De regula, manifestarile clinice sunt mai putin numeroase, semnele fizice sunt relativ putine comparativ cu semiologia CV: h5s15sm
• Modificari de forma ale rinichilor
• Modificari ale vezicii urinare pline
• Manifestari generale
Simptomele sunt mai numeroase.
In mai mare masura decat la aparatul respirator si cardiovascular, explorari functionale, chiar si putin sofisticate, sunt foarte folosite pentru stabilirea diagnosticului: examenul de urina.
Se poate face aprecierea starii rinichiului prin masuratori cantitative sau semicantitative: creatinina serica; capacitatea de concentrare a urinii.

Durerea
I. durerea renala: renalgia

mecanismul renalgiei este distensia capsulei renale, cu sau fara inflamatie, in cursul unui proces infamator / ischemic / neoplazic.
Poate fi renalgie acuta sau renalgie cronica

a. renalgia acuta

apare in inflamatia cailor urinare superioare: pielonefrita acuta trombembolismul renal
- localizare: lombara, cu intensitate maxima in punctul costomuscular (intersectia coastei XII cu masa lombara).
- Iradiere anterioara, catre ombilic
- Durerea are caracter de durere acuta, de rupere, de distensie
- Intensitate mare sau foarte mare la trombembolism
- Debut brusc in trombembolism
Treptat in timp de ore, in pielonefrita
- durata durerii este variabila, in general lunga - zile.
- Ameliorata de
- analgetice majore
+ antispastice
+caldura

- Manifestari asociate:
- modificari patologice ale urinii
- urini tulburi datorita leucocitelor (piurie)
- urini cu sange (hematurie macroscopica).
- pot apare modificari de diureza (mai frecvent, in sensul scaderii)
- pot apare modificari de mictiune (frecventa creste sau apar mictiuni dificile: polakiurie, disurie).

- Manifestari obiective:
Punerea in evidenta prin palpare / lovire a unui rinichi dureros- semnul Giordano.
Cand este prezent: palparea unui rinichi dureros. Palparea poate fi dificila datorita reactiei de aparare: musculatura abdominala, lombara se contracta.
In functie de etiologia renalgiei mai pot - si alte manifestari:
- manifestari hemodinamice, semne de soc in trombembolismul masiv
- stare septica cu soc in pielonefrita.

b. Renalgia cronica

Este putin specifica. - semne obiective asociate unei dureri lombare cu iradiere abdominala:
- Rinichi palpabil
- Giordano +
- Tulburari de mictiune.

- Intensitate mai mica, durata mare ( zile, saptamani, luni).
- Este legata uneori de boli renale severe: unele boli congenitale ale rinichiului (rinichi polichistic) sau unele tumori renale.

II. colica ureterala (renala; nefrotica) mecanismul de producere este legat de spasmul ureteral cu distensia cailor de deasupra, asociata cu diferite grade de distensie a capsulei renale.
- Debut in regiunea lombara,
- Iradieri anterior si in jos, catre organele genitale externe si catre baza coapsei - diferentiere de o durere colecistica. Unele zone de iradiere, legate de ureterul mijlociu (paraombilical la 3-4 cm) pot fi zone de maxima intensitate. Se poate confunda cu o apendicita
- Este o durere continua,
- Are caractere de durere acuta, de distensie, peste care se pot suprapune momente de intensificare paroxistica si cu momente in care intensitatea scade. Intensitatea este foarte mare, se calmeaza cu morfina
- Debutul este acut, dar nu brutal.
- Poate fi sau nu favorizata de unele imprejurari:
- zdruncinaturi care determina mobilizarea unui calcul;
- sangerare urinara cu cheaguri;
- supuratie cu dopuri de mucus sau puroi.
- Durata mare, de ore. La duratele lungi, este intrerupta de perioade de acalmie. Reluarea durerii, cu migrarea ei se asociaza cu deplasarea calculului
- Durere fara pozitie antalgica, bolnavii isi schimba mereu pozitia. Sau, in cazuri rare: decubit cu membrul inferior flectat.
- Caldura, mai ales sub forma unei bai calde, determina scaderea intensitatii durerii.
- Durerea poate fi ameliorata de analgezice cu antispastice sau de analgeticele majore.

