1.Care dintre urmatoarele caractere nu apartin lacunelor intraluminale benigne la examenul baritat al esofagului: d2m20ml
A.Contur neregulat
B.Tonalitate omogena
C.Contur regulat
D.Dilatarea esofagului
E.Pastrarea peristaltismului
R:A

2.La examenul endoscopic, unul dintre urmatoarele caractere nu apartine stenozelor esofagiene maligne:
A.Sunt concentrice
B.Sunt excentrice
C.Mucoasa de aspect normal
D.Congestia mucoasei
E.Ulceratii
R:A

3.Care dintre urmatoarele elemente definitorii nu apartine achalaziei:
A.Absenta undelor peristaltice primare in esofagul inferior
B.Hipotonia de repaus a SEI
C.Hipertonia de repaus a SEI
D.Insuficienta de relaxare a SEI in timpul deglutitiei
E.Presiune crescuta de repaus a SEI
R:B

4.Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate in achalazie:
A.Este o boala rara
B.Predomina la sexul feminin
C.Are o distributie egala pe sexe
D.Frecventa bolii creste cu varsta
E.Predomina la copii
R:A,C,D

5.Probele farmacologice cu agenti colinergici (betanecol, metacolina, pentagastrina) arata conform legii lui Cannon:
A.Lipsa de reactivitate a esofagului distal la stimulare
B.Reactivitatea exagerata a esofagului distal
C.Relaxarea SES
D.Relaxarea SEI
E.Contractia SEI
R:B,E

6.Care dintre urmatoarele modificari anatomo-patologice nu se intalnesc in achalazie:
A.Reducerea sau absenta celulelor ganglionare din plexul mienteric
B.Prezenta corpilor Lewy in celulele ganglionare
C.Fragmentarea miofibrilelor si atrofie celulara
D.Degenerescenta neuronali postganglionara si a nucleului dorsal al vagului
E.Atrofia musculaturii striate din esofagul superior
R:E

7.Care dintre caracterele disfagiei nu se intalneste in achalazie:
A.Este intermitenta
B.Are intensitate variabila
C.Este progresiva
D.Este agravata de emotii, stres, tahifagie
E.Are evoluaie indelungata
R:C

8.Pirozisul in achalazie are urmatoarele caractere:
A.Apare postprandial precoce
B.Apare tardiv postprandial
C.Este ameliorat de antiacide
D.Este ameliorat de inhibitori H2
E.Este neinfluentat de antiacide sau inhibitori H2
R:B,E

9.Examenul baritat in achalazie arata urmatoarele modificari:
A.Corp esofagian stramtat, rigid
B.Esofag dilatat, sinuos, cu aspect „sigmoidian”
C.Stramtarea asimetrica a zonei sfincteriene inferioare
D.Stramtarea simetrica „in varf de lumanare”, a zonei sfinceriene inferioare
E.Miscari peristaltice absente in esofagul inferior
R:B,D,E

10.La examenul endoscopic in achalazie nu apare una dintre urmatoarele modificari:
A.Esofagul este dilatat
B.Esofagul contine resturi alimentare si lichidiene
C.Mucoasa esofagiana este normala sau eritematoasa
D.SEI se relaxeaza la insuflatia de aer
E.SEI se relaxeaza la minima presiune cu endoscopul
R:D

11.Tratamentul medicamentos in achalazie se poate face cu:
A.Nitriti
B..Prochinetice
C.Inhibitori de canale calcice
D.Antibiotice
E.Toxina botulinica
R:A,C,E

12.Dilatatia SEI in achalazie nu este contraindicata in:
A.Infarctul miocardic recent
B.Hernia hiatala
C.Miotomia anterioara a SEI
D.Suspiciunea de cancer esofagian
E.Astmul bronsic
R:E

13. Disfagia in spasmul esofagian difuz are urmatoarele caractere:
A.Apare la alimente solide
B.Este progresivi
C.Nu este progresiva
D.Nu este dependenta de consistenta alimentelor
E.Este exacerbata de alimente reci, discutii neplacute
R:C,D,E

