Universitatea „Babes-Bolyai” i7q24qi
Facultatea de Psihologie si Stiinte ale Educatiei
PROIECT DE PREVENTIE SECUNDARA PREVENTIA APARITIEI ULCERULUI GASTRIC LA POPULATIA
CU GASTRITA
1. Motivatia proiectului
Specialistii in boli gastro-intestinale considera ulcerul una dintre
bolile somatice care nici macar „nu ar trebui sa existe, deoarece ulcerul
poate fi in totalitate prevenit” (Kosiak, 1991; apud Olshansky,
1993). Cu toate acestea, ulcerul gastric reprezinta una dintre bolile somatice
cele mai frecvent diagnosticate din cel putin doua motive: 1) simptomele acesteia
sunt destul de frecvent confundate cu indigestia, iar pacientul ajunge intr-un
stadiu in care boala deja s-a instalat; si 2) pentru diagnosticul de gastrita,
care se pune pentru cei care deja au un risc crescut de a dezvolta boala, se
recomanda doar medicatie si regim alimentar, fara a lua in calcul factorii
psihologici implicati in debutul bolii (Levenstein et al., 1999). Riscul
de a dezvolta ulcer apare la aproximativ 20% din populatie, care este purtatoare
a bacteriei Helicobacter pylori (Johns Hopkins Digestive Disorders White Paper,
2001; Thagard, 1997), un agent biologic al bolii. Exista un consens in
cadrul comunitatii medicale, cu privire la faptul ca managementul stresului,
managementul timpului si adoptarea unui stil de viata sanatos sunt factori care
in interactiune cu factorul predispozant bacterian pot preveni ulcerul
gastric (Levenstein et al., 1999; Jones, 2003).
2. Obiective generale si obiective specifice
Obiective generale: - preventia aparitiei ulcerului gastric la persoanele cu
gastrita
Obiective specifice:
- sa obtina informatii despre cauzele aparitiei ulcerului si despre simptomele
acestuia;
- sa inteleaga rolul si sa dezvolte atitudini pozitive fata de un stil
de viata sanatos;
- sa analizeze sursele de stres care conduc la mentinerea unor comportamente
de risc si sa dezvolte abilitati de management al stresului;
- sa dezvolte deprinderi de management al timpului;
- sa adopte comportamente alternative cu rol sanogen (vezi Tabelul 1).
Nivel al experientei Comportamente alternative
Exercitiu fizic
Alimentatie
Management al stresului
Management al timpului
- exercitii de relaxare
- meditatie
- inot, alergare, aerobic, dans
- dieta echilibrata
- consumul preferential al fructelor, al carnii albe, a zarvatatului crud
- consumul de lichide (aprox. 2 litri/zi) exceptand cafea, sucuri acidulate
sau ceai negru
- invatarea si practicarea unei tehnici de relaxare
- rezolvarea problemelor in functie de importanta
- luarea deciziilor pe baza criteriului cost/beneficii
- realizarea activitatilor pe rand
- stabilirea prioritatilor
- selectionarea ordinii activitatilor: mai usoare la inceput si la sfarsit,
sau pe cele neplacute inaintea celor placute
- intreruprerea activitatilor prin pauze
Tabel 1
3. Grupul-tinta
Grupul-tinta este alcatuit din elevii de liceu luati in evidenta de
un medic specialist sau un medic de familie cu simptome de gastrita. Acest grup
de varsta a fost preferat, deoarece pentru o preventie eficienta a aparitiei
ulcerului, trebuie avut in vedere un segment de varsta la care expunerea
fata de comportamentele de risc este mai probabila datorita programului de scoala
care devine mai incarcat.
4. Evaluarea initiala
Pentru evaluarea initiala a grupului-tinta se va realiza adminstrarea unor chestionare
nestandardizate pentru care se va realiza o interpretare calitativa. Primul
chestionar va urmari atitudinile legate de stilul de viata (adaptat dupa Baban
et al., 2001) si va contine intrebari cu raspunsuri inchise sau
deschise care vor viza urmatoarele categorii: fumatul, consumul de alcool, alimentatia
si exercitiile fizice (pentru detalii, vezi Anexa 1). Al doilea instrument de
evaluare va fi un chestionar nestandardizat cu raspunsuri cotate pe o scala
Likert de la 1 la 5 (unde 1 = foarte putin si 5 = foarte mult), care va urmari
reactiile la stres si abilitatile privind managementul timpului in relatie
cu comportamentele de risc pentru ulcer (pentru detalii, vezi Anexa 2 - cu „R”
sunt notati itemii cotati invers) si pentru care se va realiza tot o interpretare
calitativa.
