Pielea este prima linie de aparare a corpului in fata agresorilor ce provoaca bolile in organism. Ea desparte interiorul corpului de lumea exterioara; apara tesuturile moi din interiorul corpului de nenumaratele microorganisme, de multimea de produsi chimici si alti factori externi daunatori din mediu cu care vine in contact. Asta nu inseamna ca ea este o bariera de netrecut; apa si caldura trec prin tesuturile pielii ajutand chiar la reglarea temperaturii corpului. e8z22ze
Exista o multime de alte substante care patrund prin piele dar permeabilitatea pielii are caracter selectiv, deoarece prin felul cum ea actioneaza, incearca sa bareze drumul substantelor otravitoare.
Deasemenea, prin multitudinea de functii pe care le indeplineste, pielea regleaza miscarea substantelor din interiorul corpului spre exterior.
De exemplu, pentru a-si indeplini rolul pe care il are in mentinerea temperaturii interne constante, ea actioneaza prin dilatarea vaselor sangvine cutanate si prin evaporarea sudorii, ceea ce permite evacuarea unui exces de caldura. Chiar si intr-un mediu cu o temperatura stabila corpul cedeaza caldura deoarece el produce continuu caldura si o cedeaza pe masura ce o produce. Cand este frig, pentru a proteja echilibrul termic al corpului, pielea se contracta limitand trecerea fluxului sangvin la nivelul ei si astfel se reduce pierderea de caldura din corp.
Pielea este un organ viu, nu o simpla membrana. Datorita receptorilor nervosi microscopici care se afla la nivelul ei, este sensibila si reactioneaza la atingere, la schimbarile de temperatura si la durere. Daca se raneste, rana se vindeca repede, pielea se reface si devine din nou prima linie de aparare a corpului. Ea este permanent supusa agresiunii factorilor nocivi din mediu. Conditia ei de sanatate este influentata de igiena vietii, de modul de alimentatie uneori prea bogat in substante toxice si prea sarac in substante nutritive, de intoxicatiile cu alcool, cu tutun, cu droguri si in sfarsit de bolile existente in organism.
Pielea sufera modificari, pierzandu-si aspectul luminos, neted, elastic si poate deveni deshidratata, aspra, subtire sau chiar ingrosata in unele zone, cu pete fie inchise la culoare sau pete rosii hemoragice, fie placi galbene; apar ridurile, imbatranirea indeosebi daca pielea nu este protejata si intretinuta ci este agresata de sapunuri si produse cosmetice de calitate indoielnica.
Pielea nu este ferita de riscul imbolnavirilor si daca nu exista o preocupare pentru a preveni bolile dermatologice acestea nu intarzie sa apara, deteriorand aspectul, structura si functionalitatea pielii. Unele afectiuni ale sistemului circulator, si nu numai, sau deficiente ale sistemului imunitar, pot altera starea de sanatate a pielii. De exemplu aparitia varicelor, ulceratiile prezente in ulcer varicos, scoame sau chiar rani prezente in psoriazis, manifestarile alergice cutanate in cazul unor alergii si numarul lor continua.
Ca si structura, pielea cuprinde trei straturi suprapuse; epidermul, dermul si hipodermul. Acestea trei impreuna cu anexele formeaza tegumentul. Anexele cuprind parul, perii de pe corp, unghiile si glandele de la nivelul pielii. Acestea sunt: glandele sudoripare care secreta sudoarea si glandele sebacee care secreta sebum.
Epidermul este stratul exterior care inveleste intregul corp uman. Nu este mai gros de 1 mm. Din el se dezvolta unghiile de la maini, de la picioare si parul. La acest nivel se produce pigmentul colorant, melanina, care coloreaza parul, pielea si ochii in diferite culori. Pielea expusa la razele soarelui se bronzeaza datorita existentei melaninei. Acest pigment protejeaza pielea, el o apara absorbind razele ultraviolete ale soarelui. Aceasta radiatie poate dauna substantei ereditare a celulei si favorizeaza cancerul pielii.