- Manifestarile asociate sunt de doua tipuri: manifestari care intaresc diagnosticul de colica si manifestari care ‘’ incurca’’.
- Manifestari care ajuta la diagnostic:
- hematuria macroscopica
- modificari de mictiune: polakiurie dificila; mictiuni impetoase.
- Scaderi ale diurezei: oligurie, foarte rar anurie. Anuria arata prezenta rinichiului unic la nivelul caruia a avut loc colica (- un singur rinichi sau doar unul este functional).

- Manifestari care pot determina confuzii:
- manifestari digestive: frecvent greata, varsaturi, meteorism abdominal accentuat (eventual si de medicatia antispastica).
- Manifestari CV: tahicardie, modificari functionale
- Manifestari neurologice: neliniste, anxietate.

- Giordano +
- Zona maxima in punctul ureteral superior sau mijlociu sau inferior (jonctiunea uretero-vezicala).

- Examene paraclinice:
- Examen de urina: hematurie macro /microscopica
- R: abdominala pe gol- se pot vedea calculii radioopaci (spre deosebire de litiaza vezicii biliare, unde maximum 15% din calculi sunt radioopaci, aici marea majoritate sunt vizibili)
Urografie: disparitia sau scaderea severa a secretiei de partea colicii - rinichi mut urografic. Anurie de scurta durata.
- ECO - dilatatie deasupra zonei de spasm; identificarea obstacolului.
- Scintigrafie

!!! De regula colica renala este unilaterala si afebrila. Dureri cu eventual caracter de colica, dar cu febra sunt pielonefrite. La pielonefrite acute riscul de distrugere a rinichiului sunt mult mai mari - tratamentul trebuie instaurat mult mai rapid.

- Cauze multiple:
- mobilizarea unui calcul: cea mai frecventa cauza
- obstructie determinata de un cheag de sange / fragment de papila / fragment de tumora / dopuri de puroi
- obstructie prin procese de vecinatate.
- La multe din colici, nu se gaseste nici un calcul. Se presupune ca este determinata de un spasm. Favorizat de conditii de mediu: urina cu pH modificat; reflexe cu punct de plecare in vecinatate sau determinism central.

III. durere vezicala a. durerea legata de distensia acuta, severa a vezicii in retentia acuta de urina

imposibilitatea evacuarii urinii datorita modificarilor acute in starea sfincterului, modificarilor in permeabilitatea uretrei sau obstructie cronica care a devenit completa.
- Durere localizata in regiunea suprapubiana (initial retropubian), cu tendinta de a urca spre ombilic
- Iradiere in uretra, catre meat
- Durere de tip distensie, rupere
- Intensitatea creste treptat, atingand nivele extreme
- Debut treptat, in zeci de minute, pana la ore
- Durata - cat - obstructia.
- Factori agravanti: dezechilibru intre forta de evacuare si opunerea la evacuare:
- stari postanestezice
- leziuni cerebrale, accidente vasculare cerebrale
- factori calmanti: evacuarea vezicii urinare, prin cateterism uretrovezical sau punctie suprapubiana.

- Manifestari asociate
- absenta mictiunii senzatia de mictiune impetoasa: tenesme vezicale
- constituirea globului vezical - vezica destinsa, care poate fi evidentiata prin:
- inspectie - bombare
- palpare - greu tolerata
- percutie, cu forta scazuta, matitate suprapubiana, avand contur convex
- local, trebuie diferentiat de uterul gravid, tumoral sau globulos(-)

- manifestari asociate: neurologice foarte importante: stare de agitatie foarte importanta

b. cistita inflamatie microbiana sau nemicrobiana
- durere cu localizare joasa, retropubiana cu iradiere in uretra
- senzatie de arsura
- intensitate de regula mare sau foarte mare
- debut variabil, frecvent subacut
- durata: se accentueaza sau apare catre sfarsitul mictiunii, la contractia detrusorului
- se asociaza cu polakiurie.
- Durerea poate fi provocatoare de incontinenta prin mictiune dureroasa (vezica urinara nu suporta).

- Manifestari asociate:
- urina tulbure: piurie, cu hematurie in formele severe
- la palpare, sensibilitate in abdomenul inferior.

IV. Durerea ureterala
Legata de inflamatia uretrei sau de manifestari reflexe in suferinte aflate la distanta sau de ve- cinatate.
- Localizata de-a lungul uretrei
- Senzatie de arsura
- Debut subacut
- Durata: in timpul mictiunii apare sau se accentueaza foarte mult
- De cele mai multe ori - o secretie ureterala intre mictiuni, care poate fi purulenta si care poate modifica urina, mai ales la inceputul mictiunii.

- La palpare - sensibilitatea uretrei.

V. dureri prostatice la -: apar in regiunea genitala, catre baza coapsei, anal. Dureri care se pot insoti de modificari ale aspectului urinii (tulbure / cu sange ).
Dureri epididimale, testiculare - localizabile si accentuabile la palpare. Cresteri globale sau partiale ale organelor.

VI. dureri genitale la -, se aseamana cu durerile aparatului genital inferior.

Tulburari de diureza

Normalul este de 700(800)-1500(2000) ml/zi.
Cantitate mai mare de 2000(3000) ml - poliurie. Mai putin de 700(800) ml - oligurie relativa. Oliguria este eliminarea unei cantitati de urina mai mica decat cantitatea minima necesara pentru asigurarea excretiei renale, de 400ml.
Anuria este reducerea severa la valori de 50-150ml/zi a diurezei, echivalent cu o diureza ineficienta sau lipsa totala de diureza. Absenta totala a urinii are semnificatie patologica particulara, in contextul general al anuriei.
- In insuficienta renala acuta,
- la bolnavii cu obstructie
- sau prin necroza corticala bilaterala;
- in formele severe de glomerulonefrita
- la bolnavii cu trombembolism bilateral, pe vasele mari

1. poliuria poate fi de mai multe feluri:
- poliuria fiziologica, care depinde de aportul exagerat de lichide- creste filtrarea glomerulara. Sau eliminarea unor retentii hidrosaline
- afectarea rezorbtiei distale a apei (concentrarea urinii in canalele colectoare determinata de arginin-vasopresina). In deficitul complet de arginin-vasopresina - poliurie patologica - diabetul insipid / central / hipofizar. Din punct de vedere cantitativ se elimina 15-20 litrii de urina pe zi. Urina este foarte decolorata, pentru ca urocromogenii sunt foarte mult diluati. In plus, incarcarea osmotica zilnica se distribuie intr-un volum mult mai mare - densitatea urinii este mai mica de 50 mOsm / litru - asemanatoare cu a apei. Determina o polidipsie, care daca nu este respectata, determina deces prin deshidratare. Caracteristic: poliuria este aproape total controlata prin administrarea de arginin-vasopresina. prin acest caracter se poate deosebi poliuria din diabetul insipid de potomanie: o tulburare psihica ce determina ingestia de cantitati foarte mari de lichide. Astfel se produc cantitati foarte mari de urina. La intreruperea aportului, inceteaza poliuria si nu apar fenomene de deshidratare. In plus, arginin-vasopresina nu are efect pe acest tip de poliurie.
- Diabetul insipid de tip renal, care apare prin incapacitatea tubilor renali de a raspunde la arginin-vasopresina, datorita unui defect de receptori - diabet insipid de tip 2. Boala innascuta sau dobandita in afectiuni tubulointerstitiale cronice. Diureza nu are volum mare:<6-8 litrii. Modificarile culorii si ale presiunii osmotice sunt mai putin importante. Vasopresina nu are efect si scaderea administrarii de lichide scade partial diureza. Administrarea de diuretice tiazidice scade poliuria (scade colemia - scade filtratul glomerular).
- Prezenta in urina a unor substante osmotic active determina o excretie obligatori mai mare de apa: in diabetul zaharat decompensat in urina apare glucoza,(glicozurie datorita hiperglicemiei), diureze avand valori crescute, de 4-8 litrii. Concentratia urinii este relativ mare, si in urina - glucoza.
Orice poliurie cu osmolaritate mai mare decat a plasmei este probabil determinata prin hiperosmolaritate
- Mecanismul osmotic prin incarcarea urinii cu substante osmotic active: uree, saruri din plasma, cu sau fara un grad de diabet insipid tubular apare in insuficienta renala cronica. Un numar scazut de nefroni (nefronii restanti) realizeaza functia rinichiului in conditii de hipertrofie functionala - creste foarte mult filtratul glomerular, cu cantitati crescute de substante acumulate in sange care incarca dubii renali ca cantitati osmotice mai mari.
- Poliurie cu cantitati moderate 3-4 litrii, rareori mai mult.
- Urina este decolorata datorita scaderii sintezei de urocromogenii si datorita retinerii lor in tegumente: paloare murdara.
- Urina are o densitate mica, deseori relativ fixa, in jurul valorii densitatii plasmei (1100,1200; 280-300 mOsm). Izostenurie.
- Este influentabila prin restrictia aportului de lichide, dat agraveaza insuficienta renala.

1. Oliguria poate fi sau nu fiziologica:
- Oliguria fiziologica apare la aport de apa scazut sau cand pierderile de apa sunt crescute: transpiratii abundente; diaree profuza; arsuri intinse.
- Suferintele renale sau extrarenale pot determina oligurie:
- glomerulonefrite
- retentie hidrosalina
- sindrom nefrotic
- insuficienta cardiaca
- ciroza hepatica cu ascita

osmolaritatea urinii:
-oligurie cu densitate crescuta: functie renala buna, de oricare ar fi cauza oliguriei: insuficienta cardiaca; sindrom nefrotic.
- oligurie cu densitate mica - insuficienta renala - prezenta in insuficienta renala acuta sau in stadii avansate ale insuficientei renale cronice. In aceasta situatie, poliuria scade - pseudo normalurie - oligurie. In plus la majoritatea pacientilor cu insuficienta renala cronica sub dializa apare oliguria.

2. Anuria fie o cantitate mult prea mica de urina, insuficienta pentru functia de epurare
Fie absenta totala a urinii.
Poate sa apara in insuficienta renala , frecvent acuta sau cronica, sub dializa.

Diagnosticul diferential principal trebuie pus cu retentia de urina. Se realizeaza cateterizarea / punctionarea vezicii.

3. nicturia(nocturia) - modificarea raportului dintre urina formata ziua si cea formata noaptea. Normal: 3/1. Schimbarea raportului este determinata de formarea si eliminarea unei mari parti din urina noaptea. In:
- HTA
- Insuficienta renala cronica
- Eliminarea retentiilor hidrosaline din diferite stari patologice

4. Opsiuria- eliminarea cu intarziere a lichidelor ingerate. In mod normal, lichidele ingerate se elimina total in circa 4 ore.
Cauzele opsiuriei sunt mai frecvent extrarenale - suferinte pe intregul parcurs al apei, de le mucoasa digestiva la ficat si apoi in circulatia sistemica si la rinichi. Apar influente hormonale si influente ale functiei renale.
- tulburari de absorbtie digestiva
- suferinte hepatice: HT portala sau insuficienta hepatica
- boala Addison.

Tulburari de mictiune. Mictiunea este actul fiziologic de eliminare a urinii acumulate in vezica urinara. In mod normal sunt 3-5 mictiuni pe zi, cu 1 sau nici una noaptea. Capacitatea fiziologica a vezicii urinare este de 300-400ml- in total, diureza atinge valori normale de 700(800)- 1500ml. Cresterea numarului de mictiuni, cu cantitati mai mici - polakiurie. Scaderea numarului de mictiuni - mictiune rara.

In mod normal, mictiunea se realizeaza fara durere, fara efort. Alterarea acestei calitati - disuria (mictiunea dureroasa).
Mictiunea normala este completa, sau aproape completa. La sfarsitul ei, in vezica mai raman cativa mililitri de urina. Daca ramane o cantitate mai mare de urina - retentie de urina, acuta sau cronica.
Intre anumite limite, conditionate de capacitatea maxima, urina se afla sub control voluntar. Daca nu - incontinenta urinara

1. polakiuria mictiuni frecvente cu volum mai mic. Asa zisa polakiuria poliuriei este falsa, este o necesitate determinata de capacitatea maxima a vezicii.
- Polakiuria este determinata de scaderi functionale sau organice, temporare sau definitive a capacitatii vezicale: acelasi volum de urina totale este impartita in mai multe mictiuni. Ex:
- inflamatia vezicii: cistita. Vezica inflamata devine intoleranta la destindere: comanda mictiunea la volume mai mici. Poate sa ajunga pana la incontinenta

- din diferite motive detrusorul este iritat:
- tensiunea neuro-psihica
- accidente vasculare cerebrala.
Apare mictiunea impetoasa cu incontinenta.