5. Implementarea proiectului
A. Resurse umane:
- o echipa multidisciplinara alcatuita din psihologi specialisti in psihologia
sanatatii, clinica si scolara si cadre medicale specialisti in boli de
tip gastro-intestinale, care vor pune la punct detaliile programului sub aspect
informational;
- psihologii scolari din licee care vor fi instruiti de grupul de experti in
ceea ce priveste implementarea programului si, totodata, vor intermedia legatura
dintre directorii institutiilor si profesorii diriginti, care vor pune la dispozitie
orele de dirigentie in vederea implementarii proiectului;
Resurse materiale: - brosuri informative, planse, fise de lucru.
B. Durata proiectului
1. Faza preliminara (1 luna) va presupune urmatoarele activitati: a. training sub forma de workshop pentru instruirea persoanelor care vor implementa
programul de preventie- 2 saptamani -; o sedinta de 2 ore pentru
instruirea propriu-zisa si o sedinta de 2 ore la interval de o saptamana
pentru a obtine feedback asupra intelegerii activitatilor si pentru realizarea
unei simulari. b. aplicarea instrumentelor de evaluare la clasele de liceu incluse in
proiect (1 ora) si realizarea interpretarii calitative a acestora.
2. Faza de implementare propriu-zisa a programului (2 luni)
- activitati specifice programului de preventie realizate in orele de
dirigentie (pentru detalii, vezi C)
3. Faza de evaluare a programului
- pe termen scurt (la interval de 3 luni) se reaplica instrumentele de evaluare
si se urmareste modificare atitudinilor si a comportamentelor de risc
- pe termen lung (dupa 2 ani) se va urmari procentul dintre participantii la
programul de preventie care au dezvoltat ulcer.
C. Metode si strategii utilizate
Ziua 1 (1h):
Obiectiv specific:
1) - sa obtina informatii despre cauzele aparitiei ulcerului si despre simptomele
acestuia.
Strategii/metode si activitati aferente: a- discutii frontale
- se prezinta simptomele bolii si principalele modalitati de preventie (consumul
de alimente sanatoase, renuntarea la consumul alcoolului in exces, la
sucurile carbogazoase si adoptarea exercitiului fizic constant si se impart
brosuri informative, continand informatii de tipul celor de pe urmatoarele
site-uri www.health.allrefer.com si www.curezone.com) (10 min). b- studiu de caz
- se va prezenta un caz al unei persoane de aceeasi varsta cu participantii,
cu peocupari asemanatoare, se vor evidentia simptomele experientiate si se vor
oferi date despre comportamentul sau (5 min). c- metoda grupurilor interdependente
- pornind de la informatiile obtinute din studiul de caz se vor forma grupuri
de lucru: primul grup va face legatura dintre simptome si alimentatie, al doilea
dintre simptome si antrenamentul fizic, iar al treilea dintre simptome si alte
comportamente (fumat, consum de alcool) (10 min);
- fiecare grup va avea sarcina de a-si desemna un reprezentant, care va face
o prezentare a concluziilor; acolo unde vor exista lacune, mediatorul va interveni
si va completa raspunsurile (25 min);
Obiectiv specific:
2) - sa inteleaga rolul unui stil de viata sanatos si sa dezvolte atitudini
pozitive fata de acest tip de comportamente.
Strategii/metode si activitati aferente: a- elaborare de poster
- se va cere grupurilor deja formate pentru urmatoarea intalnire,
sa se informeze si sa identifice alimentele, sporturile, respectiv alte comportamente
care previn aparitia ulcerului in vederea elaborarii unui poster (10 min).
Ziua a 2-a (1h):
Obiectiv specific (continuare) b- dezbatere in grup
- se realizeaza o scurta prezentare a fiecarui grup (15 min);
- se discuta concluziile si se fac completari de catre toti participantii (15
min).
Obiectiv specific:
3)- sa analizeze sursele de stres care conduc la mentinerea unor comportamente
de risc si sa dezvolte abilitati de management al stresului.