La acest nivel, al epidermului, pielea retine substantele straine. Asemenea tuturor tesuturilor si pielea are la baza celule. In partea de jos a epidermului exista procesul de refacere celulara: aici celulele se nasc zilnic prin diviziune. Gradul diviziunii celulare depinde de energia de care dispune organismul. In decursul unui ciclu de viata, celulele noi reinoiesc, cele vechi care mor si care se depun la suprafata epidermului, intr-un strat cornos, temporar protejeaza celulele vii de efectele daunatoare ale uscaciunii exagerate.
Al doilea strat, care se afla sub epiderm, se numeste derm sau pielea groasa. Ea este viguroasa si complexa. Aceasta este formata in principal din colagen si elastina. Colagenul este proteina cea mai rezistenta din natura care da pielii tinuta si elasticitate. Elastina este o proteina inrudita cu colagenul dar mai elastica. Ea se gaseste mai frecvent in pielea capului si a fetei. Colagenul si elastina permit ca pielea sa se intinda usor, sa revina repede la forma initiala, sa se indoaie, sa se sifoneze urmand miscarile corpului. Colagenul produce si un tesut de vindecare a pielii ranite in urma taieturilor si juliturilor. Deci, aici are loc vindecarea tesuturilor lezate.
Dermul este prevazut cu multe ramificatii nervoase si vase de sange. Prin papilele dermice terminatiile nervoase si vasele capilare ajung in tesuturile vii ale epidermului. Vasele capilare sunt vase de sange cu diametru foarte mic. Daca, vasele capilare se rup sangele se scurge in tesutul invecinat si apar contuziile si vanataile.
Prin papilele dermice, ajung in epiderm vasele limfatice care transporta reziduuri celulare si ajuta astfel la indepartarea toxinelor din organism. Vasele limfatice sunt canale care au functie de a drena limfa. Ele completeaza actiunea venelor. Limfa este un lichid organic care joaca un rol important in sistemul imunitar. Ea provine din sange si se cumuleaza in spatiul interstitial situat intre celulele organelor. In interiorul organismului iau nastere aceste capilare limfatice care se unesc in vase din ce in ce mai mari, apoi se aduna la un loc pentru a forma canalul toracic. Pe parcursul, pe traiectul acestor vase limfatice se gasesc mici structuri care intervin in apararea imunitara numite ganglioni limfatici.
In stratul mai profund al dermului se afla si glandele sudoripare care produc sudoarea. Aceasta la randul ei prin mici canale strabate dermul, epidermul, si se elimina atunci cand este nevoie la suprafata pielii. Tot in derm se formeaza firele de par, fie ca este vorba de firele de pe corp sau cele de pe scalp, de pe pielea capului. La baza firelor de par se gasesc glandele sebacee care produc sebum. Acest sebum este un amestec de ceara si grasimi. Aceasta substanta grasoasa asigura parului si pielii protectie, atat impotriva uscaciunii cat si impotriva ploii, frigului sau impotriva unor microorganisme daunatoare. El asigura in acelasi timp luciul si elasticitatea pielii si parului. Cerumenul din urechi, matrata din cap si urdoarea din jurul ochilor formata in timpul somnului, toate acestea sunt in esenta sebum. Uneori glandele produc sebum in exces. Este vorba de seboree. Aceasta favorizeaza aparitia bubitelor, acneei -; probabil cea mai frecventa anomalie a pielii. Activitatea hormonala mai intensa in perioada adolescentzei obliga glandele sebacee sa produca o cantitate mai mare de sebum. El incearca sa se elimine pe la radacina firului de par. Aici insa, daca nu este intretinuta o igiena zilnica riguroasa, se combina cu celulele moarte de la suprafata epidermei si se aduna in adancitura fina de la radacina parului. Aici formeaza un dop care impiedica eliberarea sebum-ului care in continuare se produce in exces. In acest moment intervin si bacteriile si se produce puroiul. Acesta nu se poate extinde, formeaza o punga la radacina parului; aceasta punga crapa si patrunde in tesuturile pielii. Pielea ca si reactie se inflameaza si apare un cos cu un varf alb-galbui. Prin urmare, orice dop de sebum numit comedom, cunoscut uzual sub numele de punct negru, se poate transforma intr-un cos purulent.
