Sunt actiuni motorii, vasomotorii sau secretorii produse prin medierea sistemului nervos, ca raspuns la stimuli din mediul extern sau intern (actul reflex). Substratul anatomic este constituit de arcul reflex: receptor->cale aferenta (centripeta)->centru->cale eferenta (centrifuga)->efector. q4p3pu
Reflexele sunt neconditionate (innascute, prezente la toti membrii speciei) sau conditionate, achizitionate de fiecare individ sub influenta mediului.

Functie de arcul reflex, exista reflexe:
1. Somato-somatice (aferente si eferente somatice)
2. Somato-viscerale (aferente somatice,eferente vegetative)
3. Viscero-somatice (aferente vegetative,eferente somatice)
4. Viscero-viscerale (aferente si eferente vegetative)

Functie de substratul morfo-functional, se disting:

I) Reflexe osteotendinoase (miotatice, profunde; abr. ROT):
Arc reflex: fus neuromuscular, receptori Golgi -;> fibre groase proprioceptive,colaterale -;> neuroni somatomotori-;> axoni -;>sinapsa neuromusculara -;> contractie.
-pragul de stimulare al fusurilor neuromusculare este coborat->o intindere mai mica de 0.25 mm declanseaza reflexul
-percutarea tendonului muschiului determina intinderea fibrelor musculare->ROT
-orice lezare duce la modificarea pana la abolire a reflexului ce poate indica localizarea procesului patologic
Influente:
- spinale
- supraspinale:
• Piramidale: efect inhibitor pe motoneuronul spinal (periferic), deci ROT sunt exagerate, vii, in afectiunile sistemului piramidal. ROT pot fi inhibate voluntar, pe aceasta cale.
• Cerebeloase: efect facilitator pe motoneuronul periferic a mic si arc reflex tonigen; leziunile determina hipotonie musculara, iar ROT devin pendulare.
-tehnica de examinare:
• temperatura camerei de aprox.20 grade
• bolnav linistit iar segmentul examinat relaxat
• zona percutata trebuie sa aiba integritate anatomica a tesuturilor
• examinare simetrica si sistematica
• manevre de facilitare ce urmaresc distragerea atentiei bolnavului si inlaturarea unor influente exercitate de la nivele superioare
• manevra Jendrassik->bolnavul isi inclesteaza mainile,trage cu putere in momentul percutiei
• strangerea pumnului
• tuse
Exemple de ROT:
A) Bicipital (C5-C6): percutarea tendonului distal al bicepsului determina flexia antebratului, precum si o usoara supinatie.
B) Tricipital (C6-C8): percutarea tendonului distal al tricepsului determina extensia antebratului.
C) Deltoid (C5-C6): percutia laterala a tendonului deltoidului (pe fata laterala a bratului) determina abductia bratului.
D) Patelar (rotulian, L2-L4): percutarea tendonului cvadricepsului determina extensia gambei pe coapsa
E) Achilean (L5-S2): percutia tendonului achilean determina flexia plantara a piciorului prin contractia tricepsului sural
F) Medioplantar (L5-S2): percutarea regiunii medioplantare determina flexia plantara a piciorului.
G) Mandibular (maseterin; este trigemino-trigeminal): pacientul tine gura usor intredeschisa; percutia metonului (eventual indirecta, prin aplicarea prealabila a unui deget la acest nivel) determina o miscare rapida de ridicare a mandibulei.

