i7b9bo

-este denumita si cefalee grupata in salve sau migrena “in ciorchine”
- mai putin frecventa ca migrena, 0,5 % din barbati, 0,1 % din femei.
-debut de regula in decadele 2-3
-incidenta maxima de debut este in jurul varstei de 20 de ani
-nu are caracter familial, apare foarte rar la doi membrii ai aceleasi familii

Manifestari clinice:
1. Criza cu durata de 15-90 de minute
2. Durerea se localizeaza cu predilectie in jurul si inapoia globilor oculari
3. Durerea iradiaza in tampla, nas, maxilar inferior, dinti
4. Se asociaza congestie conjunctivala si nazala si modificari pupilare (sindrom Claude Bernard-Horner)
5. Nu prezinta aura
6. Nu prezinta semne vizuale (senzoriale), greata, varsaturi
7. Crizele survin minimum o data in 24 de ore, se succed pe un interval de 3-16 saptamani, dupa care urmeaza intervale libere de 6 luni pana la 5 ani
8. Apar frecvent episoade dureroase bianuale ( primavara, toamna)
9. Crizele sunt de regula nocturne, in aceasi perioada a zilei,survenind in medie 1-3 crize/zi
10. Pot fi provocate de stimuli externi, mai ales de ingestia de alcool, nitriti, de curenti de aer.

Tratament:
- uneori de urgenta, datorita severitatii paroxismului:inhalare de oxigen, tartrat de ergotamina, antialgice cu efect imediat injectabil
- profilactic: blocanti ai canalelor de calciu, valcroat de sodiu (acid valcroic, cu efect anticonvulsivant), carbamazepina, derivati de litiu (antidepresive), metisergid.
- Hemicrania cronica paroxistica -;
Mai rara decat migrena si nevralgia migrenoasa, cu predominanta la femei.
Manifestari clinice:
1. Crize dureroase periorbitare, cu iradiere spre tampla, ureche, gat.
2. Congestie nazala ipsilaterala si rinoree.
3. Ptoza ipsilaterala.
4. Lacrimare +/- congestie conjunctivala.
5. Crize scurte (1-2 minute), dar cu frecventa mare, de 10-14 / 24 de ore.
6. Raspunde 100% la indometacin.
- Cefaleea de tip tensiune (tension type headache) -;
-90 % din toate cefalalgiile fac parte din aceasta categorie. 75% din cazuri sunt femei. Minimum 15% au primul atac sub varsta de 10 ani.
Manifestari clinice:
1. Bilaterala in majoritatea cazurilor
2. Persistenta, cu caracter surd.
3. Variaza in intensitate de-a lungul zilei.
4. Frecvent descrisa ca o senzatie de presiune, de banda constrictiva in jurul capului.
5. In formele usoare apare in conditii de stres sau in anticiparea unui eveniment neplacut.
6. Durerea poate dura intre 30 de minute si 7 zile si apare de mai putin de 15 ori pe luna.
7. Manifestarile cvasiconstante de insotire sunt anxietatea si depresia.
8. In formele cronice durerea este prezenta mai mult de 15 zile/luna
Tratament:antidepresive (amitriptilina, imipralina),analgezice simple