14.Examenul radiologic baritat in spasmul esofagian difuz releva la nivelul esofagului:
A. Lumen rigid, in tub de sticla
B.lumen intrereupt de contractii segmentare
C.Contractii etajate, asimetrice
D.Aspect de tirbuson sau rozariu
E.Megaesofag cu aspect sigmoidian
R: B,C,D

15.Care dintre urmatoarele afirmatii nu este adevarata in esofagul hiperperistaltic:
A.Contractii peristaltice de amplitudine inalta
B.Contractii peristaltice de durata prelungita
C.Contractii peristaltice insotite de disfagie si dureri retrosternale
D.Aspect radiologic moniliform al esofagului
E.Absenta modificarilor radiologice
R:D

16. Care dintre urmatorii factori nu intervine in patogeneza esofagitei de reflux:
A.Incompetenta SEI
B.Prelungirea clearance-ulzi esofagului inferior
C.Intarzierea evacuarii gastrice
D.Scaderea rezistentei mucoasei esofagiene
E.Scaderea sensibilitatii mucoasei esofagiene la materialul refluat
R:E

17.Eradicarea infectiei cu helicobacter pylori poate contribui la aparitia esofagitei de reflux prin:
A.Cresterea secretiei de gastrina
B.Scaderea secretiei de gastrina
C.Cresterea secretiei de acid clorhidric prin disparitia inflamatiei
D.Reducerea neutralizarii acidului clorhidric prin amoniacul secretat de bacterie
E.Cresterea secretiei de amoniac
R: B,C,D

18.Care dintre urmatoarele elemente nu apartine arsurii retrosternale din esofagita de reflux:
A.Apare frecvent dupa mese
B.Apare in pozitie culcata sau pronatie
C.Este ameliorata dupa antiacide
D.Se coreleaza cu severitatea leziunilor
E.Nu se coreleaza cu severitatea leziunilor
R: D

19.Stadiul II al clasificarii Savary-Miller in esofagita de reflux se caracterizeaza prin:
A.Zone congestive neconfluente in esofagul distal
B.Leziuni erozive confluente, dar care nu acopera toata circumferinta esofagului
C.Zone hemoragice difuze, dar care nu intereseaza toata circumferinta
D.Zone hemoragice difuze care intereseaza toata circumferinta si exudate pseudomembranoase
E.Prezenta complicatiilor (ulcer esofagian, stenoze)
R:B

20.Care dintre rmatoarele asertiuni sunt valabile pentru sindromul Barrett:
A.Transformarea metaplazica a epiteluilui pavimentos in epiteliu cilindric in esofagul distal
B.Omogenitate celulara histologica
C.Heterogenitate celulara histologica
D.Leziune precanceroasa pentru cancerul epidermoid esofagian
E.Leziune precanceroasa pentru adecocarcinomul esofagian
R: A,C,E

21.Care dintre urmatoarele medicamente sunt prochinetice selective (actioneaza numai pe receptorii dopaminergici periferici)
A.metoclopramida
B.Domperidona
C.Betanecolul
D.Cisapridul
E.Pirenzepina
R:B,D

22.Care dintre urmatoarele medicamente reduc secretia de HCl prin inhibitia pompei protonice:
A.Pirenzepina
B.Omeprazolul
C.Lansoprazolul
D.Sucralfatul
E.Pantoprazolul
R: B,C,E

23.Care dintre urmatoarele afectiuni nu reprezinta un factor de risc pentru cancerul esofagian:
A.Sindromul Plummer-Vinson
B.Tylosis (hipercheratoza palmo-plantara)
C.Esofagul Barrett
D.Achalazia
E.Esofagita micotica
R: E

CONSTIPATIA CR.-INTESTINUL IRITABIL-BOALA DIVERICULARA-PARAZITOZELE

1.Care dintre urmatoarele criterii nu definesc constipatia:
A.Mai putin de trei evacuari pe saptamana
B.Cantitate redusa a scaunelor
C.Scaune voluminoase
D.Consistenta crescuta a scaunului
E.Hiperdigestia
R:C

2.Contractiile segmentare la nivelul colonului prezinta urmatoarele caractere:
A.Se propaga pe segmente mai lungi
B.Nu se propaga
C.Au rol de brasaj si frenare a continutului intestinal
D.Sunt localizate mai ales pe transvers si descendent
E.Domina in diaree
R:B,C,D

