Universitatea Spiru Haret k8z16zq
Facultatea de Management Financiar Contabil
MARKETING
Procesul complex de adaptare a ofertei intreprinderii la necesitatile
pietei presupune un efort de identificare, analizare si cuantificare a pietei.
In urma acestui proces de analiza, in functie de caracteristicile
pietei careia i se adreseaza, intreprinderea va decide pentru ce alternativa
strategica de abordare a pietei va opta. Aceste caracteristici determina urmatoarele
tipuri de piata:
- piata omogena. Este acea piata unde nu exista diferente semnificative intre
nevoile consumatorilor si ca urmare toti potentialii consumatori pot fi abordati
folosind aceleasi optiuni in privinta mix-ului de marketing (ex: piata
otelului).
- piata "grupata". Este acea piata, pe care exista in mod natural,
grupuri distincte de consumatori ale caror nevoi sunt diferite (ex: locuitorii
unei zone maritime sau montane)
- piata complet eterogena. Este acea piata in care fiecare consumator
potential este considerat ca fiind o entitate cu nevoi semnificativ diferite
de ale celorlalti, ceea ce impune o abordare de marketing distincta, din acest
motiv fiind considerata ca este cea mai dificila situatie pentru o intreprindere
(ex: pacientii unui cabinet stomatologic).
- piata eterogena. Este acea piata pe care exista diferente intre consumatori,
insa este posibila o grupare a consumatorilor, in functie de anumite
caracteristici, in grupuri relativ omogene, ce pot fi abordate in
mod distinct. Este tipul cel mai des intalnit de piata (ex: piata
produselor lactate).Realitatea atesta faptul ca, situatiile in care o
piata poate fi caracterizata ca fiind omogena, sunt foarte rare. O analiza atenta
a consumatorilor si nevoilor lor releva faptul ca exista diferente intre
acestia care pot fi exploatate de catre intreprindere. In fapt,
piata se poate divide in grupuri relativ omogene de consumatori avand
nevoi similare numite segmente de piata.
Segmentul de piata este grupul de consumatori cu nevoi sau cerinte similare
si care vor raspunde pozitiv unui anumit marketing mix, deci unui produs cu
anumite calitati, la un anumit pret, distribuit intr-un anumit fel si
cu anumite mijloace promotionale. Deci, acest grup va raspunde unui anumit mix
mai bine decat oricarui alt mix si mai bine decat orice alt segment
de piata.
Nisa de piata este un grup de consumatori si mai restrans care solicita
o combinatie speciala de avantaje, pentru obtinerea carora sunt dispusi sa plateasca
un pret mai mare. De exemplu, firma Porsche obtine un pret foarte ridicat pentru
autoturismele sale deoarece si produsele si serviciile oferite formeaza un pachet
unic pe care clientii nu-l gasesc in alta parte.
Ca rezultat al studierii comportamentului consumatorului si realizarii cercetarii
de piata, organizatiile deseori ajung la concluzia ca nu este posibil sau nu
este de dorit sa incerce sa-si vanda produsele sau serviciile la
toti clientii posibili ai pietii.
Procesul de identificare a segmentelor de piata, selectand unul sau mai
multe dintre ele si dezvoltarea marketingului mix pentru a satisface nevoile
este cunoscut sub denumirea de marketing de tinta.
Dezvoltarea marketingului de tinta
In cadrul primei etape in dezvoltarea pietei este de obicei posibil
sa se sustina o strategie de marketing nediferentiata si de a realiza un singur
produs pentru a satisface intreaga piata.
Pe masura ce o piata creste si in mod particular daca competitorii apar
cu alternative la oferta produsului unic, se observa ca apar anumite variatii
in preferintele diferitilor clienti.
Pentru a raspunde acestui lucru, organizatiile adopta uneori o strategie diferentiata,
producand diferite versiuni ale produsului, toate oferind totusi beneficiile
de baza dar folosind un sir de lucruri diferite pentru a da clientului posibilitatea
de alegere.
