Daca somnul linistit te ocoleste noapte dupa noapte, te poti consola macar cu gindul ca nu esti singurul. Aproape 30% din populatia globului are probleme cu somnul. Primul pas este constientizarea problemei, iar solutia nu consta in numararea oilor...

Mai des la femei f5d2dh
Specialistii au identificat trei tipuri de insomnie: trecatoare, intermitenta si cronica. Insomnia trecatoare se manifesta pe termen scurt, aparind de obicei de-a lungul unei perioade cuprinse intre o noapte si citeva saptamini. Insomnia cronica se manifesta prin lipsa somnului aproape in fiecare noapte pe o perioada de minim o luna. Insomnia trecatoare nu este considerata neaparat o dereglare, ci de cele mai multe ori este rezultatul unei stari de anxietate, unei anumite medicatii, boala sau stres.
Studiile arata ca rata de incidenta la femei este cu 40% mai mare, mai ales in rindul celor care depasesc virsta de 40 de ani.
Insomnia nu se defineste neaparat ca o reducere a cantitatii de somn, ci mai degraba este legata de calitatea somnului. De fapt, indiferent de cit de lunga este perioada in care adormi, sau cit de mult te trezesti intr-o noapte, poti sa ai parte de somn suficient. Pentru a aprecia acest lucru, este important sa intelegi „arhitectura“ propriului somn, adica tiparul dupa care se alterneaza perioada REM (rapid-eye-movement), sau somnul in care visezi, si perioada non-REM.

Cauze frecvente ale insomniei
Exista o varietate de cauze care pot provoca tulburari ale somnului, de la grija zilei de miine la tulburarile digestive. Dintre cele de natura psihologia, cele mai frecvente sint tensiunea nervoasa, anxietatea, ingrijorarea, suprasolicitarea la locul de munca. Sentimentele reprimate, minia sau resentimentele pot provoca, de asemenea, nopti albe. Adesea, insasi teama de a nu adormi duce la insomnie. Tulburarile sistemului digestiv, cum ar fi constipatia, sindromul dispeptic (arsurile la stomac), consumul excesiv de alimente seara sau, dimpotriva, adormitul pe stomacul gol, abuzul de dulciuri, cafea sau ceai sint, de asemenea, cauze frecvente.
Putini ar banui ca fumatul poate determina la tulburari de somn, dar ele sint reale si se datoreaza iritarii sistemului nervos, in special a nervilor sistemului digestiv. Mediul poate avea o influenta nefasta asupra somnului. Lumina, zgomotul, atmosfera neprimitoare a incaperii, salteaua de proasta calitate (prea moale), sint doar citeva cauze ale insomniilor trecatoare.

Gindirea pozitiva ajuta
Dr. Gregg D. Jacobs, profesor de psihiatrie la Facultatea de Medicina a Universitatii Harvard in lucrarea sa „Sa-i spunem noapte buna insomniei“, propune un program de sase saptamini care include o restructurare cognitiva a carei tinta este identificarea si inlocuirea gindurilor negative cu cele pozitive. Acest lucru nu inseamna nicidecum o negare a insomniei, ci mai degraba restructurarea cognitiva: a gindi despre insomnie intr-un mod mai putin negativ. De exemplu, in timp ce stai intins in pat incercind sa adormi in loc sa iti spui „nu pot sa adorm iar miine voi fi un dezastru la munca“, poti sa gindesti „mai devreme sau mai tirziu, tot o sa adorm“. Cu putin antrenament, aceasta tehnica simpla poate deveni un automatism.

Plantele care te ajuta sa dormi
Stresul si anxietatea pot forma o bariera pentru un somn de calitate. Exista citeva plante recunoscute care induc o stare de relaxare si inlatura efectele stresului ajutind la obtinerea unui somn linistit. Avertisment: nu trebuie combinate medicamentele antidepresive cu plantele medicinale care au efect calmant.

¤ Valeriana (Valeriana officinalis): a fost folosita ca tranchilizant usor si somnifer de mai bine de 1000 de ani. Tinind cont de eficienta efectului ei, valeriana a fost comparata cu diazepamul. Insa, spre deosebire de celelalte barbiturice, valeriana nu produce ameteli dimineata si nu creeaza dependenta.
¤ Passiflora (Passiflora incarnata): In 1867 a fost introdusa in medicatia din SUA ca sedativ usor. Efectul de tranchilizant usor este dat de alcaloizii, care se gasesc in partea aeriana a plantei si care combat depresia si declanseaza o stare de bine. In timpul celui de-al II-lea Razboi Mondial, in Germania, era folosita la obtinerea „serului adevarului“.
¤ Gotu Kola (Centella asiatica): Este recunoscuta in intreaga lume pentru capacitatea de a calma trupul si mintea. In Ayurveda, gotu kola este considerata planta care aduce echilibrul, care induce starea de relaxare si energizeaza simturile. Din acest motiv este introdusa in alimentatia yoginilor pentru a-i ajuta sa obtina mai usor starea profunda de meditatie. Gotu kola este bogata in complexul de vitamine B, recunoscute ca fiind vitaminele antistres.
¤ Sunatoarea (Hypericum perforatum): Studii realizate prin anii ‘80 au aratat ca ajuta in stari de anxietate si stres, imbunatatind calitatea somnului. Astazi are o reputatie universala de sedativ.
¤ Kava kava (Piper methysticum): face parte din familia piperului si a fost folosita de secole ca un relaxant natural in sudul Pacificului. Studiile au demonstrat ca folosirea ei este compatibila cu tratamentul cu Benzodiazepines, insa fara a inregistra efecte secundare. Trebuie totusi sa se aiba in vedere faptul ca, la unele persoane, poate dezvolta unele afectiuni ale pielii numite „kava dermopatie“ caracterizata prin descuamarea pielii.