II. 1. Regimul zilei

Toti studentii, avand dorinta de a respecta igiena personala trebuie mai intai de toate sa-si alcatuiasca regimul corect al zilei si cu strictete sa-l urmeze. i5l10ln
Regimul cel mai bine se necesita alcatuit in concordanta cu indicatiile medicului, caruia trebuie de adresat pentru un sfat, pentru ca ultimul poate sa va alcatuiasca un regim cel mai convenabil.
La alcatuirea regimului zilei e necesar de a lua in consideratie: starea voastra de sanatate, nivelul de antrenare, activitatea sportiva planificata, conditiile casnice, de la institutie etc. Respectarea regimului zilei va intra in obisnuinta si nu va va face incomoditati in respectarea lui. Respectand acest regim, veti simti cu timpul imbunatatirea sanatatii voastre.
La timp trezitiva, faceti gimnastica de dimineata, apoi procedura de stergere cu prosop si de spalare, la timp alimentati-va, ocupati-va cu sport sistematic si la ore anumite culcati-va sa dormiti.
La incalcarea nebenevola a regimului zilei, cum, spre exemplu, lucrul incarcat in timpul pregatirii de examene, e necesar de a recompensa pe sine insusi prin o odihna mai indelungata, imbunatatirea alimentatiei s.a.m.d.

II. 2. Igiena corpului
Igiena corpului se concordeaza cu activitatea corecta a organismului, duce la imbunatatirea schimbului de substante, circulatiei sangvine, digestiei alimentare, respiratiei, dezvoltarii posibilitatilor fizice si intelectuale a omului.
Igiena corpului necesita, mai intai de toate, pastrarea curateniei pielii. Rolul pielii pentru organism e foarte mare. La un nivel cu plamanii pielea participa la respiratie: prin tuburile a excretiei sudaripare in fiecare zi se excreta din organism in jur de 700 g de apoi in rand cu sudoarea, cu ajutorului caruia se elimena din organism substantele toxice, ce apar in urma activitatii vitale a organismului. In acelasi timp pielea apara organismul de agentii externi.
Pastrarea pielii in curtenie e necesara la activitatea ei normala. Colbul, nimerind pe piele si amestecandu-se cu excretiile sarate a sudorii, astupa canalele de excretii glandelor sudaripare, astfel incalcand regimul normal functional al pielii. In fine, pe piele se pot acumula microorganisme patogene, care sunt periculoase pentru viata si sanatatea omului. Aflarea sistematica a pielii sub actiunea murdarii poate duce la dezvoltarea diferitor boli. De aceea e foarte important regulat de a spala corpul cu sapun si apa fierbinte. Sapunul elimina excretiile glandelor sudaripare, deschide apei accesul spre piele, apa fierbinte faciliteaza la dilatarea porilor si la curatirea lor.
Dupa fiecare antrement, competitie e necesar de a se spala bine sub un dus cald si cu sapun. Deasemenea e necesar de a introduce in regimul personal al zilei frecarile cu prosop si udarea cu apa (daca nu este posibilitatea de a lua dus) dupa efectuarea gimnasticii de dimineata.
Ingrijirea parului necesita o acuratete deosebita, pentru ca in par deseori nimereste colbul si murdaria. Copiilor li se recomanda de a se freza scurt. Frecventarea saptamanala a baii nu face exceptie de la spalarea regulata de dimineata. Spalarea se face pana la brau cu apa de temperatura camerei.
Mainile trebuie spalate cu sapun mai multe ori pe zi. Cu maini omul efectuiaza cele mai diferite lucruri, se deaceea ele si cel mai tare se murdaresc.
Unghiile de pe maini trebuie taiate si permanent pastrate in curatenie. In murdaria ce se aduna sub unghii de cele mai deseori se retin microbii.
Asa ingrijiri necesita nu doar mainile, dar si picioarele. Ranile posibile ca apar la folosirea incorecta a incaltamintei sportive trebuie de uns cu iod si de bandajat cu tifon curat.
In cazul ca aveti picioare ce se asuda repede si intens, atunci trebuie zilnic inainte de somn sa spalati picioarele in apa racoare si sa la ungeti printre degete cu tifon umezit un solutie de 10% de formalina sau galimanaina, praf de acid boric.
Curatirea zilnica a dintilor cu pasta de dinti apara dintii de deteriorarea lor timpurie, intareste gingiile si elimina mirosul neplacut din gura. Curatirea dintilor se face doar cu peria personala, si curatirea dintilor se face cu peria de sus in jos, ci nu dintr-o parte in alta. Dintii trebuie curatiti seara, iar dimineata doar de clatit gura.
Dinti buni si sanatosi -; conditie excelenta pentru digestia normala.