II) Reflexe osteoperiostale (nu sunt miotatice):
Sunt declansate prin stimulare directa a proprioceptorilor periostali si ososi.
Exemple:
A) Stiloradial (C5-C6): percutia apofizei stiloide radiale provoaca contractia muschilor biceps, lung supinator, brahial anterior, cu flexia antebratului pe brat
B) Cubitopronator (C6-D1): percutia apofizei stiloide ulnare determina contractia muschilor rotund si patrat pronator, cu pronatia antebratului.
C) Scapular (C7-D1): percutia marginii spinale a omoplatului provoaca contractia pectoralului mare, sub- si supraspinosului, cu adductia bratului, adesea insotita de rotatie interna.
D) Medio-pubian
E) Olecranian
F) Al adductorilor
G) De flexie a gambei
H) Cuboidian

Modificari ale ROT si ale reflexelor osteoperiostale: a) in intensitate:
• diminuare/abolire:
- leziuni ale arcului reflex->afectiuni ale nervilor periferici,leziuni radiculare, leziuni ale cordoanelor posterioare,leziuni ale centrilor reflecsi
- leziuni supraacute ale sistemului piramidal (faza flasca), datorita inhibitiei supraliminale pe care o sufera motoneuronii spinali sub influenta stimulilor intensi declansati pe calea piramidala.
• exagerare: leziuni piramidale constituite; este permanenta; se datoreaza eliberarii motoneuronilor spinali de sub influenta inhibitorie a neuronilor corticali. b) in caracter.
• reflexe inversate->efectul apartine muschiului sau grupului muscular antagonist
-apare daca calea efectorie a reflexului este lezata la nivel medular,aferenta senzitiva este intacta iar stimulul senzitiv se orienteaza spre neuronii motori invecinati (neuronii din nucleul antagonist)
• reflexe controlaterale->efectul muscular determinat de muschiul cu tendonul percutat + contractia unui grup muscular al membrului de partea opusa
• reflexe pendulare->oscilatii cu caracter de balansare care ? in amplitudine
-apar in afectarea formatiunilor superioare cu rol facilitator esp.leziuni cerebeloase

III) Reflexe cutanate si mucoase:
Se produc prin stimularea receptorilor din tegumente si mucoase.
Arc reflex polisinaptic->numar mare de neuroni intermediari la diverse nivele encefalice->cai aferente segmentare,fascicule ascendente,instante senzitive cerebrale,cai descendente,neuron motor periferic,cale eferenta motorie
Exemple:
A) Abdominale ( semn Rosenbach)->excitarea tegumentelor abdominale duce la contractia musculaturii subiacente si la deplasarea ombilicului a) Epigastric (D5-D7): stimularea marginii inferioare a sternului.->tractiunea musculaturii superioare a abdomenului b) Cutanat abdominal superior (D6-D7): stimulare latero-medial, sub rebordul costal, paralalel cu el->contractia partii superioare a dreptului abdominal->ombilic in sus si in afara c) Cutanat abdominal mijlociu (D8-D9): stimulare latero-medial, pe orizontala care trece prin ombilic->ombilic in afara d) Cutanat abdominal inferior (D10-D12): stimulare latero-medial, paralel cu arcada crurala ->ombilic in jos si in afara
B) Cremasterian (L1-L2): stimularea fetei interne a coapsei determina ascensionarea testiculului sau retractia labiei mari vaginale si usoara contractie a fibrelor inferioare ale muschilor abdominali
-modificarea reflexelor cutanate abdominale si cremasterian:
• abolire->leziunile arcurilor reflexe segmentare si leziuni piramidale
• exagerare->nevroze anxioase,intoxicatii cu stricnina,hipertiroidism
C) Cutanat plantar (L5-S2): stimularea marginii externe a plantei, pana la nivelul halucelui, determina flexia plantara a degetelor prin contractia muschilor plantari
-abolire->leziuni tronculare,radiculare,medulare
-“indiferentism plantar”->valoros daca este unilateral
D) Anal intern si extern (S5): stimularea zonei de mucoasa a orificiului anal determina contractia sfincterului anal extern sau intern
E) Cornean (trigemino-facial): stimularea marginii laterale a corneei declanseaza clipitul bilateral (contractia orbicularului ocular) si retractia capului

-calea aferenta->ramura oftalmica trigemen
-calea eferenta->orbicularul pleoapelor (inervat de nervul facial)
-centru->punte
F) Conjunctival (trigemino-facial): stimularea conjunctivei globului ocular declanseaza clipitul.
G) Velopalatin si faringian: atingerea palatului determina o contractie a muschilor faringieni, insotita uneori de miscari de deglutitie; se poate declansa reflexul de voma. Aferente: vag (pneumogastric), eferente: vag, glosofaringian.
H) Palmar,fesier,diafragmatic si bulbo-cavernos