3.Dischezia (constipatia de evacuare) se poate produce prin:
A.Retinerea voluntara repetata la impulsurile de evacuare rectala
B.Hipertonia anala reflexa prin leziuni anale
C.Dolicocolon
D.Perturbarea reflexului de defecatie prin abuz de clisme si supozitoare
E.Megarect
R: A,B,D

4.Una dintre urmatoarele cauze nu produce onstipatia prin deficit de rezidii :
A.Scaderea continutului alimentar de fibre vegetale
B.Cresterea continutului in hidrati de carbon rafinati
C.Cresterea aportului de lichide
D.Consum de alimente bogate in tanin, mucilagii, calciu
E.Reducerea globala a aportului de alimente
R: C

5.Regimul alimentar in constipatia habituala nu este indicat sa contina:
A.Supliment de fibre vegetale 20-30 gr./zi
B.Alimente bogate in calciu (branzeturi)
C.Dulceata, miere a jeun
D.Lichide reci a jeun
E.Fructe uscate
R: B

6.Melanosis coli (pigmentarea brun-neagra a mucoasei colonului) este produsa de unul dintre urmatoarele laxative:
A.Oleu de parafina
B.Lactuloza
C.Antrachinone
D.Sulfat de magneziu
E.Bisacodil
R: C

7.Care dintre urmatoarele afectiuni nu este implicata in etiopatogeneza intestinului iritabil:
A.Nevroze cu manifestari vegetative
B.Constipatia habituala neglijata
C.Reducerea continutului de fibre vegetale din alimentatie
D.Afectiuni genito-urinare
E.Enteropatia glutenica
R. E

8.D.p.d.v. fiziopatologic, in intestinul iritabil se pot intalni urmatoarele modificari:
A.Alterarea reflexului gastro-colic postprandial
B.Reducerea activitatii motorii in conditii de stres psihic
C.Intensifdicarea activititii motorii in conditii de stres psihic
D.Raspuns exagerat la stimularea farmacologica a motilitatii
E.Cresterea pragului de perceptie a durerii la distensia colonului
R: A, C,D

9.Durerea abdominala in intestinul iritabil are urmatoarele caractere:
A.Este variabila calocalizare si intensitate
B.Este frecvent localizata in fosa iliaca dreapta
C.Se accentueaza postprandial tardiv
D.Este ameliorata de defecatie sau de emisia de gaze
E.Este prezenta si noaptea
R: A,C,D

10.Care dintre urmatoarele criterii nu insoteste durerea abdominala in sindromul de intestin iritabil (criteriile Roma):
A.Alterarea frecventei si formei scaunului
B.Alterarea emisiei scaunului ( imperioasa, cu efort, senzatia evacuarii incomplete)
C.Emisia de mucus
D.Emisia de puroi si sange
E.Balonari sau distensie abdominala
R: D

11.Care dintre urmatoarele asertiuni caracterizeaza boala diverticulara a colonului:
A.Este cea mai rara boala organica a colonului
B.Este cea mai frecventa boala organica a colonului
C.Este mai frecventa in tarile industrializate
D.Frecventa creste cu varsta
E.Este localizata mai frecvent pe colonul ascendent
R: B,C,D

12.Hemoragiile digestive inferioare din diverticuloza colonului se caracterizeaza prin urmatoarele elemente:
A.Rectoragii insotite de tenesme
B.Rectoragii nedureroase
C.Frecvent hemoragii minore
D.Frecvent hemoragii masive
E.Sange amestecat cu puroi si mucus
R:B,C

13.Fistula colo-vezicala este complicatia mai frecvent datorata:
A.Diverticulitei colonului
B.Cancerului sigmoidian
C.Bolii Crohn
D.Rectocolitei hemoragice
E.Bolii Whipple
R: A,B,C

14.Care dintre urmatoarele asertiuni nu caracterizeaza giardiaza (lambliaza):
A.Colonizeaza intestinul subtire
B.Sunt frecvente infectiile intracomunitare
C.Evolueaza frecvent cu diaree sanghinolenta
D.Chistele se pot evidentia in scaun
E.Se trateaza cu metronidazol
R:C

