Fata de marea ei raspandire, prevenirea rujeolei constituie o problema insemnata. Deoarece masurile de izolare nu pot impiedica raspandirea bolii, profilaxia rujeolei se bazeaza pe imunizarea pasiva si mai ales, pe imunizarea activa. o1p13px
Masuri la ivirea unui caz.
Izolarea (la domiciliu sau la spital ) se face de la primele semne de boala pana la 6 zile dupa aparitia eruptiei.
Dezinfectia continua, si cea terminala, a camerei bolnavului sunt necesare. Suspectii sunt izolati pana la precizarea diagnosticului. Carantina contactilor este necesara, desi dificil de realizat in practica. Se aplica in colectivitatile de copii, unde s-a ivit un caz, prin interzicerea intrarii de noi copii receptivi si de vizitatori. Scolile nu se inchid, insa copiii sunt supusi unui control medical zilnic. Copiii-contacti, la care se cunoaste data precisa a contactului, pot fi lasati la scoala primele zile de incubatie, dupa care este recomandabil sa fie izolati la domiciliu.
Contactii (copiii mici sub 3 ani varsta, convalescentii dupa alte boli infectioase, copiii cu boli debilitare, etc) primesc imonoglobuline “standard” ( gammaglobulina 10% sau 16%) in doza de 0,3 ml/kg corp, din concentratia de 16% (imunizare pasiva). Aplicata in primele 5 zile de la contact, efectul preventiv al gammaglobulinei este sigur. Durata de protectie se extinde la 3 saptamani. Daca administrarea s-a facut dupa a 5-a zi de la contact, efectul este numai de atenuare si cu atat mai redus, cu cat administrarea gammaglobulinei s-a facut in ultimile zile de incubatie. In locul gammaglobulinei “standard”, se pot folosi imunoglobuline specifice (imunoglobuline umane specifice anti-rujeola), doza de 0,2-0,3 ml/kg corp .
Masuri de prevenire si combatere permanente.
Depistarea bolnavilor trebuie facuta cat mai precoce, ca si izolarea lor (4 zile inainte si 6 zile dupa aparitia eruptiei). Se va evita contactul direct al celor receptivi cu cei bolnavi. Sectiile de rujeola din spitale vor fi cat mai riguros separate (conagiozitate mare, transmitere aerogena).
Protectia receptivilor se poate realiza prin masuri de profilaxie specifica (pasiva sau activa)
A. Protectia prin imunizare pasiva se face cu gammaglobuline”standard” sau specifice, cu efect de protectie, daca se administreaza in primele 5 zile de la contact si cu efect de atenuare, daca se dau in urmatoarele zile de incubatie. Durata protectiei este de 3 saptamani.
B. Protectia prin imunizare activa. In prezent, prevenirea rujeolei, este, cu success, asigurata prin imunizarea in masa cu vaccinul cu virus rujeolic viu atenuat. Introdus in 1963, acest vaccin a aratat o inalta eficacitate, determinand o imunitate protectiva in circa 95% din cazuri, reducand substantial morbiditatea prin rujeola (in S.U.A. de la 400.000 de cazuri pe an, la mai putin de 3000 de cazuri in 1984).
Varsta de vaccinare. In mod usual, se incepe de la varstade 12 luni (chiar 15 luni dupa unii autori) asi ulterior se face la orice varsta. Experienta a aratat ca efectuarea sub varsta de 12 luni poate reduce sansa si gradul seroconversiunii, din cauza persistentei mai prelungite a anticorpilor transmisi de la mama. Toti autorii sunt insa de accord ca in cazurile de risc mare de contact infectios pentru sugari (epidemii in crese, morbiditate mare la varsta mica) este indicat sa se faca vaccinarea de la varsta de sase luni. In aceste cazuri, este insa necesar sa se repete vaccinarea la varsta de 15 luni, pentru o protectie completa (sub 12 luni protectia este de numai 67%). Copiii mai mari si adolescentii se vaccineaza daca sunt receptivi. Expunerea la rujeola (contact infectant) nu constituie o contraindicatie a vaccinarii. Daca vaccinul este efectuat in primele 3 zile de la contact, vaccinul induce o protectie, care impiedica dezvoltarea rujeolei.
Precautii si contraindicatii. Vaccinarea antirujeolica se amana pentru 2-3 luni, daca copilul a primit gammaglobuline, sange sau plasma (interferarea vaccinarii).
Se exclud de la vaccinare: gravidele (risc de malformatii la fat), copiii cu boli febrile severe, tuberculoza activa, precum si cei cu imunitate alterata (leucoze si alte boli de sange, persoane tratate cu corticoizi, citostatice, iradiate), din cauza pericolului de dezvoltare a unor reactii grave. Copiii cu aceste contraindicatii se protejeaza (in caz de contact infectant) cu imunoglobuline “standard” sau specifice.
Reactii adverse. Experienta de peste 15 ani cu vaccinul rujeolic a aratat o securitate foarte buna si o toleranta acceptabila. Intre 5-15% dintre vaccinati, dezvolta febra pana la 390C, incepand de la a 6-a zi dupa inoculare si durand cateva zile; mai rar apar eruptii usoare. Modificarile EEG, trecatoare si reversibile, sunt posibile, ca si convulsii, dar manifestari neurologice s-au semnalat numai in proportia de 1-1,2/1000.000 de vaccinari.
Alti autori dau proportii mai mari (1 : 25.000) de complicatii neurologice. Exceptional s-au citat cazuri de sindrom Guillain-Barré si pareze. Riscul de panencefalita subacuta sclerozanta este considerat cu totul exceptional.
Durata imunitatii. Experienta de pana acum arata ca imunitatea dureaza 10-12 ani de la vaccinare ( observatiile continua), sugerand o imunitate pentru toata viata ( desi apare mai putin puternica decat aceea dupa infectia naturala).
Esecurile vaccinarii antirujeolice sunt rare (1-5%) si explicabile fie prin prezenta de anticorpi la copilul vaccinat (sugar sau primitor recent de imunoglobuline), fie mai ales prin defectiuni de conservare a vaccinului la rece (“lantul de frig” necesar de la producator pana la aplicare), deoarece vaccinul rujeolic este foarte labil la temperatura inalta si la lumina (un mare impediment pentru zonele tropicale).
Pentru a evita esecurile prin imunitatea umorala reziduala la sugari, s-au facut incercari de vaccinare la acestia cu vaccin rujeolic administrat pe cale nazala, prin aerosoli, cu rezultate bune. Eradicarea rujeolei este posibila numai pe baza unui progrom de vaccinare antirujeolica cu vaccin viu, generalizat si sustinut a fiecarei generatii anuale de copii.
In tara noastra, vaccinarea antirujeolica se face obligatoriu copiilor, incepand de la varsta de 9 luni. Se utilizeaza un vaccin viu supraatenuat liofilizat, preparat cu tulpina Schwartz, produs de Institutul Dr. I. Cantacuzino din Bucuresti.