![]() | |
![]() |
![]() ![]() |
Politica de confidentialitate |
|
![]() | |
• domnisoara hus • legume • istoria unui galban • metanol • recapitulare • profitul • caract • comentariu liric • radiolocatia • praslea cel voinic si merele da aur | |
![]() |
![]() |
||||||
Canalul anal | ||||||
![]() |
||||||
|
||||||
Notiuni de anatomie j8q19qr Canalul anal • ultima portiune a intestinului gros cu o lungime de 4-5cm • situata perineal, origine ectodermala • tapetat in 2/3 superioare de mucoasa cu pliuri verticale • tapetat in 1/3 inferioara de epiteliu scuamos • limita dintre cele 2 portiuni, este linia pectinata (dintata) Linia ano-rectala (linie de demarcatie intre canalul anal si rect) reprezinta limita de demarcatie intre: • sistemul nervos somatic si visceral • circulatia venoasa portala si cava • sistemul limfatic visceral si somatic Noiiuni de anatomie -conformatie interioar Spatiile perianale si perirectale Rectul este inconjurat de spatiul celulo-conjunctiv pelvi-subperitoneal. Muschii ridicatori anali impart acest spatiu in: - 2 spatii pelvirectale laterale (drept si sting) - 2 fose ischio-rectale (dreapta si stinga) - spatiul retro-rectal. Hemoroizii Definiiie = sunt dilataiii varicoase ale plexului venos hemoroidal situat submucos, in regiunea columnara in dreptul celor 3 “pernite anale” fiziologice se formeaza hemoroizii, fiind localizati cel mai recvent in dreptul orelor 4, 7 si 11 (daca examinam regiunea anala in pozitia Thaliei si o privim ca pe un ceas). etiopatogenie Factori favorizanti: • predispozitie genetica (fragilitatea peretilor venosi datorita slabiciunii tesutului conjunctiv => asocierea cu boala varicoasa, varicocelul, hernia, picior plat) • tulburari metabolice si de nutritie (scad rezistenta peretilor venosi) • sedentarismul, ortostatismul prelungit Factori determinanti: • constipaiia cronica • procese inflamatorii locale (anorectite, fisura anala) • procese inflamatorii de vecinatate (prostatite, metroanexite) • obezitatea • sarcina Hemoroizii - clasificare semne clinice diagnostic - perioada de acalmie timp de citeva minute - durerea reapare si dureaza pina la citeva ore - defecatia poate fi insotita de o mica hemoragie Clinic - obiectiv Inspectie: - intre pliurile mucoasei, (cel mai frecvent posterior) o ulceratie alungita in axul canalului anal (extremitatea superioara ajungind pina la linia pectinata). - Fundul ulceratiei este rosu (gri cenusiu in fisurile vechi) si singereaza la atingere. - la extremitatea distala a fisurii, se gaseste “hemoroidul santinela” Diagnostic Pozitiv: pe baza anamnezei si examenului obiectiv. Tuseul rectal si rectoscopia sunt obligatorii. Diferential: ulceratii tuberculoase sau luetice, fistula intrasfincteriana, cancerul anal. Aceste afectiuni nu prezinta durerea caracteristica. Tratament Medical: vizeaza combaterea durerii si a contracturii sfincteriene. - regim alimentar de combatere a constipatiei, laxative usoare. - unguente cu anestezina, antibiotice si antiinflamatorii. Chirurgical: - Dilatatia anala = indicata la fisurile superficiale, efectuata in anestezie generala. - Sfincterotomia interna laterala submucoasa = sectionarea sfincterului anal intern in anestezie generala. Indicat in fisurile vechi, profunde, mari. Supuratiile perianale si perirectale Etiopatogenie Etiologie = flora microbiana a intestinului gros, propagata la spatiile celulare perirectale. E. coli, proteus, streptococ, stafilococ Si germeni anaerobi (clostridii, etc) Patogenie = infectia se produce initial la nivelul unei cripte Morgagni unde se afla glandele anale si apoi se propaga spre exterior sau spatiile perirectale. Factori favorizanti = hemoroizii, fisura anala, prolapsul anal, boala Crohn, traumatisme anale, anomalii. Clinic Subiectiv: - Durerea - intensa, vie, pulsatila, permanenta, localizata in regiunea anala si perianala, independenta de defecatie. - frisoane, febra de tip septic, stare generala alterata. Obiectiv: - semnele celsiene (tumefactie, roseata, durere, caldura) perianal in abcesul perianal si la 4-5cm de orificiul anal in flegmonul de fosa ischio-rectala. - Tuseul rectal - efectuat cu blindete pentru ca este dureros, evidentiaza o bombare laterala sau posterioara a peretelui rectal, fluctuenta si foarte dureroasa. In timpul tuseului sau dupa tuseu, prin orificiul anal se poate elimina o secretie Evolutie Netratate la timp si