II. 3. Igiena imbracamintei
Imbracamintea si lingeria apara corpul nostru de factori externi (frig, caldura, ploaie) si de factori mecanici.
Activitatea normala a organismului e posibila doar la temperatura permamenta normala de 36,6 º. Daca temperatura mediului inconjurator este foarte scazuta, sau, invers, foarte ridicata, atunci organismul nu-si poate pastra temperatura normala. Incalcarea regimului de temperatura poate duce la imbolnaviri de racire sau poate duce la supraincalzirea periculoasa a organismului. De aceea omul isi amenajeaza locuinta, poarta haine, adica creaza conditii, prin care sa elimine oscilatiile brusce a temperaturii.
Pe noi ne incalzeste nu atat haina, cat stratul de aer, ce se mentine intre corp si haina si intre diferite straturi a hainei, precum si in porii tesaturii. De aceea e foarte important, ca porii hainei sa nu fie astupati nici cu umezeala, nici cu murdarie, nici cu colb. Pentru aceasta haina trebuie regulat spalata si curatita.
Nemijlocit pe piele se imbraca lingeria. Ea absoarbe in sine sudoarea eliminata din glandele sudaripare, pe ea nimeresc diferiti microbi, sub actiunea murdariei, ce le serveste ca mediu de inmultire ei incep de a elimina mirosuri neplacute. De aceea e necesar, nu mai rar de o data pe saptamana, de a schimba lingeria de corp.
Lingeria murdara nu trebuie pastrata pana la spalare in incaperea locuintei, ea trebuie pastrata intr-un cos inchis sau intr-o lada.
Lingeria curata trebuie pastrata aparte de alte haine.
Hainele si lingeria trebuie sa fie de o anumita masura si sa corespunda cu anotimpul anului.
Pe hainele exterioare, ca paltonul, suba, se aseaza colbul de afara, de aceea ele trebuiesc pastrate in coridor, sau in anatreu. Daca aceasta e imposibil, atunci inainte de a aduce haina in camera, ea trebuie curatita cu perie.
Tesaturilor hainelor li se cere de a respecta urmatoarele cerinte igienice: o buna aerisire, imbibarea apei in timpul ploii si spalarii sa fie minima, grutate nu prea mare si o buna vuloare, ce corespunde cu anotimpul anului.
Hainele sportive trebuie sa corepsunda caracterului ocupatiei diferitor tipuri de sport (spre exemplu schiajului, inotului, gimnasticii etc.) si regulilor de competitii. O importanta deosebita il are costumul sprotif pentru tipurile de sport de iarna. (schiaj, patinaj), pentru ca hainele necorespunzatoare -; usoare si nu prea calde -; pot fi pricina recelilor. Sunt inadmisibile hainele de prisos in timpul antrenamentului, cand se elimina de organism mai multa caldura.
Cel mai bun costum pentru un sportiv sunt pantalonii usori si liberi, sau chilotii si maioul din tesatura usoara de tricotaj, pentru femei -; o fusta scurta, pantaloni liberi sau chiloti, maiou.
Hainele soprtive trebuiesc imbracate doar in timpul antrenamentului sau competitii. Dupa antrenament costumul sportif (chilotii, costumul de baie, maioul, coltunii) necesita spalate.