5.Una dintre urmatoarele manifestarile clinice nu caracterizeaza ascaridoza:
A.Greturi, varsaturi, disconfort abdominal, anorexie
B.Apendicita acuta prin obstructie
C.Colangita supurativa prin obstructia cailor biliare
D.Malnutritie la copii in infectiile masive
E.Hemoragii digestive inferioare
R:E

SINDROMUL RECTOSIGMOIDIAN-POLIPII, POLIPOZELE COLONULUI

1.Semnele functionale din sindromul rectosigmoidian (SRS) cuprind:
A.Diareea
B.Constipatia
C.Tenesmele
D.Durerile localizate in abdomenul inferior
E.Greturi, balonari, eructatii
R: B,C,D

2.Semnele coprologice din SRS pot cuprinde unele dintre urmatoarele modificiri:
A.Steatoree
B.Scaune voluminoaase
C.Scaune de calibru redus, sub forma de creion, panglica etc.
D.Prezenta de schibale
E.Prezenta de mucus, puroi si/sau sange care insotesc sau inlocuiesc scaunul
R:C,D,E

3.Polipii adenomatosi ai colonului se caracterizeaza d.p.d.v. epidemiologic prin:
A.Cresterea incidentei cu varsta
B.Frecventa crescuta la rasa alba
C.Incidenta crescuta in tarile cu dieta bogata in fibre vegetale
D.Incidenta crescuta in tarile cu dieta saraca in fibre vegetale
E.Frecventa crescuta la sexul masculin
R:A,D

4.Care dintre urmatoarele posibilitati nu reprezinta factori de risc pentru polipii adenomatosi ai colonului :
A.Susceptibilitatea ereditara
B.Excesul de grasimi alimentare si alcool
C.Consumul de aspirina si alte AINS
D.Consumul redus de fibre vegetale, hidrati de carbon si folati
E.Ureterosigmoidostomia
R:C

5.Adenomul vilos (polipul vilos, adenomul papilar) prezinta urmatoarele caractere:
A.Este de obicei unic
B.Localizat mai ales pe colonul drept
C.Este frecvent sesil
D.Prezinta secretie abundenta de mucus fluid
E.Are potential de malignizare de 10 ori mai redus decat adenomul tubular
R:A,C,D

6.Factorii de risc pentru transformarea maligna a polipilor adenomatosi sunt:
A.Dimensiunile peste 1 cm
B.Numarul mare (polipoza)
C.Tipul histologic tubular
D.Tipul histologic vilos
E.Displazia severa
R:A,B,D,E

7. Unul dintre urmatoarele caractere nu apartine polipozei adenomatoase familiale (PAF):
A.Transmitere autozomal dominanta cu penetranta de 80-100%
B.Este diagnosticata in jurul varstei de 40 de ani
C.Apare in prima copilarie
D.Bolnavii prezinta mutatii ale genei APC de pe cromozomul 5
E.Riscul cancerizarii este de 100%
R:C

8.D.p.d.v. histopatologic PAF prezinta urmatoarele caractere:
A.Majoritatea polipilor sunt mici, sub 0,5 cm
B.Polipii au densitate maxima pe colonul proximal
C.Domina adenomul tubular
D.Se asociaza polipi gastrici, duodenali, jejunali si ileali
E.Se asociaza cu osteoame si chiste dermoide
R: A,C,D

9. Care dintre urmatoarele elemente nu caracterizeaza PAF atenuata :
A.Numar mai redus de polipi decat PAF clasica
B.Absenta mutatiei genei APC
C.Localizare frecventa pe colonul proximal
D.Aparitia mai tardiva decat in PAF clasica a cancerului colo-rectal
E.Prezenta asociata a polipilor gastrici si duodenali
R:B

10.Sindromul Gardner se caracterizeaza prin:
A.Prezenta polipozei colonice asemanatoare cu cea din PAF
B.Prezenta de osteoame si chiste dermoide
C.Retinita pigmentara
D.Transmitere autozomal recesiva
E.Absenta mutatiei genei APC
R:A,B,C