Strategii/metode si activitati aferente: a- analiza de tip force field
- se aleg prin vot cateva comportamente de risc si se realizeaza o analiza
functionala a factorilor care mentin aceste comportamente (2 min);
- se identifica un comportament de risc realizat individual si se analizeaza
costurile si beneficiile prin completarea unor fise de tip force field analysis;
cu ajutorul acestei fise se trec argumentele pro si contra pentru care se atasaza
un scor de la 1 la 5 pentru fiecare argument (pentru detalii, vezi Anexa 3)
(3 min);
- se propun individual modalitati de contracarare a aspectelor contra (5 min). b- discutie in perechi/brainstorming
- se identifica mai multe posibile surse de stres care stau la baza comportamentelor
de risc (5 min);
- se lucreaza in perechi, fiecare identifica posibilele surse de stres
conform comportamentului ales in analiza force field (5 min);
- se propun solutii prin brainstorming (5 min);
- se urmaresc consecintele comportamentului alternativ (5 min).
Ziua a 3-a (1h)
Obiectiv specific:
4)- sa dezvolte deprinderi de management al timpului.
Strategii/metode si activitati aferente: a. evaluare/sumarizarea autoobservarii
- se completeaza individual un chestionar de atitudini, valori si preferinte
legate de activitatile din timpul liber (pentru detalii, vezi Anexa 4) (10 min);
- se realizeaza o lista cu activitatile realizate de obicei si cu cele dorite,
dar pentru care nu este suficient timp (10 min);
- se urmareste in ce masura preferintele rezultate din aplicarea chestionarului
sunt reflectate de activitatile la care elevii participa (5 min);
- se precizeaza principiile care stau la baza managementului timpului (5 min). b. discutie in perechi si de grup
- in perechi se cauta pe baza principiilor enuntate solutii specifice
de management al timpului (15 min);
- se impartasesc concluziile si se discuta eventualele consecinte negative,
care ar putea interveni prin aplicarea noilor modalitati de management al timpului
(10 min). c. automonitorizare
- se cere ca tema de casa exersarea noilor cunostinte prin monitorizarea activitatilor
zilnice (pentru detalii, vezi Anexa 5) si prin trasarea unui orar al activitatilor
(5 min).
Ziua a 4-a (1h si 30 de min):
Obiectiv specific (continuare) d. dezbatere in grup
- se verifica tema de casa printr-o scurta descriere a activitatilor din ultima
saptamana (20 min);
- se vor indica problemele aparute si se vor propune solutii (15 min).
Obiectiv specific:
5)- sa adopte individual comportamente alternative cu rol sanogen.
Strategii/metode si activitati aferente: a. invatarea unei metode de relaxare
- se prezinta beneficiile relaxarii pentru prevenirea ulcerului (5 min);
- se realizeaza o prezentare a pasilor metodei si se discuta acesti pasi (5
min);
- se exemplifica metoda prin realizarea unei relaxari in grup (20 min);
- se obtine un feedback de la participanti si se discuta (15 min). b. tema de casa/automonitorizare
- se face un rezumat al activitatilor realizate (5 min);
- se propune continuarea monitorizarii pentru urmarirea comportamentelor sanogene
(5 min).
6. Evaluarea finala
Evaluare a efectelor pe termen scurt: se reaplica instrumentele de evaluare
initiala la un interval de 1 luna dupa incheierea programului de preventie.
Evaluarea efectelor pe termen lung: realizarea unui follow-up la 2 ani dupa
incheierea training-ului pentru a putea deduce efectele in timp
asupra sanatatii prin evaluarea numarului de persoane care au dezvoltat simptome
premergatoare ulcerului sau au deja acesta boala, comparativ cu cei de aceeasi
varsta neinclusi in program.
Bibliografie
Baban, A. et al. (2001). Consiliere educationala -; ghid metodologic pentru
orele de dirigentie si consiliere. Ed. Psinet, Cluj, Romania.
Jones, J. (2003). Stress responses, pressure ulcer development and adaptation.
British Journal of
Nursing, 12, 17-23.
***(2001). Johns Hopkins Digestive Disorders White Paper. www.hopkinsafter50.com
Olshansky, K. (1993). Adaptarea unei dicutii panel de la Annual Wound Healing
Symposium,
Virginia Medical College; Richmond,Virginia.
Levenstein, S. et al. (1999). Stress and peptic ulcer disease. Journal of American
Medical
Associacion, 281, 1, 10-11.