- Reducere organica a vezicii:
- vezica fibroasa TBC
- tumora vezicala vegetanta
- litiaza vezicala masiva
- rezectii vezicale chirurgicale

- o situatie particulara este polakiuria ‘’prin prea plin’’ - polakiuria retentiei urinare incomplete, cand la sfarsitul mictiunii in vezica ramane un reziduu urinar. Cand se acumuleaza capacitatea maxima vezicala, bolnavul trebuie sa mictioneze- elimina o parte, restul se retine.

- Polakiuria reflexa, incadrabila in prima situatie. De exemplu in colica ureterala

- Se analizeaza si din punctul de vedere al ritmului nictemeral.
Polakiurie -; nocturna: in a prima parte a noptii- faze initiale in adenomul de prostata
-; diurna ¦ vezica iritata
¦litiaza vezicala, legata de miscare
-; nocturna si diurna - scaderea capacitatii vezicale.

- Manifestari asociate polakiuriei -
•cel mai frecvent se asociaza cu disuria - in sindromul ureteral.
•In iritatiile / inflamatiile de vezica se asociaza cu retentia de urina si cu tulburari de diureza.

- Aspectele calitative ale urinii - prezenta / absenta urinii tulburi; a urinii cu sange

2. Mictiunea rara
Cresterea capacitatii vezicii in megavezica, frecvent asociata cu megaureter. Sau in diverticulii vezicali.
Corelarea cu oliguria nu este corecta.
3. Disuria: determinata de existenta de obstacole le evacuare sau de un dezechilibru intre forta detrusorului si rezistenta intalnita. Hiperpresiunea in aparatul urinar are potential de distructiv pe rinichi.
Definitie:
1.. mictiune cu efort
2..eventual cu durere
3..care necesita uneori pozitii speciale, pentru a creste forta
4..care se insoteste de modificari ale jetului urinar.

•Mictiune cu efort: efortul poate fi pentru inceperea mictiunii, pentru continuarea ei sau uneori pentru reluarea mictiunii, cand disuria se prezinta intrerupta. Este favorizata de mictiunea in picioare, cu presiune pe abdomenul inferior pentru a creste forta de expulzie.

•Durerea apare in cistite sau in uretrite.

•Pozitii speciale: accentuarea disuriei cand bolnavul urineaza in clinostatism (in pat)

•Jetul urinar se modifica mai ales in cauze subvezicale de disurie: adenom / cancer de prostata, stenoze uretrale, corpi straini; etc.
- Modificari de forta a jetului urinar - scaderea fortei pana la ‘’ urinatul pe bombeu’’.
- Dimensiunea jetului urinar scade
- Forma jetului (normal cilindrica) se modifica. Tipic: imprastierea jetului (‘’in stropitoare’’).

• timpul de asteptare pentru inceperea mictiunii

•mictiunea in 2-3 timpi - oprirea jetului, care se reia dupa zeci de secunde, in care detrusorul s-a odihnit

cauze:
• cauze vezicale: scaderea fortei detrusorului dupa boli musculare sau dupa boli ale nervilor
• cauze subvezicale:
- adenom de prostata
- stenoze post inflamatorii
- corpi straini (litiaza)
- tumori uretrale
- stenoze de meat
- diverticuli uretrali

4. retentia de urina- mictiune incompleta, cu ramanerea in vezica a reziduului vezical, mai mare decat normal. In mod normal, reziduu vezical are valori de la cvasiabsent la zeci de centimetrii cubi (in functie de autor). Retentia de urina se coreleaza cu doua situatii diferite:
- retentie de urina fara distensie vezicala - reziduu < capacitatea vezicala
-retentie de urina cu distensie vezicala: in vezica raman cantitati mari de urina.

