASA
TROMBOZA LIMFATICA
D: Coagularea limfei in vase in timpul vietii
Etiologie: inflamatii tumori
Microscopie: fibrina limfocite
STAZA LIMFATICA
D: Stagnarea limfei cu cresterea lichidului interstitial realizandu-se
LIMFEDEMUL
Etiologie:: malformatii traumatisme: operatia Halstedt- ANGIOSARCOM tromboza parazitoza: FILARIOZA
MACROSCOPIE:
LIMFEDEMUL
TULBURARILE CIRCULATORII ALE LICHIDULUI INTERSTITIAL
Schimburile plasma-interstitiu- 7.000l/zi
DESHIDRATAREA
D: Scaderea cantitatii de lichid interstitial
Etiologie: aport insuficient pierderi masive: vome, diarei, sudoratie tulburari metabolice si electrolitice: diabet zaharat insuficienta CSR
MACRO (vizibil mai ales la copil): fontanela deprimata mucoase uscate piele pergamentoasa pliu cutanat lenes
………………………..
Hemoconcentratie hipervascozitate: tromboze
CID soc
EDEMUL
D: Cresterea cantitatii de lichid interstitial
MECANISME: cresterea presiunii hidrostatice: congestie staza scaderea presiunii coloid-osmotice: hipoproteinemie tulburari ale circulatiei limfatice: limfedem retinerea ionilor de Na
CLASIFICARE: local: edem venos edem limfatic edem inflamator edem angioneurotic: Quincke generalizat: edem cardiac edem renal edem hepatic lichid in seroase: hidrotorace hidropericard hidroperitoneu- ascita hidrartroza hidrocel anasarca: edeme generalizate+lichid in seroase
Edemul cerebral