Thagard, P. (1997). Ulcers and bacteria: discovery and acceptance. www.cognosci.uwaterloo.ca
www.health.allrefer.com- Gastric ulcer symptoms and signs; Ulcer cause prevention.
www.curezone.com- Foods and drinks that kill.
Anexa 1
Chestionar de evaluare a atitudinilor legate de stilul de viata
Cititi cu atentie urmatoarele afirmatii si incercuiti itemul care vi
se potriveste sau notati in spatiile libere raspunsul adecvat.
Fumatul a. nu fumez b. obisnuiesc sa fumez cateodata c. de obicei fumez intre 1-10 de tigari pe zi d. de obicei fumez intre 10-20 de tigari pe zi e. de obicei fumez mai mult de 20 de tigari pe zi
Alimentatia
1. Cat de des serviti micul-dejun? a. in fiecare zi b. atunci cand am timp c. rar d. nu obisnuiesc sa mananc de dimineta
2. De cate ori mancati pe zi? a. de 2 ori b. de trei ori c. de mai mult de 3 ori
3. Cat de des consumati carne de vita, de porc sau carnati? .........................................
4. Cat de des mancati fructe?.........................................................................................
5. Ce cantitate de lichide consumati in medie pe zi? a. sub 1 litru b. mai mult de 1 litru c. 2 litri
Alcoolul
1. Cat de des consumati alcool? a. niciodata b. la ocazii speciale c. ocazional cu prietenii d. regulat
Exercitiu fizic
1. Practicati vreun sport sau o forma de relaxare? a. da; enumerati-le : ....................................................................................................... b. nu
2. Cat de des practicati aceste acivitati? a. ocazional b. cel putin o data pe saptamana c. de mai multe ori pe saptamana
Anexa 2
Chestionar de evaluare a reactiilor la stres si a abilitatilor de management
al timpului in relatie cu simptomele premergatoare ulcerului
Cititi cu atentie urmatoarele afirmatii si acordati un punctaj de la 1 la
5, in functie de cat de mult vi se potriveste afirmatia respectiva
1 = foarte putin, 2 = putin, 3 = cateodata, 4 = mult, 5 = foarte mult.
Reactii la stres
1. Atunci cand am multe probleme de rezolvat uit sa mananc.
2. Daca nu am suficient timp, obisnuiesc sa renunt la activitatile de relaxare.
3. Daca sunt stresat prefer sa fumez.
4. Cand programul meu devine extrem de incarcat, am obiceiul sa
renunt la mese.
5. Daca ma grabesc sa termin o activitate, am obiceiul sa renunt sa mananc.
6. De multe ori imi aduc aminte sa mananc, cand ma doare stomacul.
Abilitati de management al timpului
1. Cand ma apuc de o activitate imi este clar scopul pe care doresc
sa-l ating. (R)
2. Cand am mai multe activiati de realizat, le selectez in functie
de prioritati. (R)
3. Uneori am senzatia ca nu am timp pentru toate lucrurile pe care mi le propun.
4. Cand sunt implicat intr-o activitate, am tentinta de a ma apuca
si de alte lucruri.
5. Stiu sa-mi stabilesc prioritatile pentru fiecare activitate. (R)
6. De multe ori, ma implic atat de mult intr-o activitate, incat
nu mai fac pauza.
7. De obicei, ma grabesc sa-mi finalizez activitatile.
8. Din cauza lipsei de timp, nu practic sport decat la scoala.
Anexa 3
Aspectele PRO Aspectele CONTRA
Argumente: Argumente:
1- 1 2- 2 3- 3 4- 4 ... ...
Listarea scorurilor pentru fiecare argument Listarea scorurilor pentru fiecare
argument pro: contra:
1 -; 1 -;
... ...
Relevanta argumentelor in functie de scor: Relevanta argumentelor in
functie de scor:
1. 1.
2. 2.
3. 3.
Anexa 4
Ce imi doresc; ce este important pentru mine activitatea 1: activitatea
2: activitatea 3:
Interesele mele:
1.
2. 3. 4. 5.
Abilitatile si deprinderile mele:
1.
2. 3. 4. 5.
Stilul de viata pe care mi l-as dori:
1.
2. 3. 4.
Alti factori importanti:
1. 2. 3. 4.
Anexa 5
Fisa de automonitorizare
Data: ...............
Activitati de invatare Timp alocat Activitati din timpul liber Timp alocat
Ce am reusit asa cum mi-am propus si cum?
Ce as face altfel?
Nr de mese pe zi: