m7i3ih
CAUZE
Ateroscleroza-cea mai frecventa

Trombembolism, vasculite, sindrom Raynaud

Diabetul zaharat-forma de arteriopatie ATS
ARTERIOPATII PERIFERICE CRONICE ATSManifestari clinice
Mai frecvente la barbati
Asociate strans cu fumatul
Afecteaza mai mult picioarele decat mainile
La peste 50 de ani
CLAUDICATIA INTERMITENTA
Cel mai frecvent simptom
Durere cu caracter de crampa, mai ales in molet (pulpa piciorului) apare la mers, cedeaza la repaus si reapare dupa acelasi numar de pasi frecvent unilaterala pulsul la picioare (pedioasa,tibiala post) diminuat sau absent
Manifestari clinice-arteriopatii cr.ATS
Stadiul mai avansat
Durere si in repaus, se accentueaza noaptea
Cedeaza daca bolnavul coboara piciorul pe marginea patului
La palpare piciorul este mai rece, pulsatii diminuate
Pieleaa este mai paalida, parul mai rar sau absent (picior chel)
Pot apare pete de necroza, mai ales in locurile de presiune (pantofi), sau dupa traumatisme minore
Stadiul final
Durerea este continua, neameliorata de pozitia decliva a membrelor inferioare
Apar necroze la unul sau mai multe dintre degetele picioarelor
Apaar infectii cu miros fetid (gangrene)
Arteriopatia periferica cr.in diabetul zaharat
Forma de arteriopatie ATS

Afecteaza vasele mai mici

Pulsul la arterele mari este pastrat

Ulceratiile si gangrenele sunt mai frecvente (plantare)

Durerea este mai redusa datorita neuropatiei diabetice
Investigatii-arteriopatii periferice cr.
ECO-Doppler
Cea mai importanta pentru evaluarea presiunii periferice, a stenozelor
Arteriografia
Cea mai buna pentru aprecierea prezentei si extinderii stenozelor
Aprecierea circulatiei colaterale
+/- Oscilometria
Diferente > 2 oscilatii intre regiuni simetrice
Alte investigatii
Circulatia cerebrala-F.O..
Circulatia coronara- ECG
Glicemia, colesterol, TG etc.
Tratamentul arteriopatiilor periferice cr.
General
Interzicerea fumatului
Slabire din greutate la obezi
Reglarea glicemiei si control in DZ
Exercitii de mers pe jos (stimularea circulatiei colaterale)
Corectarea piciorului plat, incaltaminte larga, calduroasa
Medicamentos
Vasodilatatoarele nu au nici un beneficiu (vase cu ATS)
Conbaterea spasmului vascular:Nifedipina, Pentoxifilina
Chirurgical
Pentru invaliditati importante, durere refractara la tratament
Angioplastie, reconstructii vasculare (grefe a., v., by-pass)
Simpatectomia lombara (chimica,chirurgicala) ? ulcere ischemice
Amputatia-in gangrene
Dispensarizare.Evolutie.
Cauza majora de deces la acesti bolnavi este infarctul miocardic
Reducerea factorilor de risc
Ischemia acuta a arterelor majore
Cauze
Frecvent EMBOLII cu punct de plecare din inima: endocardite, infarct miocardic, mixom atrial, FA
Embolia se localizeaza frecvent la bifurcatia Aortei, arterelor iliace sau a.poplitee
Manifestari clinice
Membrul afectet devine dureros (brusc), rece, palid, amortit
Pulsatii absente distal de locul obstructiei
Tratament
Chirurgical de urgenta- EMBOLECTOMIE (catater cu balonas Fogarty pentru extragerea embolului prin arteriotomie minima, sub anestezie locala)
Combaterea durerii pana la operatie, membrul afectat in repaus decliv la 15°, la temperatura camerei
ANEVRISMELE AORTEI
Definitie
Dilatarea anormala a peretelui arterial
Localizare
Cea mai frecventa la nivelul Ao abdominale intre arterele renale si iliace
Pot apare si la nivelul aortei toracice
Cauze
Ateroame- cele mai frecvente. Ateroamele slabesc peretele Ao si duc la formarea de anevrisme
Boli de colagen
Sifilis
Anevrismele Aortei
Manifestari clinice
Anevrismele abdominale mai frecvent la barbati, peste 60 ani
Frecvent asimptomatice
Pot apare dureri in spate+/- claudicatie
Simptome acute prin ruptura: dureri abdominale, hipoTA, colaps
La palpare-formatiune pulsatila, expansiva
Diagnostic
ECOGRAFIE+/- Aortografie
Evolutie
Dilatare progresiva, ruptura
Tratament
Simptome de ruptura- chirurgie de urgenta
Dureri abdominale, in spate- ECO, angiografie? chirurgie
Asimptomatice < 4 cm supraveghere ECO, > 4 cm angiografie, chirurgie
Anevrismele Ao toracice: mortalitate operatorie crescuta, se trateaza conservator inafara de cazurile cu semne de dilatare progresiva
ANEVRISMUL DISECANT DE AORTA
Definitie
DISECTIA DE AORTA-rezultatul unei rupturi in tunica intima a Ao, urmata de patrunderea sangelui intre intima si medie, cu separarea intimei de restul peretelui Ao.
Se poate produce o ruptura a peretelui extern al Ao, sau coloana de singe poate produce ischemia organelor vitale prin ocluzia originii arterelor care le iriga din Ao.
Factori predispozanti
HTA
Tulburari conjunctive care afecteaza peretele Ao-necroza chistica a mediei
Clasificare
Anevrisme tip 1- din Ao ascendenta
Anevrisme tip 2-distal de originea a.brahio-cefalice, se pot extinde in sus sau in jos
Anevrisme tip 3- distal de a.subclavie stg., nu se extind spre arcul Ao