HEPATOPATII ALCOOLICE-HEPATITE MEDICAMENTOASE SI TOXICE

1.Care dintre urmatoarele afirmatii legate de hepatopatia alcoolica este falsa:
A.Este a doua ca freceventa dupa bolile hepatice induse de virusurile B si C
B.Nu depinde de tipul de bautura alcoolicp ci de cantitatea totala de alcool consumata
C.In patogeneza intervine si ereditatea si alti factori de mediu
D.Femeile au un risc mai redus decat barbatii la aceeasi doza de alcool consumata
E.Riscul de ciroza alcoolica este crescut la un consum de 180 g alcool/zi peste 25 de ani
R:D

2.Care dintre urmatoarele asertiuni legate de metabolizarea etanolului pe calea alcool-dehidrogenazei (ADH) este falsa:
A.Este calea principala de oxidare a etanolului
B.Este responsabila de metabolizarea etanolului la cc. scazute in sange si tesuturi
C.Este responsabila de metabolizarea etanoluli la cc.crescute, in consumul cronic
D.Determina o inversare a raportului NAD/NADH
E.Excesul de NADH afecteaza metabolismul lipidic, glucidic si al fierului
R:C

3.Care dintre urmatoarele asertiuni legate de oxidarea etanolului pe calea sistemului enzimatic microzomal (MEOS) este falsa:
A.Produce oxidarea etanolului in cazul consumului cronic
B.Componenta esentiala a MEOS este cit.P450-2E1(CYP2E1)
C.In consumul cronic de alcool activitatea CYP2E1 scade de 5-10 ori
D.In cursul oxidarii etanolului de catre CYP2E1 se produc specii reactive de oxigen
E.Prin oxidarea etanolului pe calea MEOS se produce acetaldehida
R: C
4.Care dintre urmatoarele afirmatii legate de metabolizarea gastrica a alcoolului este falsa:
A.Se realizeaza de catre aceleasi izoenzime ADH ca si in ficat
B.Activitatea ADH gastrice este mai scazuta la femei
C.Activitatea ADH gastrice este deprimata la alcoolici
D.Activitatea ADH gastrice este inhibata de aspirina si blocanti de receptori H2
E.Absorbtia etanolului din tractul digestiv este incetinita de mancare
R:A

5.Care dintre urmatoarele elemente nu favorizeaza dezvoltarea afectarii hepatice la alcoolici:
A.Alela c2 a CYP2E1 care determina cresterea bazala a activitatii enzimei
B.Sexul feminin
C.Statusul nutritional deficitar
D.Excesul de fibre vegetale
E.Infectia cu virus hepatitic C
R: D

6.D.p.d.v. morfopatologic, una dintre urmatoarele modificari nu este caracteristica hepatitei alcoolice:
A.Balonizarea hepatocitelor
B.Necroza inflamatorie in punti („bridging necrosis”)
C.Necroza hepatocitara „piece-meal”
D.Infiltrat cu polimorfonucleare neutrofile
E.Corpi hialini Mallory
R:C

7.Hipertensiunea portala cu encefalopatie hepatica din ficatul alcoolic se poate intalni in:
A.Steatoza alcoolica
B.Hepatita alcoolica
C.Ciroza alcoolica
D.Ciroza cu hepatita
E.In orice stadiu
R: E

8.Una dintre urmatoarele modificari la examenul de laborator nu este caracteristica hepatopatiei alcoolice :
A.Cresterea predominenta a ASAT
B.Cresterea gama-glutamiltranspeptidazei
C.Anemie macrocitara
D.Cresterea IgG
E.Cresterea IgA
R:D

9.Sindromul Zieve se caracterizeaza prin:
A.Anemie macrocitara
B.Anemie hemolitica
C.Hiperlipemie
D.Icter
E.Ascita
R:B,C,D

10.Hepatitele toxice si medicamentoase sunt mai frecvent intalnite:
A.La copii
B.La barbati
C.La femei
D.La obezi
E.La malnutriti
R: C,E

11.Hepatotoxicitatea previzibila (intrinseca) prezinta urmatoarele caracteristici:
A.Este independenta de doza
B.Apare de la prima administrare
C.Este reproductibila la animale de experienta
D.Afecteaza si alte organe (rinichiul)
E.Se asociaza cu manifestari de tip boala serului
R: B,C,D