- Sindroame medulare Date anatomo-functionale:
• Este situata in canalul vertebral
• Limitele topografice ale maduvei spinarii:
- Cranial: fibrele de pe fata ventrala a bulbului (fibrele decusatiei piramidale), limita care se proiecteaza pe schelet sub forma unui plan orizontal prin mijlocul arcului ventral al atlasului.
- Caudal: plan orizontal prin L2, de unde continua cu fillum terminale, care adera la a 2-a vertebra coccigiana.
• Forma: cordon turtit dorso-ventral, lung de cca 43 cm, alb mat; prezinta doua segmente ingrosate, de unde pleaca radacini ce formeaza plexurile brahial (C5-D2) si lombar (D9-D12).
• Structura:
- Canal ependimar:
- superior comunica cu ventriculul IV.
- inferior ia o forma fusiforma si se termina in ventriculul V, care se oblitereaza in jurul varstei de 40 de ani.
- Substanta cenusie->forma literei H
- coarne anterioare
- coarne posterioare
- coarne laterale
- comisura cenusie
- Substanta alba->exclusiv fibre mielinice ce imbraca substanta cenusie
-cordoane anterioare,laterale,posterioare
-fasciculul gracilis Goll si fasciculul cuneatus Burdach->sensibilitatea proprioceptiva constienta si tactila epicritica
-fasciculele spinotalamice anterior si lateral
-fasciculul spinocerebelos posterior (direct,al lui Flechsig)
-fasciculul spinocerebelos anterior (incrucisat,al lui Gowers)
• Microscopie->neuroni radiculari/cordonali/de asociatie
• Vascularizatie:
- Sistem arterial longitudinal: arterele spinale anterioare si posterioare
- Sistem arterial transversal: artere radiculare, cu dispozitie segmentara
- Sistem arterial intermediar
• Topografia radiculo-vertebrala (legea Chipaut), functie de nivel:
- Cervical: radacina= apofiza+1
- Dorsal superior (D1-D7): radacina= apofiza+2
- Dorsal inferior (D8-D10): radacina= apofiza+3
- Sub D11: ultimele 3 perechi lombare
- Sub D12: ultimele perechi sacrate
Manifestari clinice:
I) Sindroamele substantei cenusii:
A) Sdr. cornului anterior: leziuni care afecteaza pericarionul neuronilor motori periferici:
Leziuni acute:
1. Paralizii partiale, asimetrice, disociate in raport cu numarul de unitati motorii interesate; paralizia astfel instalata este una flasca.
2. ROT abolite.
3. Atrofii musculare
4. Reactii electromiografice de degenerescenta electrica
5. Caracterizeaza poliomielita acuta anterioara
Leziuni subacute, cronice:
- paralizii bilaterale,simetrice + fasciculatii
B) Sdr. cornului posterior: leziuni care afecteaza deutoneuronul cailor sensibilitatii superficiale. Initial apare hiperestezie apoi hipo(an)estezie superficiala unilaterala, suspendata pe teritoriul dermatomerelor afectate si cu disociatie de tip siringomielic
C) Sdr. comisurii cenusii (sdr. de fibre scurte): tulburari de sensibilitate simetrice si suspendate pe teritoriul dermatomerelor afectate, cu disociatie de tip siringomielic.
II) Sindroamele substantei albe:
A) Sdr. de cordon anterolateral (fasciculul spinotalamic)
Homolateral: sindrom piramidal.
Heterolateral: tulburari de sensibilitate cu disociatie de tip siringomielic.
B) Sdr. de cordon posterior (sdr. de fibre lungi)-> lezarea fasciculelor Goll-Burdach:
Homolateral si subiacent: disociatie de tip tabetic, cu tulburari de coordonare, chiar miscari coreo-atetozice
-pierderea sensibilitatii profunde constiente (simtul atitudinilor segmentare, vibrator, al presiunii profunde).
-pierderea sensibilitatii epicritice (simtul discriminarii tactile si al localizarii stimulului)
-pastrarea sensibilitatii termoalgezice si tactile protopatice
III) Sindroame mixte (lezarea substantei albe si a celei cenusii):
A) Sdr. de hemisectiune medulara (Brown-Sequard):
Homolateral:
• sublezional
- deficit motor (paralizie spastica)
- alterarea sensibilitatii profunde inconstiente
• deasupra leziunii
- anestezie pe toate tipurile de sensibilitate, cu sau fara paralizie vasomotorie
- uneori hiperestezie
Heterolateral:
- tulburari de sensibilitate termoalgezica discrete
- alterari ale sensibilitatii tactile->afectarea fasciculului spinotalamic
B) Sdr. de sectiune medulara totala:
1. paralizie totala,hipotonie,abolirea ROT si a reflexelor cutanate
2. anestezie globala a carei limita superioara poate fi depasita de o zona de hipoestezie termoalgezica
3. atonie vezicala
(toate manifestarile sunt, evident, sublezionale)
Exista trei faze:
1. Socul medular
2. Faza de automatism medular (se instaleaza dupa 3-8 saptamani): apare o activitate medulara reflexa (tripla flexie) si pot apare reflexe vegetative sfincteriene,ROT,reflexul de extensie incrucisata
3. Stadiul final: dispare orice activitate reflexa medulara; deces consecutiv septicemiei cu care se pot complica infectiile recurente care apar in acest context (urinare, escare etc.).
IV) Paraplegiile: pot apare atat in leziunile de neuron periferic, cat si in cele de neuron central
A) Paraplegie spinala->sdr.de sectiune medulara transversa
1. exista semne piramidale
2. anestezie globala
3. tulburari vegetative si trofice cu neta limitare sublezionala
B) Paraplegia pontina: datorata unor procese vasculare paramediane, procese neoformative, boli de demielinizare. Nu sunt prezente tulburarile de sensibilitate de la A), dar exista alte elemente de lezare a trunchiului.
C) Paraplegia paracentrala: este rezultatul lezarii bilaterale a lobului paracentral, de catre meningioame parasagitale, tromboflebite de sinus longitudinal, suferinte bilaterale ale arterelor cerebrale anterioare (inclusiv emergenta lor unica, malformatie destul de frecventa).Deficitul motor este precedat sau insotit de crize jacksoniene in teritoriul afectat (m.i.).
D) Paraplegia prin leziuni multiple: procese de atero- si arterioscleroza, cu aparitia de leziuni lacunare de dezintegrare ischemica care afecteaza cu precadere fibrele corticospinale pentru m.i. la nivelul emisferelor cerebrale sau in trunchiul cerebral->para/tetraplegii
-prin mecanisme similare se realizeaza paraplegiile prin leziuni multiple din unele encefalomielite