Retentia de urina poate fi acuta sau cronica; completa sau incompleta.

a. retentia acuta completa se asociaza cu durerea caracteristica si cu globul vezical si cu tenesme vezicale

b. retentia cronica completa reprezinta un moment de retentie completa in cadrul unei retentii incomplete, cronice.

c. retentia cronica incompleta clinic se manifesta ca o polakiurie de lunga durata, cu frecventa crescuta si cantitate de urina eliminata scazuta.
Disurie .
De la o vreme sau intermitent se asociaza cu urini tulburi - infectie urinara
Mictiunile pot fi dureroase
Pot sau nu sa apara semnele de insuficienta renala
Obiectiv: glob vezical. Prin sondaj sau punctie - se poate aprecia marimea reziduului. In plus sa poate realiza ECO post mictiune, care evidentiaza cantitati variabile de urina.

d. retentia acuta incompleta - foarte rara.
Cauze: similare cu cele ale retentiei cronice cu disurie
Retentia acuta completa poate fi momentul acut al uneia cronice
Pierderea contractilitatii detrusorului si dezechilibru dintre forta de expulzie si rezistenta intalnita
- boli severe febrile sau cu impact medical foarte important
- suferinte nechirurgicale neurologice: accidente vasculare cerebrale; meningite
- boli chirurgicale: anestezia generala / rahidiana; soc chirurgical de diferite grade
- disectezie de col vezical (se deschide cu dificultate), legata de:
- - unui adenom de prostata
- sau se manifesta ca o disurie cu retentie urinara, fara o cauza stricta.
- Afectarea mm colului vezical (ischemic);
- dezvoltarea tesutului interstitial cu fibroza;
- alterarea terminatiilor nervoase de la acest nivel.

5. Incontinenta urinara
Clasic, este de doua tipuri: adevarata, cu vezica urinara goala, urina se elimina pe masura ce se formeaza, ca masura de aparare. In paralizia sfincterului; iritabilitatea detrusorului (cistite) falsa: retentia de urina, completa sau cvasicompleta. Eliminarea are loc fara control, in jeturi scurte sau sub forma de picaturi.

Categorii:

1. de efort sau de stres. tipic apare la femeile cu mai multe sarcini sau la persoanele in varsta, la care tonusul musculaturii perineale este scazut, cu diferite grade de prolaps rectal sau vaginal. Apare la cresterea presiunii intraabdominale: tuse, carat greutati.

2. interventii chirurgicale care au afectat functia colului - adenom de prostata, mai ales operatiile endoscopice, care pot leza colul vezical

3. anomalii anatomice innascute ale aparatului urinar. Anomalii de deschidere a uretrei, de asezare a vezicii - subcutan, la exterior.

4. Stres - la gadilat, cand se pierd unele sisteme de control.

5. enurezis nocturn mictiune involuntara in timpul somnului. Este normal in primul an de viata, maxim pana la 2 ani, corelata cu nematurizarea mecanismelor centrale. Aceste mecanisme sunt legate de 2 zone: sacrata, care la distensia vezicii contracta detrusorul, initial la ½ din capacitate (200ml); si o zona centrala, care se maturizeaza treptat, care determina distensia in continuare a vezicii, pana la capacitatea maxima, cand apare constientizarea nevoii de mictiune.
Persistenta enurezisului nocturn peste 2 ani este anormala: dereglari neuro-psihice importante, uneori cu componenta afectiva sau anomalii anatomice ce determina incontinenta urinara.
Daca reapare dupa un numar de ani - tulburari neuro-psihice.

Modificari calitative ale urinii
Pot fi clinice: hematuria macroscopica; piuria; kiluria sau paraclinice: proteinuria, etc.

1. hematuria - prezenta de sange in urina, poate fi de doua tipuri:
¦ cu modificari de culoare ale sangelui hematuria macroscopica
¦ vizibila doar la testele de laborator - hematuria microscopica hematuria macroscopica modificari de culoare cu diferite nuante de rosu, de la ‘’apa cu care s-a spalat carnea’’, pana la sangerie.
• transparenta urinii se pierde. O serie de pigmenti care determina modificari de culoare nu modifica transparenta urinii
•la pastrarea urinii intr-un vas se depune un sediment rosu-caramiziu
• prezenta de cheaguri - indica intensitatea hematuriei. Clasic, cheagurile apar in hematuria de origine vezicala, dar pot apare si in hematuria inalta, abundenta
• cantitatea de sange necesara pentru aparitia hematuriei macroscopice este relativ mica - 1-2 cm cubi de sange la litru.
• hematuria macroscopica trebuie deosebita de contaminarea urinii cu sange din vecinatate, mai ales la femei

Se realizeaza separarea de uretroragie: sange din partea anterioara a uretrei, care se elimina independent de mictiune.

