Colica biliara se manifesta printr-o durere puternica sub rebordul costal drept si apare in cazul litiazei biliare. Aceasta presupune existenta in colecist (vezica biliara) a unuia sau mai multor calculi (pietre).

Formarea „pietrei“ c5q14qm
Colecistul are rolul de a stoca bila (secretia produsa de ficat) intre mese si de a o elibera in duoden in timpul meselor pentru a ajuta la procesul de digestie. Cind bila este foarte viscoasa, cu multe cristale de colesterol, acestea precipita si se unesc intre ele formind o piatra. Procesul este ajutat si de o hipotonie a colecistului („bila lenesa“), care nu permite evacuarea adecvata a bilei in duoden. Aceasta stagneaza mai mult in colecist si astfel e ajutat procesul de precipitare a colesterolului si sarurilor biliare.

O piatra mare e mai putin „dureroasa“ decit una mica
Colica biliara apare de obicei dupa ingerarea unor alimente care produc contractia vezicii biliare. Datorita acestor contractii pietrele din interiorul colecistului se misca si in momentul cind ajung in regiunea infundibulului (gitului), spre iesirea din colecist, produc o durere intensa. In general, o piatra mare e mai putin „dureroasa“ decit una mica deoarece este mai greu de mobilizat.
Alimentele generatoare de colici biliare sunt: ouale si preparatele din oua (maioneza), grasimile (ulei, unt, margarina), carnea grasa sau mai greu digerabila (miel, porc), mezelurile grase (salamuri, costita, kaiser, bacon), smintina, carnea tocata care are si multa grasime in ea (sarmale, chiftele, ardei umpluti etc.), ciocolata, cafeaua si toate bauturile cu cofeina si coca. O persoana cu o piatra in colecist trebuie sa aiba mare grija la consumarea acestor alimente si sa nu abuzeze de ele. Criza de colica biliara, care apare de obicei dupa ingerarea unor astfel de alimente, se declanseaza in general noaptea spre dimineata in jurul orelor 3-4. Durerea este puternica, intermitenta, resimtita in jumatatea dreapta a abdomenului, sub coaste, sau in epigastru (in centrul abdomenului, sub osul stern). Poate iradia in spate subscapular sau in umar. E insotita, de regula, de greturi, varsaturi bilioase (verzui, cu gust amar), cefalee (durere de cap), ameteli. Poate aparea si icter (colorarea tegumentului si a ochilor in galben) cind o piatra mica a iesit din colecist si s-a oprit pe coledoc, ceea ce se numeste icter mecanic. Daca bolnavul are febra, transpiratii si frisoane este posibil sa existe si o infectie a colecistului (colecistita acuta).

Colica renala seamana cu cea biliara
Colica biliara trebuie diferentiata de ulcerul gastric sau duodenal care doare in aceeasi zona, dar mai mult ca o arsura continua, nu cu intermitente, ca in cazul colicii; varsaturile sint acide, cu suc gastric, nu bilioase. Iradierea durerii este alta, spre esofag, mai ales daca se asociaza cu o hernie hiatala sau cu o esofagita de reflux. Un infarct posteroinferior al miocardului doare in epigastru, dar este insotit de bradicardie (scaderea ritmului cardiac); durerea cedeaza la nitroglicerina administrata sublingual. O electrocardiograma pune diagnosticul de infarct acut.
Colica renala seamana cu cea biliara, iradierea este insa diferita, spre organele genitale, se insoteste de senzatie de mictiuni dese, uneori dureroase. Bolnavul e agitat, nu-si gaseste locul, urina este mai tulbure, galben-inchis sau chiar rosiatica datorita hemoragiei de la nivelul ureterului zgiriat de piatra. Zona zoster la nivelul unui nerv intercostal din hemitoracele drept doare destul de puternic inaintea aparitiei eruptiei caracteristice. Un apendic inflamat situat subhepatic poate mima o colica biliara mai ales ca se insoteste de varsaturi, febra. Alte diagnostice diferentiate se fac cu ocluzia intestinala, enterocolita acuta si colonul iritabil.

Cancerul vezicii biliare se poate vedea ecografic
Diagnosticul pozitiv al litiazei biliare este usor de stabilit cu ajutorul unei ecografii. Acuratetea ecografiei in acest diagnostic este de 98%. In celelalte 2% dintre cazuri nu se poate vizualiza colecistul din cauza pozitiei sale prea joase printre ansele intestinale pline cu gaze care-;l ecraneaza. O alta situatie in care este dificil de vazut este atunci cind colecistul este mulat pe continutul sau litiazic si in jurul pietrei nu mai exista lichid (bila) pentru a crea un contrast cu piatra. Ecografia ramine insa o metoda excelenta pentru diagnosticul litiazei biliare, inlocuind cu succes mai vechea colecistografie. Aceasta presupunea administrarea intravenoasa a unei substante de contrast (la care unii dintre pacienti puteau fi alergici) si realizarea unei radiografii a colecistului. Ecografia este total neinvaziva si fara iradiere si are avantajul de a diagnostica si posibilele complicatii ale litiazei biliare. Un calcul migrat pe coledoc care produce icter mecanic poate fi uneori vizualizat ecografic.
Cea mai de temut complicatie a litiazei biliare, cancerul vezicii biliare se poate vedea ecografic ca o ingrosare neregulata a peretelui colecistului. Prezenta calculilor in interiorul vezicii biliare reprezinta un factor iritativ continuu pentru peretele acesteia care reactioneaza prin ingrosare si apare astfel colecistita cronica. Relatia directa intre calcul-cancer este foarte clara: aproximativ 80% dintre cancerele vezicii biliare apar secundar unei litiaze (calculo-cancer).

Singura metoda eficienta de tratament este interventia chirurgicala
Tratamentul crizei de colica biliara se face cu antispastice (No-spa, Scobutil, Papaverina), Metoclopramid (pentru greata), antibiotic daca exista si colicistita acuta. Cea mai indicata este Ampicilina care se concentreaza foarte bine la nivelul biliar si actioneaza foarte eficient. Este important de stiut ca tratamentul litiazei biliare (pietrelor) este numai chirurgical. Nici o alta metoda (regim alimentar, medicamente, medicina alternativa) nu da rezultate. Exista o singura exceptie: calculii foarte mici, de citiva milimetri se pot elimina spontan, prin coledoc. Sint anumite preparate medicamentoase care topesc calculii de colesterol avind, din pacate, efect numai pe perioada tratamentului. Dupa oprirea administrarii lor, calculii se refac. Un alt dezavantaj al acestor medicamente este costul ridicat.
Singura metoda eficienta de tratament este interventia chirurgicala. Aceasta consta in extirparea intregii vezici biliare nu numai a pietrelor. Se poate trai foarte bine fara colecist, acesta avind, cum am mentionat, doar rol de rezervor pentru bila. Operatia clasica, cu taietura care lasa o cicatrice importanta cu posibile efecte secundare sau eventratii a fost inlocuita cu succes de metoda laparoscopica. Aceasta presupune citeva mici incizii la nivelul abdomenului pe unde se introduc tuburi, unul dintre ele avind la capat o camera video. Operatia are loc fara taietura, spitalizarea este redusa la 3-4 zile, recuperarea este rapida si totala. Avantajele laparoscopiei sint certe fata de metoda clasica. Trebuie facuta doar atunci cind nu exista complicatii, aici intervenind abilitatea medicului de a convinge pacientul sa se opereze cind nu-l deranjeaza nimic. Daca bolnavul asteapta sa apara complicatii nu mai poate fi operat laparoscopic ci clasic, cu taietura.