Anxietatea este un semnal care ne alerteaza cu mult inaintea durerii, in privinta unui posibil pericol

Angoasa moderata insoteste escaladarea dorintei, in timp ce excesul diminueaza performantele

Am inceput numarul trecut un subiect, pe cit de interesant, pe atit de des intilnit in realitatea cotidiana: anxietatea. Este o manifestare atit de frecventa incit fiecare ii poate oferi propria explicatie. In numarul anterior am vorbit despre citeva simptome ale anxietatii si despre cum ar putea fi ea recunoscuta de cei care o traiesc. Astazi, voi incerca sa lamuresc care e limita intre anxietatea considerata necesara, normala si cea patologica, care necesita tratament. Vom sti astfel care dintre noi avem nevoie sa constientizam problemele si sa cerem ajutorul.

Anxietatea si media

Anxietatea, timp indelungat, „adormita“ in societatile occidentale, s-a hotarit, nu de multa vreme, sa se „trezeasca“. Astfel, daca multa vreme, pina la sfirsitul anilor '80, anxietatea era un subiect de cercetare psihologica si psihiatrica si o tema pentru intrunirile savante, astazi a devenit o problema pe care o poate marturisi orice om de pe strada. Ba, mai mult, a devenit un subiect mediatic de un real succes. Cotidiane, reviste, emisiuni televizate si de radio ne vorbesc zi de zi despre temerile nostre. Stresul mediatic, fata de anxietate, i-a mobilizat pe multi la o introspectie mai atenta. Astfel, apar inevitabil anumite intrebari: Care este limita intre anxietatea normala si anxietatea maladiva? Ce provoaca anxietatea? Spre ce ne conduce? Exista mai multe feluri de angoasa? Trebuie sa tratam toate formele de anxietate? Cum?

Anxietatea face parte din viata

Iata o afirmatie interesanta! Scopul tratamentelor nu este de a elimina orice forma de angoasa. Angoasa face parte din viata la fel ca si durerea. Ea are o functie, permite anticiparea pericolelor, scoaterea individului dintr-o situatie periculoasa si ii asigura progresul. Anxietatea este un semnal care ne alerteaza cu mult inaintea durerii, in privinta unui posibil pericol. Ea anunta retragerea sau lupta pentru viata. Astfel, anxietatea trebuie respectata si nu trebuie sa luam in considerare efectuarea unui tratament decit in cazul formelor excesive. Latura pozitiva a anxietatii este atit de pregatire a actiunii, cit si de evitare a potentialelor pericole si a mortii. Charles Darwin remarcase faptul ca fobiile nu apar fara motiv si ca indeplinesc un rol in supravietuirea speciei umane. Astfel, noi oamenii am invatat sa ne adaptam la un mediu periculos, ferindu-ne de pericole reprezentate de animale, de exemplu. Astfel, frica de intuneric, de animale, de necunoscut, de locuri inalte, din cauza despartirii de grup sint frici ancestrale care ne protejeaza viata.

Angoasa si moralitate

Anxietatea si dorinta de a controla moartea se afla fara indoiala la baza investitiilor enorme pe care societatile occidentale le fac in cercetarea medicala. Efectul principal nu este acela de „a da moartea inapoi: ci, mai curind, de a creste sensibil durata si calitatea vietii“. Flirtul cu moartea reprezinta o alta modalitate de a o imblinzi. Astfel, intilnim oameni care isi creeaza situatii dincolo de limita, stapinindu-si frica prin aruncarea de pe poduri sau cladiri inalte, legati de o banda elastica, singurul lucru care ii salveaza de la o cadere fatala. Altii escaladeaza virfuri periculoase sau apasa frenetic pe acceleratie. E vorba de asa-numitele senzatii extreme. Asadar, pun intrebarea: Care e motivul pentru care acesti oameni infrunta moastrea? Pentru a atinge o stare vecina cu betia, sau pentru a supravietui? Cel care este beat se simte oare suficient de puternic pentru a infrunta moartea?

Anxietatea si performanta

Studiile dintre angoasa si performanta ne arata ca „putina“ angoasa creste nivelul performantei, dar ca, „prea multa“, va diminua performanta. De exemplu, anxietatea este necesara pentru o sexualitate reusita. De altfel, de multa vreme a fost consemnat amestecul de anxietate si dorinta care precede apropierea si actul sexual. Angoasa moderata insoteste escaladarea dorintei, in timp ce excesul diminueaza performantele. Exemplul concludent este reprezentat de drama majoritatii impotentilor. Ei se concentreaza atit de mult asupra erectiei lor, incit ajung sa constate…tocmai absenta ei. Experimentele au aratat ca, la un subiect masculin normal, anxietatea este un factor de excitare sexuala, pe cind in cazul subiectului care prezinta o tulburare anxioasa, o crestere a anxietatii va inhiba dorinta.

Angoasa normala si cea patologica

Puteti observa asadar cum am trecut aproape pe nesimtite de la angoasa obisnuita la angoasa existentiala, apoi la starile de anxietate cu urmari grave: alcoolism, accidente, supraconsum de medicamente care dau dependenta. Concluzia este ca e destul de dificil de traversat o linie de demarcatie intre angoasa normala si cea patologica. Nici omul de la masa unui bar, care isi inneacs nelinistile in alcool, si nici cel care conduce cu o viteza foarte mare nu vor spune ca sint anxiosi. Ei sint, dupa cum afirma, pur si simplu, bautori „ocazionali“ sau soferi vitezomani, perfect normali si de multe ori apreciati de cei din jurul lor.

Delimitarea intre normal si patologic

Se face in general prin analizarea consecintelor anxietatii asupra calitatii vietii celui anxios si a anturajului. Durata tulburarilor (tn general mai bine de 6 luni), consecintele nefaste in plan profesional si relatiile cu ceilalti, sentimentul de neputinta in controlarea simptomelor, toate acestea anunta depasirea pragului de normalitate. Ansamblul tulburarilor anxioase (obsesii, fobii, anxietate generalizata, stresul post-traumatic) afecteaza viata a 14,6% din totalul populatiei. Studiile arata ca 12,5% din populatia generala ar fi fost afectata de o fobie. 67% dintre fobii ar putea fi descoperite in rindul femeilor. Cele mai frecvente sint fobiile simple (in jur de 7%), urmate de agorafobie (aprox. 4%) si de fobiile sociale (aprox. 2%). Anxietatea generalizata reprezinta un total de 4,5%. Pacientii pot avea in acelasi timp sau succesiv mai multe tulburari anxioase, urmate eventual de o depresie sau asociate cu o stare depresiva. Prin comparatie, depresia nu afecteaza decit 6% din populatia generala, la fel ca si diferite forme de toxicomanie, inclusiv alcoolismul. Schizofrenia afecteaza doar 1% din populatie. Totusi, numai un sfert din subiectii anxiosi ajung sa se trateze.

Concluzie

Anxietatea reprezinta o dimensiune normala si pozitiva a vietii umane. Ea nu devine patologica decit in momentul in care depaseste un anumit prag, definit pe baza unei modificari substantiale a calitatii vietii: ex. retragerea din viata sociala si profesionala, alcoolismul, dependenta de medicamente, conflicte conjugale, depresii, cresterea mortalitatii prin suicid sau boli de inima.