Colorarea cu pigmenti endo / exogeni (medicamente) a urinii:
- Cel mai frecvent pigmentii endogeni determina o coloratie asemanatoare, dar care apare dupa un timp de la explulzia urinii, de ordinul zecilor de minute, in porfirii. Rareori culoarea pare de la inceput.
- Hemoglobinuria apare dupa o hemoliza intra vasculara
- Mioglobinuria apare dupa necroze musculare, rabdomioliza. Clasic, posttraumatic, dar si in intoxicatiile etilice severe
- Bilirubina da urinii o culoare galben- brun spre verde. Seamana cu hematuria cu sange oxidat.
- Urobilinogenul, cand este in cantitate crescuta, determina o coloratie catre rosu portocaliu.
- Melanina, care apare in melanomul malig cu producere si eliminare crescuta, determina aparitia de urini negre.
- Alcaptonuria (-) determina aparitia de urini negre sau brune foarte inchis
- In urina se pot elimina pigmenti din diferite alimente, de exemplu din sfecla rosie
- Unele medicamente au eliminare urinara si modifica culoarea urinii: antihelmintice; piramidonul; algocalminul; antibiotice; antiTBC.

Cauzele sunt similare pentru hematuria macroscopica si cea microscopica. Pentru hematuria microscopica sunt importante diferite elemente clinice si de laborator asociate hematuriei:

- Dureri asociate, de tipul renalgiei acute - tomboembolism renal
Colica renala (ureterala) - hematurie macro / microscopica
- aspectul hematiilor la examenul de urina:
- relativ normal - origine joasa
- modificate, cu hemoglobina pierduta - origine inalta, cu stagnare - leziuni ale nefronilor
- prezenta cilindrilor eritrocitari - sangerare inalta, din glomerulonefrita.
- Proteinuria , in functie de cantitatea si calitatea proteinelor, de exemplu: proteinuria nefrotica, de tip glomerular, neselectiva din suferintele glomerulare
- Numar crescut de leucocite - cistita hemoragica
- Stabilirea caracterului unilateral / bilateral al hematuriei de origine inalte, renala, de obicei paraclinic: urografie; cateterism - in mare, separa hematuriile medicale (bilaterale) de cele unilaterale ( care apartin nefrologiei).
Cauzele hematurie:
- La nivel renal
- inflamatii glomerulare
- suferinte vasculare, inclusiv trombembolism renal
- inflamatii - TBC renal
- litiaza renala
- tumori renale
- La nivel ureteral
- inflamatii: TBC
- litiaza
- tumori ureterale
- La nivelul vezicii urinare
- inflamatii nespecifice: cistite severe, cu hematurie si piurie specifice : TBC parazitare : schystosoma
- tumorile vezicale benigne (polipi vezicali) sau maligne - hematurie macroscopica cu cheaguri
- litiaza vezicala, frecvent de origine renala sau formata local
- La nivel subvezical
- la barbati: hematurii prostatice;
- la femei si la barbati: hematurii uretrale: tumori, corpi straini; litiaza.
- Extraurinare (cauze generale)
- alterari de hemostaza sangvina: trombocitopenii; coagulopatii;
- anomalii ale vaselor - teleangiectazia Randu -; Osler -; Weber.

In mod normal in urina nu exista hematii. Se accepta intre 0 -;1000 hematii / ml, drept hematurie fiziologica. Hematiile se numara in camera de numarat, raportate la mm cub; pentru ca apoi sa se realizeze corectia pe un centimetru, considerand debitul de 1 cm/minut - se inmulteste cu 1000- valori pe minut (pe ml). Valori normale intre 0-1 hematii pe mm.
Originea lor este in filtru glomerular sau in tub si cai urinare.

Leucocituria fiziologica - intrarea in fluxul urinar a leucocitelor, mai frecvent in caile urinare - 5000-6000 / ml. Piuria - modificari macroscopice ale urinii datorita numarului crescut de leucocite - sute de mii/ml. Piuria microscopica - leucocite (piocite) putine, termen similar cu leucocituria.