u1p22ps

Aprecierea eficientei unei terapii se poate realiza in cercetarea clinica
incepand de la studiul observational. Intr-un astfel de studiu, prin indici statistici sau epidemiologici, se prezinta modificarile in patologia
inregistrata intr-o anumita populatie in urma utilizarii unui nou preparat (a fost suficient sa se prezinte scaderea mortalitatii in pneumonia pneumococica de la 85 la l5% in urma introducerii penicilinei, pentru a nu mai fi necesara nici o altfel de demonstrare ulterioara a eficientei acestui preparat).
Studii observationale prin metoda analitica pot compara eficienta preparatului luand in urmarire grupe de subiecti tratati si netratati sau pot compara doua clase terapeutice pentru a le raporta eficienta. In fine, evaluarea atitudinii terapeutice se poate realiza intr-un context experimental in care cercetatorul aloca grupelor luate in studiu anumite functii sau calitati in acest sens apropiind studiul clinic (prin rezultatele pe care le poate furniza) de experimentele controlate din cercetarea fundamentala. Acest tip de studiu, realizat in conditii experimentale riguroase, in care expunerea (de cele mai multe ori la un factor terapeutic) este alocat subiectilor de insusi experimentator, a primit denumirea in termeni generali de Trial clinic randomizat sau Esseu terapeutic (dupa procedura obligatorie de tragere la sorti a modului de atribuire a expunerii).