m8r9rr
Obiective
Sa intelegem:
Cauzele stopului cardiorespirator la adulti
Cum se identifica pacientii expusi acestui risc
Rolul Echipei de Resuscitare
Tratamentul initial al pacientilor expusi riscului unui stop cardiorespirator
Cauzele stopului cardiorespirator 1. Obstructia cailor aeriene
Depresia SNC
Sangerare, voma, corp strain
Trauma
Infectie, inflamatie
Laringospasm
Bronhospasm
Cauzele stopului cardiorespirator 2. Respiratie anormala
Reducerea stimulului respirator depresia SNC
Scaderea efortului respirator leziuni neurologice scaderea tonusului muscular afectiuni toracice restrictive
Afectiuni pulmonare pneumotorace, patologie pulmonara
Cauzele stopului cardiorespirator3. Anomalii cardiace
Primare
Ischemie
Infarct miocardic
Hipertensiune
Boli valvulare
Medicatie
Dezechilibre electrolitice
Secundare
Asfixie
Hipoxemie
Hemoragii
Soc septic
Identificarea pacientilor expusi riscului
Istoricul bolii, examinari, investigatii
Indicatori clinici ai degradarii anterioare stopului cardiac intraspitalicesc
(80%) tahipnee tahicardie hipotensiune scaderea nivelului de constienta
Criteriile solicitarii Echipei de Resuscitare
Obstructia cailor aeriene
Respiratia stopul respirator
FR < 5/min sau FR >36
Circulatia sangvina
Stop cardiac
AV < 40 sau AV >140
Bradicardie (cu TA sistolica < 90)
Neurologie
Deteriorarea brusca a starii de constienta
Orice alte probleme
Obstructia cailor aeriene
Semne si Simptome dificultati in respiratie, insuficienta respiratorie, sufocare dispnee, tiraj stridor, wheezing, raluri respiratie neregulata
Interventii aspiratie, pozitionarea bolnavului, Heimlich manevre BLS interventii avansate pe caile aeriene
Tulburari Respiratorii
Semne si Simptome dispnee, anxietate, iritabilitate scaderea nivelului starii constientei tahipnee cianoza
Interventii oxigen ventilatie tratamentul cauzei majore (in limita posibilitatilor)
Tulburari cardiaceSindroame Coronariene Acute
Angina stabila
Ischemie miocardica dureroasa durere/intepaturi in piept iradierea acestora in gat/maini/spate/epigastru sunt provocate de efort dispar odata cu incetarea efortului
NU este un sindrom coronarian acut
Angina instabila
Angina de efort apare frecvent la cresterea efortului si inceteaza la
reducerea activitatii
Angina apare in mod repetat si imprevizibil -; nespecifica efortului
Episod dureros acut, neprovocat si prelungit- fara evidentierea ECG sau de laborator
a infarctului miocardic
Infarctul miocardic non-Q
Simptomele sugereaza un IMA
Modificari ECG nespecifice subdenivelarea segmentului ST inversarea undei T
Enzime cardiace crescute
Boala coronariana instabila
Angina instabila
IM non-Q
Infarctul miocardic non-Q
Infarctul miocardic Q
Durere precordiala prelungita
Supradenivelarea acuta a segmentului ST
Unda Q
Valori crescute ale enzimelor cardiace creatinkinaza troponina
Infarctul miocardic anterolateral
Tratamentul imediat aplicabil Ia toate sindroamele acute coronariene
“MONA”
Morfina (sau diamorfina)
Oxigen
Nitroglicerina (spray sau tablete)
Aspirina 300 mg oral (pisata/mestecata)
Pacienti cu IM cu supradenivelarea segmentului ST sau IM cu BRS
Terapie precoce de repermeabilizare coronariana:
Terapia trombolitica
Streptokinaza
Alteplaza
Angioplastia coronariana percutanata transluminala (ACPT)
Bypass coronarian
Indicatii pentru terapia trombolitica in IM
Prezenta durerilor anginoase tipice < 12 h si:
Supradenivelarea segmentului ST:
> 0,2 mV in 2 derivatii precordiale adiacente sau
> 0,1 mV in 2 sau mai multe din derivatiile membrelor
Sindrom dureros cu bloc de ramura stanga
Unde R ample si supradenivelarea ST in V1-V3
Persistenta durerii la 12-24 h dupa episodul acut dureros, +/- dezvoltarea IM
pe ECG
Contraindicatii absolute in terapia trombolitica
AVC hemoragic in antecedente
AIT sau AVC in ultimele 6 luni
Hemoragie interna activa
Disectie de aorta
Angina instabila sau IM non-Q
“MONA”
Heparina perfuzie continua nefractionata, sau subcutanat, heparina cu greutate moleculara mica
Nitrati cu administrare intravenoasa
In cazul unui “risc crescut” - glicoproteine IIb/IIIa inhibitoare
Beta-blocanti
Rezumat
Afectiuni ale cailor respiratorii, ale respiratiei sau problemele cardiace,
pot provoca stopul respirator
De obicei, pacientii prezinta semne si simptom alarmante
Depistarea precoce poate permite prevenirea stopului
In sindroamele acute coronariene se foloseste “MONA” si se
incepe terapia perfuzabila, daca este cazul (+/- heparine, beta-blocante)