- Sindromul meningean -;

Consta intr-un ansamblu de simptome, semne si date paraclinice care traduc suferinta meningeana.
Definitii:
1. Sindrom meningean= manifestari clinice + modificari ale LCR
2. Reactie meningeana= manifestari clinice + modificari foarte usoare ale LCR
3. Meningism= manifestari clinice fara modificari ale LCR
Manifestari clinice:
A) Cefalalgie: intensa, exacerbata de miscarile capului si de orice efort fizic care duce la cresterea presiunii LCR.
B) Fotofobie
C) Varsaturi:
- spontane,de regula neprecedate de greata
- fara efort
- nu sunt ritmate de alimentatie
- pot fi declansate de miscarile capului
D) Rahialgii: determinate de - presiunii LCR in tecile meningeene periradiculare si de localizarea procesului inflamator,iritativ sau toxic la acest nivel
-se intensifica la toate manoperele ce determina - ale presiunii LCR->apasarea punctelor Valleix (intercostale),evaluarea semnelor radiculare (Lassegue)
E) Contracturi musculare: declansate prin reflexe viscerosomatice cu punct de plecare meningean. Pot fi:
Spontane (ca atitudini particulare):
1. pozitia in cocos de pusca->capul si trunchiul in extensie,coapsele flectate pe bazin, gambele flectate pe coapse,picioarele cu flexie plantara,membrele superioare spre organele genitale
2. pozitia trepiedului->cap in opistotonus,coapse flectate pe bazin,gambe flectate pe coapse, pacientul sustine capul cu membrele superioare sprijinite pe pat
Provocate:
1. Redoarea cefei->flexia capului pe trunchi determina contractura musculaturii paravertebrale cervico-dorsale
2. Semnul Kernig I: bolnav in decubit dorsal; cu un brat se ridica capul si trunchiul, iar cu mana cealalta se mentin gambele in extensie; pozitiv: se produce flexia coapselor pe bazin si a gambelor pe coapse
3. Semnul Kernig II: bolnav in decubit dorsal; se incearca flexia coapselor mentinand gambele in extensie; pozitiv: se produce flexia gambelor si se accentueaza extensia capului.
4. Semnul Brudzinski I (semnul cefei): se face ca si Kernig I, dar se ridica doar capul; este pozitiv daca apar aceleasi manifestari.
5. Semnul Brudzinski II (semnul contralateral): bolnav in decubit dorsal; se face flexia pasiva a gambei si coapsei la unul dintre membrele inferioare; pozitiv: acceasi miscare apare spontan si la membrul contralateral.
F) Hiperestezie cutanata generalizata: apare dermografismul (dunga meningitica Trousseau)
G) Sindroame de suferinta nervoasa:
1. diminuarea/abolirea ROT
2. lezarea unor nervi cranieni
3. deficite motorii
4. diskinezii,convulsii,semne cerebeloase
5. tulburari psihice (agresivitate, iritabilitate, stari delirant-halucinatorii,coma etc.)
6. tulburari viscero-vegetative (dispnee,tahicardie,hTA)
Paraclinic:
Fund de ochi: edem papilar +/- staza
Examen LCR: functie de etiologie poate releva prezenta sangelui,celulelor inflamatorii etc.