II. 4. Igiena incaltamintei
Icaltamintea apara picioarele nu doar de oscilatiile de temperatura, ci si de franturile mecanice externe, de lovituri etc. Incltamintea trebuie sa asigure o libertate totala in miscare. De aceea trebuie ca ea sa corespuna cu forma estetica a piciorului. Sub influienta purtarii permamente a incaltamintei incorect cusute (inguste, stramte, ce apasa la ridicarea talpii) sufera de la inceput partile moi a piciorului, apoi scheletul talpii. Degetele deseori se apasa unii pe altii, iau o forma incorecta, se dezvolta picior plat si alte shimbari ale talpii.

Apasarea vaselor sangvine de catre epiderma duce la retinerea sangelui si la asudarea in exces a picioarelor.
In afara de aceasta, inclatamintea stramta duce la racirea picoarelor pe timp de iarna, ceea ce la randul sau duce la aparitia bolilor de raceala si nu rareori pot duce chiar si la inghetare. Dupa starea incaltamintei e deosebit de important de uitat in timpul unor lungi deplasari.
Pentru preintampinarea imbolnavirilor de racire e necesar de a se uita, ca picioarele sa fie uscate. Daca picoarele s-au umezit, atunci trebuie dupa posibilitate neaparat de a se schimba.
Cea mai mare parte din murdaria de afara se aduce in locuinta prin incaltaminte. De aceea, intrand in casa, in camin, trebuie bine de curatit incaltamintea de glodul alipit.
Incaltamintea sportiva trebuie sa corespuna cerintelor de competitie, precum si sa corespunda deosebirilor tehnice a tipului dat de sport: sa fie usoara, comoda si bine sa apere talpa de lovitori traumatice.
Studentii, ce participa la cross, alergari, adica la acelea tipuri de competitii ce se organizeaza in afara stadionului, trebuie sa puna sub talpa piciorului un burete de cauciuc si sa se foloseasca de numai de incaltaminte purtata.
Celor ce practica tipurile de sport de iarna se recomanda sa poarte incaltaminte de o jumatate de masura mai mare, pentru ca sa se poata in timp de ger mare sa se imbrace a doua pereche de coltuni de lana, iar in incaltamintea cu talpa de cauciuc sa se puna un asternut cald.
Incaltamintea umeda trebuie curatita si uscata intr-o incapere calda si bine ventilata. Uscarea incaltamintei pe cuptor sau aproape de foc nu se recomanda, pentru ca se deterioreaza si se schimba forma incaltamintei. Dupa uscarea incaltamintei e de dorit de a o unge cu un strat subtire de grasime, frecand-o pana la uscare.
O importanta deosebita are curatenia in partea interoara a incaltamintei si a coltunilor, ce trebuie sa fie schimbati doua ori pe saptamana.

II. 5. Igiena somnului
Somnul e salvatorul sistemului nervos, spunea I.P. Pavlov. Activitatea scoartei creierului se compune din doua procese active -; excitarea si franarea. In timpul lucrului activ predomina excitarile; in timpul somnului predomina procesele de franare. Dupa Pavlov, excitarea si franarea prezinta de la sine doua parti diferite sau doua promovari a unui si aceluiasi proces, dar in acelasi timp intre ele se duce o „lupta” continua. Balanta dintre aceste doua procese si oscilatiile sale in limita normei si pentru norma, alcatuiesc toate, comportamentul omului, sanatos sau bolnav.
Cu cat lucrul este mai incarcat, spre exemplu, in perioada examenelor, cu atat se duce la obosire, adica incarcarea celulor creierului, si prin aceasta se creaza conditii pentru aparitia procesului de franare. Aceasta franare preintampina celulele creierului de supraincarcare si distrugerea organica. Franarea poate sa ocupe sau o parte din celule creierului sau intreg creierul. Cand procesul de franare se raspandeste pe intreaga scoarta a creierului, atunci vine un somn adanac, adica calmul complet a celulelor creierului. In timpul somului se petrece asimilarea produselor alimentare, celulele isi restabilesc compozitia sa normala si capacitatea de a lucra pentru activitatea utila a creierului.
Dupa parerea lui I.M. Secenov, somnul omului matur trebuie sa dureze nu mai putin de 7-8 ore pe zi. Cel mai util somn e acel ce se incepe in prima jumatate a noptii -; inainte de ora 24 si se termina dimineata devreme.