Intreaga filosofie din spatele marketingului bazat pe produse diferentiate
sau nediferentiate este de a gasi suficiente similaritati intre clienti
pentru ca firmele sa fie capabile sa vanda produse aplicabile intregii
piete.
Marketingul de tinta este o abordare care se concentreaza pe identificarea similaritatilor
intre clienti, dar si a diferentelor intre diferitele grupuri de
clienti.
Segmentarea pietei
Este prima etapa in procesul de marketing de tinta si este definita ca:
“impartirea unei piete in grupuri distincte de cumparatori
cu nevoi, caracteristici sau comportamente diferite care ar putea avea nevoie
de produse separate sau de marketing mix”.
Diferenta intre segmente poate sa insemne ca grupurilor diferite
de cumparatori trebuie sa li se ofere produse putin diferite sau trebuie sa
li se prezinte intr-un mod diferit.
Segmentarea pietelor consumatorilor
Exista cateva puncte posibile de pornire in momentul in care se
considera modul cel mai bun de a segmenta o piata a consumatorilor.
1. Segmentarea geografica - in unele piete exista diferente notabile in
nevoile cumparatorilor in functie de zona in care locuiesc. Acest
lucru se datoreaza caracteristicilor legate de geografie, cum ar fi clima, dar
poate sa reflecte si diferentele culturale.
2. Segmentarea demografica - in alte piete, geografia este mai putin relevanta
pentru o baza de segmentare, dar comportamentul cumparatorilor se modifica in
concordanta cu caracteristicile demografice ale consumatorului.
3. Segmentarea psihografica - deciziile pe care oamenii le fac in legatura
cu bunurile si serviciile pe care le cumpara sunt influentate de un numar de
factori care sunt in legatura cu caracteristicile personale ale fiecaruia:
lucrurile care ii motiveaza, personalitatea lor, modul de viata si atitudinea.
Personalitatea poate fi folosita ca o baza pentru segmentare daca se observa
ca preferintele asupra unui produs sunt influentate de trasaturile individuale
personale. Apoi produsele pot sa fie realizate cu anumite caracteristici care
sa reflecte personalitatea celor carora li se adreseaza.
Segmentarea pietelor industriale
Majoritatea conceptelor folosite in segmentarea pietelor consumatorilor
sunt relevante si in cadrul pietelor industriale sau comerciale.
Exista totusi cinci alte concepte care trebuie luate in considerare:
1. Tipul industriei;
2. Baza tehnologica;
3. Dimensiunea firmei;
4. Urgenta cererii;
5. Marimea comenzii.
Criterii pentru aprecierea segmentelor viabile ale pietei
Dupa identificarea segmentelor posibile pentru atingerea unui scop este important
sa se aprecieze viabilitatea lor.
Exista patru criterii care trebuie tinute minte cand se apreciaza daca
un segment are potentialul de a fi exploatat comercial:
Dimensiunea - Este segmentul o tinta care merita?
Relevanta - Diferentele dintre grupurile de consumatori afecteaza comportamentul
de cumparare?
Identitatea - Are acest grup de cumparatori nevoi semnificativ diferite?
Accesabilitatea - Este posibil sa se comunice cu cumparatorii din cadrul segmentului?
Obiectivele pietei
Dupa ce s-au identificat segmentele relevante si viabile din cadrul unei piete,
o organizatie trebuie sa ia o hotarare cu privire la ce segment sau segmente
va deservi.
Exista doua strategii posibile: strategia concentrata, o organizatie isi
concentreaza intreaga atentie asupra unui singur segment al pietei (cunoscut
sub denumirea de nisa) si strategia multi-segment unde o serie de activitati
separate de marketing sunt realizate pentru segmente diferite ale pietei.
Strategia concentrata - directionarea tuturor eforturilor de marketing ale unei
organizatii catre un singur segment de piata este cunoscuta sub denumirea de
nisa.
Strategii multi-segment - multe organizatii, in special cele mari implementeaza
strategii multi-segment, incercand sa satisfaca mai multe segmente
ale pietei prin dezvoltarea de programe diferite de marketing pentru fiecare
segment in parte.