Manifestari clinice
Debut acut
Durere severa retrosternala (sfasietoare, lancinanta), cu iradiere in spate, spre umeri
Obiectiv: asimetria pulsului carotidian, brahial sau femural
Diagnostic
Rx.toracica-dilatarea mediastinului superior si deformarea butonului Ao
ECOCARDIOGRAFIE trans-esofagiana, CT, angiografie
Tratament
Tipul 1- chirurgie reparatorie de urgenta+bypass cardio-pulm.
Tipul 2- de obicei tot chirurgical
Tipul 3-initial tratament medical: repaus la pat, controlul TA, combaterea durerii. Tratament chirurgical daca exista tendinta la extindere, sau ischemie renala, intestinala prin flap intimal
VASCULITELE
DEFINITIE
Boli inflamatorii care afecteaza vasele de sange

LOCALIZARE
Vasele medii/mari: PAN, a.cu celule gigante, b.Taakayasu
Vasele periferice: boala si sindromul Raynaud
Boala Takayasu
Boala fara puls, sindromul de arc aortic
La femei tinere, in Orient
Arterita inflamatorie a Ao si ramurilor sale
Manifestari clinice
Debut cu febra, mialgii, artralgii
Afectarea mai ales a membrelor superioare. Disparitia pulsatiilor la a. radiala, humerala
Ameteli, tulburari de memorie
Scade TA, la FO atrofie
VSH accelerat
Tratament
Corticosteroizi: Prednison 40 mg/zi? 10 mg/zi
Sindromul Raynaud
Definitie-vasospasm al arterelor periferice
Tablou clinic
La rece degetele mainilor devin palide? cianoza? roseata
Boala Raynaud
Fara asociere cu alte boli, fara cauze declansatoare
Mai frecvent la femei
Sindromul Raynaud
Mai frecvent decat boala
Dupa medicamente(beta-blocante, ergotamina), expuneri ocupationale la vibratii (pianisti, dactilografe, handbalisti etc), expuneri la frig, sclerodermie, crioglobulinemie
Tratament
Se interzice fumatul, medicamentele vasoconstrictoare, beta-blocante
Nifedipina, antialgice
TROMBOZA VENOASA
Tromboflebita superficiala
Tromboza venelor periferice superficiale

Tromboflebita profunda
Tromboza venelor profunde
Tromboflebita superficiala
Vena superficiala dureroasa si sensibila

Apare de obicei pe vene varicoase, mai ales pe v.safene

Embolia pulmonara e o complicatie foarte rara

Frecvent se rezolva spontan, dar sunt necesare analgezice si repaus la pat cateva zile
Tromboflebita profunda
Mai frecvent la membrele inferioare, la gamba, pe venele femurale sau iliace
Foarte rar poate afecta venele axilare ca o complicatie a unui traumatism, neoplasm sau dupa radioterapie
Cauze.Factori favorizanti.
Staza venoasa: repaus prelungit la pat, paralizii, scaderea DC
Leziuni venoase: traumatisme, catatarisme venoase
Cresterea coagulabilitatii: boli maligne, medicamente (estrogeni, ACO), deshidratare, policitemie, sindrom nefrotic, RCUH
Varsta avansata
Chirurgia pe micul bazin, ginecologica sau in infarctul miocardic

Manifestari clinice
50% asimptomatica tromboza venoasa profunda
Bolnavii pot veni direct cu embolie pulmonara (dispnee, tahicardie, hemoptizii repetate, febra)
Piciorul afectat : tumefiere, durere, cianoza
In formele severe? cianoza intensa, edem masiv, gangrena venoasa
Sindromul post-flebitic (post-trombotic)
Prin obstructia indelungata profunda, cu distrugerea valvulelor venelor profunde? cresterea presiunii in restul venelor piciorului, cu durere cronica, edem, staza venoasa, eczeme si ulceratii
Diagnostic paraclinic
Eco-Doppler a gambei, coapsei

Tratamentul tromboflebitei profunde
Repaus la pat pe termen scurt, cu piciorul ridicat la 15°
HEPARINA 5.000-10.000 UI/12 ore s.c.? Trombostop, pentru prevenirea propagarii trombozei, a insuf.venoase cr.
Tromboliza cu Streptokinaza, numai la bolnavii cu tromboza recenta, extinsa ilio-femural
Trombectomie- uneori, pe venele mari
La cei cu factori de risc persistenti sau cu episoade recurente de tromboza venoasa profunda- se continua anticoagulante p.o. pana la 3 luni sau indefinit
Mobilizarea si fizioterapia cat mai curand, cand bolnavul poate merge fara sa aiba dureri
Ciorap elastic gradat (nu prea strans!) ? accelereaza fluxul venos, reduce edemul, favorizeaza recanalizarea
Combaterea constipatiei