IV) Reflexele articulare:
A) Mayer: apasarea pe prima falanga (flectarea ei) a degetului IV determina adductia si opozitia policelui prin contractia muschilor omonimi
B) Leri: flexia energica a mainii pe antebrat determina flexia antebratului pe brat
-diminuare sau abolire->leziuni segmentare ale arcului reflex sau leziuni piramidale

V) Reflexele de postura: prin apropierea capetelor de insertie ale unui muschi, se obtine contractia sa.
Sunt:
A) Locale:
1. al gambierului anterior: flexia dorsala ferma,pasiva,persistenta,a piciorului, cu eliberare brusca este urmata in mod normal de revenire imediata. Revenirea prelungita caracterizeaza sdr. extrapiramidal cu hipertonie (afectiuni paleostriate)
2. al halucelui: flexia dorsala ferma,pasiva,persistenta a halucelui cu eliberare brusca este urmata de revenire imediata dupa eliberare
-parkinsonieni->pozitia se mentine si se observa tendonul flexorului dorsal propriu al halucelui
3. al semitendinosului: flexia brusca a gambei + revenire rapida
4. al bicepsului: flexia rapida a antebratului + revenire rapida
B) Generale: se remarca in ortostatism, cu ochii inchisi. Se imprima miscari inainte, inapoi, lateral.
-impingere spre inapoi->contractia trenului anterior esp.gambierul anterior
-impingere spre inainte->contractia trenului posterior cu accentuarea tensiunii tonice a tendonului lui Achile

VI) Reflexul idiomuscular: stimularea mecanica a muschiului determina contractie. Dispare precoce in bolile musculare (distrofii musculare progresive) si este exagerat in miotonii.

VII) Reflexe patologice:
A) (Semnul) Babinski (1850): excitarea fetei externe a plantei, pana la nivelul halucelui, produce extensia halucelui si rasfirarea degetelor II-V (semnul evantaiului) +/- rotirea interna a piciorului cu contractia tensorului fasciei late
-indica o leziune piramidala.
-in leziunile periferice (paralizii ale sciaticului,popliteu extern) semnul Babinski nu se poate evidentia
-leziunile periferice pot determina “Babinski periferic”->imposibilitatea flexiei plantare determina flexia dorsala a halucelui
B) Echivalentele Babinski: aparitia semnului Babinski dupa excitarea altor zone cutanate.
1. semnul Oppenheim: apasarea cu deplasare cranio-caudala a fetei anterioare a tibiei.
2. semnul Gordon: apasarea musculaturii gambiere.
3. semnul Schaeffer: ciupirea tendonului achilean.
4. semnul Chaddock: stimularea marginii laterale a piciorului, submaleolar.
5. semnul Poussepp: excitarea ½ externe a plantei produce rasfirarea in evantai a degetelor II-V.
6. semnul Gonda->flexia pasiva ferma si persistenta a degetului IV de la picior apasand pe prima falanga
7. semnul Chiliman->flexia pasiva ferma si persistenta a degetului V de la picior
C) Reflexul de flexiune plantara a degetelor: miscare discreta, clonica, de flexie plantara a primei falange de la degetele II-V de la picior, in urma:
1. percutiei bazei degetelor II-V cu ciocanul sau degetele examinatorului (semnul Rossolimo).
2. percutiei regiunii cuboidiene (semnul Mendel-Bechterew) (reflex cuboidian inversat).
3. percutiei calcaiului (semn Weingrow)
D) Reflexul de flexiune a policelui:
1. semnul Hoffman: la ciupirea falangei distale deget III.

2. semnul Rosner: percutia cu degetele a ultimelor falange a degetelor II-V.
3. semnul Troemmer->percutia bazei degetelor II-V
E) Reflexul orbicular al buzelor Tolouse: se percuta interlinia labiala in portiunea mijlocie si se obtine contractia orbicularului buzelor cu strangerea buzelor si proiectia lor inainte
-arcul reflex este trigemino-facial
F) Reflexul palmo-mentonier (Marinescu-Radovici): stimularea zonei mijlocii a fetei anterioare a gatului mainii la baza policelui produce contractia musculaturii mentoniere homo- sau bilaterale
-aferenta->C6-C7
-eferenta->nervul facial
G) Reflexe de automatism medular->leziuni medulare grave ce determina interesare piramidala bilaterala
1. Reflexul de tripla flexie: inteparea plantei determina flexia dorsala a piciorului pe gamba, flexia gambei pe coapsa si a coapsei pe bazin. Aceste miscari nu pot fi facute voluntar. Are valoare in stabilirea limitei inferioare a leziunilor medulare,aceasta fiind precizata de teritoriul radicular pana la care stimularea cu acul declanseaza reflexul.
2. Reflexe de extensie incrucisata: in timpul producerii reflexului de tripla flexie, se observa contralateral miscarile contrarii: extensia coapsei si gambei, cu flexia plantara a piciorului si flexia halucelui. Apare la provocarea reflexului de tripla flexie, in aceleasi conditii patologice.
3. Reflexul de masa:ciupirea tarsului sau inteparea plantei determina reflex de tripla flexie homolateral,reflex de extensie incrucisata,mictiune,defecatie,transpiratie
4. Reflexul homolateral de extensie (ipsilateral)->extensia coapsei,extensia gambei si coapsei,flexia plantara a degetelor si a piciorului la excitarea regiunii fesiere,perineului sau a triunghiului Scarpa
5. Reflexul de mers Sherrington->stimularea tegumentului de pe fata interna a coapsei in decubit dorsal duce la miscari succesive de flexie si extensie asemanatoare mersului
6. Clonusul rotulian: aparitia unor contractii si decontractii succesive si rapide ale cvadricepsului, cu deplasarea sus-jos a patelei, provocate de apasarea energica a marginii superioare a patelei in sens distal (in jos), cu mentinerea pozitiei acesteia. Este o manifestare a exagerarii reflexelor miotatice ca urmare a leziunilor piramidale. Prezenta clonusului rotulian denota o leziune deasupra L2.
7. Clonusul plantar: flexia (pasiva) dorsala energica a piciorului, care determina elongarea tendonului achilean, declanseaza un reflex miotatic de contractie si relaxare a tricepsului sural, in secuse succesive.
H) Reflexe aparute in leziunile lobilor frontali (reflexe frontale; reflexe de eliberare): sunt prezente in mod fiziologic la nou nascut si sugar, dar dispar in urma dezvoltarii ariei 6? si a functiei sale inhibitorii.
1. Reflexul de apucare al mainii (grasping reflex): la stimularea proprioceptiva a degetelor mainii (miscarea lor) pacientului, acesta apuca ferm mana sau ciocanul cu care s-a facut stimularea, desprinzandu-se cu dificultate.
2. Reflexul de apucare fortata->stimularea tactila a tegumentului intre police si indice determina apucarea ferma a stimulului
3. Reflexul de apucare al piciorului->stimularea proprioceptiva a degetelor de la picior duce la flexie plantara
4. Reflexul tonic al piciorului sau al plantei
5. Reflexul de urmarire al mainii (groping reflex, reflex de magnetizare): tendinta bolnavului de a intinde mana sau intregul m.s. dupa un obiect care trece prin campul vizual.
6. Reflexul de apucare orala: excitarea tactila a buzelor sau a tegumentelor peribucale, determina deschiderea gurii in incercarea de a apuca obiectul excitator.
7. Reflexul de urmarire al capului, gurii, buzelor si limbii: orientarea capului, buzelor, limbii spre obiectele care apar in campul vizual.
8. Reflexul de urmarire al piciorului