corespunzator, pot evolua spre: - stari toxico-septice grave, cu extindere spre spatiul retroperitoneal si suprapunerea de infectii anaerobe (gangrena gazoasa) - fistulizarea la tegumente sau in lumenul ano-rectal - poate duce (rar) la vindecare, dar cel mai frecvent duce la constituirea unei fistule perianale. Tratamentul - este Chirurgical. Tratamentul antibiotic se asociaza celui chirurgical, izolat fiind ineficient. - abcesul perianal - se incizeaza radiar fata de anus, deschizind larg cavitatea purulenta, drenaj cu mesa. - flegmoanele foselor ischio-rectale - se abordeaza prin incizii latero-anale largi, urmate de evacuarea puroiului, debridare si excizia tesuturilor necrotice si pe cit posibil, depistarea si rezolvarea criptitei cauzale, la nevoie practicindu-se si sfincterotomia partiala. Drenaj cu mese si tuburi. Fistulele perianale Sunt supuratii cronice, caracterizate prin existenta unui traiect de comunicare intre rect sau canalul anal si tegumentele perianale. Etiopatogenie Cauzele cele mai frecvente sunt: - supuratiile perianale - netratate sau tratate chirurgical incomplet sau incorect. - rar alte afectiuni -boala Crohn, tuberculoza, recocolita ulcerohemoragica, actinomicoza In functie de traiectul fistulei fata de aparatul sfincterian, fistulele perianale pot fi: - intrasfincteriene (cutaneo-mucoase) sau intersfincteriene - transsfincteriene - traiectul fistulos trece printre fibrele musculare ale sfincterului anal - extrasfincteriene (profunde) - traiectul fistulos este in afara sfincterului anal. In functie de numarul traiectelor si al orificiilor, fistulele perianale pot fi: - simple - cu un singur traiect si 2 orificii - complexe - cu mai multe orificii cutanate si un traiect bifurcat sau multiramificat. Fistulele perianale Intrasfincteriana Transsfincteriana Extrasfincteriene D - este o fistula extrasfincteriana inalta (pelvirectala). Trebuie avut in vedere ca uneori, o fistula perianala poate fi rezultatul unei afectiuni pelvine, care a fistulizat trecind prin ridicatorii anali. Tratamentul trebuie adresat in aceste cazuri afectiunii pelvine. Clinic - antecedente de supuraiii perianale tratate sau nu chirurgical. - secretie purulenta printr-unul sau mai multe orificii fistuloase situate perianal. Scurgerea poate fi permanenta sau intermitenta (orificiul cutanat se poate inchide timp de mai multe zile). - La examenul obiectiv, orificiul cutanat este situat la distanta variabila fata de anus, cu induratie in jur, prin el se exteriorizeaza la presiune puroi. - Tuseul rectal -poate decela o induratie pe peretele rectal, corespunzatoare orificiului intern al fistulei. Explorari - Anuscopia - poate evidentia orificiul intern. Pentru a usura depistarea sa, prin orificiul cutanat se poate injecta solutie Albastru de metilen - Fistulografia - cu substanta de contrast, poate evidentia traiectele fistuloase complexe. Tratamentul Singurul tratament eficient este cel chirurgical. - fistulele intrasfincteriene se trateaza prin Fistulotomie (incizia traiectului fistulos) = se cateterizeaza traiectul fistulei cu o sonda canelata si se sectioneaza mucoasa si sfincterul anal intern de la tegument pina la orificiul intern al fistulei. - fistulele transsfincteriene - se trateaza prin Fistulotomie atunci cind este necesara sectionarea cel mult a 1/2 inferioare a sfincterului extern, sau prin Sfincterotomie lenta cind traiectul este mai inalt , pentru a preveni incontinenta anala = se trece o sonda elastica (sau mai multe fire) prin traiectul fistulos si se exteriorizeaza prin anus, urmata de stringerea progresiva a laiului (firelor) timp de 4-6 saptamini. - fistulele extrasfincteriene - se trateaza prin sfincterotomie lenta iar cele inalte, pelvi-rectale, necesita colostomie de protectie, urmata de Fistulectomie = excizia conica a traiectului fistulos de la tegument la rect si sutura peretelui rectal la nivelul orificiului intern al fistulei. BOALA PILONIDALA (“jeep driver’s disease”) • afecteaza adultii tineri dupa pubertate (20 -; 40 ani) • putin frecventa > 40 ani • este o afectiune dureroasa si neplacuta Tipic, afecteaza: • persoane supraponderale • brunetii • cu igiena personala deficitara • raport B/F = 4/1 ETIOPATOGENIE CLINIC
CONCLUZIE FINALA |
||||||
![]() |
||||||
![]() |
||||||
|
||||||
|
||||||
Copyright© 2005 - 2025 | Trimite document | Harta site | Adauga in favorite |
![]() |
|