s5m9me
-este o zoonoza ce se transmite accidental la om
-este mai frecvent in America Latina,tarile africane,Orientul Mijlociu
-etiologie->bacilul carbunos:
-Gram (+)
-aspect pe frotiu asemanator cu „betele de bambus”
-produce spori->este rezistent in mediul extern
-la exterior prezinta o capsula lipopolizaharidica
-produce toxine,alcatuite din 3 factori:
-factorul letal->produce leziuni la nivel tegumentar
-factorul edematiant->produce edemul
-factorul imunogen->responsabil de producerea imunitatii (atc.)
-transmiterea : de la animale la om prin contact cu produse animaliere : piei,lana,carne
-poarta de intrare:
-tegumentara
-respiratorie
-digestiva->consum de carne contaminata
-patogenia:
1. antraxul cutanat
-sporii ajung in zona unei solutii de continuitate tegumentare->se multiplica in spatiul subtegumentar-> elimina toxine
-factorul letal determina producerea unei macule care ulterior se transforma in papula->vezicula cu lichid serocitrin->vezicula cu lichid hemoragic (flictena hemoragica)->necroza in zona portii de intrare-> ulceratie (zona crateriforma) care ulterior va fi acoperita de o capsula neagra
-in jurul zonei crateriforme si al crustei->edem (determinat de factorul edematiant) + microvezicule
-factorul imunogen al toxinei contribuie la formarea atc.->complexe imune ce actioneaza asupra patului vascular->vasculite
2. antraxul respirator
-afectare initial alveolara,apoi interstitiala->aspect de pneumonie interstitiala
-in faza a II-a->bacilii fagocitati de macrofage ajung in sistemul limfatic->ganglionii mediastinali-> mediastinita hemoragica
3. antraxul digestiv
-leziuni pe tractul intestinal (ulceratii)->scaune sanguinolente
-tablou clinic:
-incubatie scurta : 2-7 zile
1. antrax cutanat->2 forme: a) pustula maligna->se formeaza crusta neagra
-localizare la nivelul fetei si al extremitatilor (membre superioare si inferioare)
-ascensiune termica (37-38°C)
-initial apar macule->papule->vezicule cu lichid serocitrin->vezicule cu lichid sanguinolent (flictene hemoragice)->zona crateriforma acoperita de crusta neagra
-in jurul crustei->edem nedureros + microvezicule b) edemul malign->nu se formeaza crusta
-este mai frecvent la nivelul fetei
-febra inalta
-alterarea starii generale
-aparitia edemului :
-impresionant
-insensibil
-nu lasa godeuri
-bacilul carbunos poate trece in circulatie->septicemii 2. antrax respirator
-debut cu febra
-in prima faza evolueaza asemanator cu gripa sau cu o pneumonie interstitiala
-in a 2-a faza->mediastinita:
-tuse
-dispnee marcata + polipnee
-evolutie spre insuficienta respiratorie acuta cu expectoratie sanguinolenta
3. antrax digestiv
-febra
-alterarea starii generale
-dureri abdominale
-scaune sanguinolente
-diagnostic pozitiv:
1. ancheta epidemiologica
-alte cazuri de antrax la om
-animale bolnave
2. date clinice
3. date paraclinice
-frotiuri din sputa (forma pulmonara),scaun (forma digestiva) si plaga (forma tegumentara)->aspect de „bete de bambus”
-hemoculturi
-determinarea atc.
-diagnostic diferential:
1. pt.localizarea tegumentara->infectii streptococice / stafilococice
2. pt.localizarea pulmonara->infectii respiratorii virale / bacteriene
3. pt.localizarea digestiva->enterocolite virale / bacteriene
-complicatii:
-stari septice cu letalitate mare
-perforatii intestinale + peritonita
-tratament:
1. forma cutanata
-tratament etiologic->penicilina G 50-100.000 UI/kg/zi 7-10 zile
-pansamente sterile locale
-nu se incizeaza
-AINS
2. forma pulmonara
-penicilina G 15-20 milioane UI/zi 7-10 zile
-ser anticarbunos 100-200 ml i.m. sau i.v.
-cortizon->HHC,dexametazona
-oxigenoterapie
-aspiratia secretiilor
-antitusive
3. forma digestiva
-penicilina G 15-20 milioane UI/zi 7-10 zile
-ser anticarbunos 100-200 ml
-cortizon
-regim alimentar
-reechilibrare hidro-electrolitica si acido-bazica