Ultimul strat al tegumentului este numit hipoderm. Este un tesut conjunctiv, mai profund, un strat grasos care asigura alunecarea pielii pe muschi oase si organele interne, amortizeaza socurile traumatice, joaca un rol de izolator si in acelasi timp constituie o rezerva de energie.
Cea mai numeroasa populatie care exista la nivelul pielii sunt bacteriile. Ele ajung pe piele imediat dupa nastere iar aici se inmultesc in ritm foarte rapid si se raspandesc de la un om la altul. Pielea adopta diferite strategii de aparare impotriva microorganismelor daunatoare in afara de bacteriile care o locuiesc permanent. Igiena zilnica, prin care se indeparteaza permanent stratul de celule moarte de la suprafata tegumentului, impiedica instalarea acestor microorganisme daunatoare o perioada mai lunga pe suprafata tegumentului. Deasemenea, tot ca protectie, pielea mai produce un invelis cu o aciditate mai ridicata si care contribuie la distrugerea si tinerea departe a microbilor.
Melanina este un alt factor de protectie al pielii, de data aceasta, impotriva razelor ultraviolete care in cantitate mare sunt nocive. Melanina absoarbe razele ultraviolete si le transforma in raze infrarosii inofensive. Diferentele de culoare ale pielii se datoreaza cantitatii de melanina produse de celule, iar aceasta depinde de cantitatea de ultraviolete pe care le poate absorbii.

STIATI CA!
• Suprafata totala a pielii este cuprinsa intre 1 si 1.6 mp.
• Actualmente exista peste 2000 de boli de piele.
• Pielea are ca functie principala controlul temperaturii corpului (la aproximativ 37 grade C).
• Cosurile, bubele, pustulele si basicile sunt cunoscute sub numele de eruptii cutanate.
• Pe piele traiesc zeci de milioane de ciuperci microscopice si bacterii. Doar cateva dintre acestea pot intra in piele (prin taieturi, zgaraieturi, rani). Numarul organismelor care traiesc pe piele se apropie de numarul populatiei globului.
• Negii pot aparea pe orice zona a corpului, chiar si sub unghii.
• Pentru sanatatea pielii, a parului si a unghiilor sunt necesare: vitamina C, niacina (vitamina B3) si calciu. Lipsa vitaminei C provoaca scorbutul (pielea pare lovita deorece sangele se scurge prin capilare), lipsa niacinei provoaca pelagra ( se manifesta prin roseata, mancarimi si ingrosarea pielii) iar deficitul de calciu face ca unghiile sa devina fragile si patate. La fel de necesare sunt vitaminele A, E, acidul hidroxi-citric (ACH), o hidratare corespunzatoare pentru a mentine colagenul si elastina intr-o stare optima.
• Alergiile cutante sunt cunoscute sub numele de dermatoze. Psoriazisul este o forma cronica de dermatoza.
• Urticaria este tot o reactie exagerata a organismului ca raspuns la un alergen (mancare, medicamente, ceva atins sau inahalat).
• Cand vremea este rece, capilarele sanguine ale pielii se ingusteaza. Ca o consecinta, circulatia sangelui catre degetele mainilor si catre picioare se micsoreaza. Acest lucru poate duce la degeraturi.
• Culoarea pielii este data de o substanta coloranta cunoscuta sub numele de melanina. Ea absoarbe razele ultraviolete si le transforma in raze infrarosii inofensive. Expunerea exagerata la soare, inainte ca melanina sa apuce sa se formeze, duce la arsuri solare.