O semnificatie foarte importanta pentru pastrarea sanatatii si a capacitatii de lucru o are elaborarea reflexului ritmului corect de somn, adica de a se culca si de a se scula in unul si acelasi timp. In aceste conditii omul repede adoarme dimineata, bine doarme si se trezeste tot timpul usor, sanatos si capabil de a lucra.
Aerul in camera trebuie sa fie curat; de a fuma in ea nu se permite.
Trebuie de a se deprinde de a dormi cu fereastra sau ferestruica deschisa. La temperatura de sub 10 º ferestruica poate fi astupata cu panza.
Asternutul este locul odihnei totale a omului. Dupa odhna de noapte omul trebuie sa se trezeasca in forma si gata pentru un lucru zilnic complet.
Odihna de nopate si somnul calm improspator e posibila doar pe un asternut comod, destul de lung si lat. Se doarme dezbracat.
Lingeria de pat si de corp trebuie sa fie nu doar curata, dar si comoda. Nu se recomanda de se inveli cu plapuma cu tot cu cap.
Componentii asternutului trebuie sa fie alcatuite din conducatori slabi ai caldurii.
Asternutul trebuie sa fie pastrat in curatenie ideala. Componentii asternutului trebuesc cat mai deseori aerisiti, iar lengeria de pat trebuie sa fie schimbata nu mai rareori de o data in 7-10 zile.
Trebuie de retinut, ca pe asternut nu trebuie de asezat, culcat in imbracamintea de deasupra sau in incaltaminte.
De culcat si de sculat trebuie, dupa posibilitate, in unul si acealasi timp. Cel mai bine e de a se culca mai devreme si de a se trezi mai devreme.
Pe noapte nu trebuie de a supraincarca stomacul cu mancare si mai ales de a bea bauturi excitante etc.
Inainte de somn trebuie bine de aerisit camera.

II. 6. Igiena locuintei
Locuinta apara omul de actiunile nefavorabile a mediului inconjurator. Pentru ca locuinta sa raspunda insarcinarii sale, ea trebuie sa corespunda unor anumite cerinte a igienei.
Locuinta trebuie sa fie destul de incapatoare, uscata, luminoasa, curata si calda in timpul rece al anului si racoroasa pe timp cald.
Cel mai mare factor negativ al locuintei e umezeala. Cauzele dezvoltarii umezelii sunt diferite, iar in dependenta de aceasta sunt si diferite masuri de lupta cu ea.
Spalarea, uscarea lingeriei, aerisirea insuficienta, spalarea podelelor neingrijita etc. aduc la aparitia umezelei in incapere.
Temperatura normala in incaperile de locuit se socoate +16-18 º. Temperatura in timpul zilei trebuie sa fie pe cat posibil de stabila. Pentru pastrarea sanatatii in orice incapere de locuit si mal ales in camine aerul trebuie sa fie intotdeauna curat. Toate acestea se reflecta la sanatatea omului.
Incaperea de locuit trebuie sa fie aerisita cat posibil de des; dimineata dupa somn si seara inainte de somn e obligatoriu.
O atentie deosebita e necesar de a acorda pastrarea curateniei in camine. Curatirea incaperii trebuie intotdeauna efectuata cu o carpa umeda, imbracata pe perie. Daca de matura camera cu peria, se ridica cobul, care nimereste in plamani. Odata cu curatirea incaperii e necesar de a o aerisi. Nu mai rar de o data in 7-10 zile e necesar de a spala podelele.