Pozitionarea pietei
Etapa finala in cadrul procesul de marketing de tinta implica crearea
caracteristicilor produsului si a unei imagini distincte care sa se adreseze
segmentului pietei tinta si care sa-l deosebeasca de competitie.
Termenul „pozitionare” se refera la modul in care produsul
este “asezat” in mintea consumatorului - este creat astfel
incat participantii in cadrul segmentului pietei tinta sa-l
recunoasca ca fiind cel mai bun produs pentru ei.
Pozitionarea produsului
Etape:
1. Identificarea caracteristicilor cheie ale produsului - caracteristicile produsului
pe care participantii in cadrul segmentului pietei tinta le considera
ca fiind cele mai importante in momentul in care se gandesc
ce produs sa cumpere ar trebui sa fie identificate si sa li se acorde o anumita
importanta;
2. Trasarea unei harti perceptuale - aceasta este o unealta folositoare cu ajutorul
careia marcile disponibile pe un segment al pietei pot fi vizualizate;
3. Luarea deciziei asupra strategiei concurentiale - decizia care trebuie luata
este daca sa concureze sau sa se retraga din fata concurentei.
4. Crearea atributelor produsului si asocierea unei imagini - in cadrul
acestei etape caracteristicile produsului ar trebui create, impreuna cu
imaginea care va fi folosita sa-i ajute pe clientii tinta sa identifice beneficiile
care le sunt oferite
5. Sustinerea unui avantaj concurential - stabilirea unei pozitii pe piata care
confera respectivului produs un anumit avantaj fata de cel al competitiei din
punctul de vedere al pietei tinta este cunoscut ca si crearea unui avantaj concurential.
Procesul de stabilire a diverselor modalitati prin care comerciantii realizeaza
comunicarea cu pietele lor; inevitabil, o combinatie intre comunicarea
directa, interpersonala, dintre un vanzator si un potential client si
comunicarea indirecta, efectuata prin intermediul publicitatii si activitatii
de promotion.
Utilizarea unei publicitati intensive si practicarea unor preturi scazute au
rolul de a mari cota de piata. Aceste strategii de penetrare sunt utile atunci
cand compania comercializeaza un produs pe o piata saturata cu produse
relativ similare.
Pentru aplicarea acestei strategii, piata trebuie sa fie suficient de mare,
astfel incat compania sa poata practica o marja de profit relativ
redusa.
Exista insa si un avantaj: potentialii nou-veniti pe piata sunt descurajati
si indepartati de posibilitatile limitate de a obtine profit.
"Grija fata de client" , inseamna asigurarea unui serviciu de
calitate, in orice moment, pentru clientii care il solicita.
Imaginea este de o foarte mare importanta pentru toate strategiile promotionale
pentru ca ea reprezinta de fapt fata de o firma, un produs sau o marca. Daca
imaginea este defectuoasa de aici rezulta un handicap in fata competitorilor.
Promovarea marcii nu trebuie sa se axeze numai pe caracteristicile sale din
mai multe motive. In primul rand, cumparatorul este interesat atat
de caracteristici, cat si de avantajele produsului . In al doilea
rand, concurenta poate copia cu usurinta caracteristicile respective.
In al treilea rand, caracteristicile actuale ale produsului isi
pot pierde mai tarziu din valoare, influentand negativ o marca prea
mult legata de acestea. Esenta marcii se defineste prin: valoare, conceptie
si personalitatea pe care ea le sugereaza.
Imaginea produsului semnifica sinteza reprezentarilor mentale de natura cognitiva,
afectiva, sociala si personala a produsului in randul cumparatorilor.
Fiind o componenta motivationala de natura subiectiva, ea este rezultatul modului
de percepere a unui produs sau a unei marci de catre utilizatori sau consumatori.
O imagine clara, pozitiva si diferentiata "scoate" produsul respectiv
in evidenta , conferindu-i o pozitie de sine statatoare in oferta
globala, la fel cum o imagine difuza, negativa poate compromite succesul de
piata al unei marfi corespunzatoare calitativ.
Imaginea intreprinderii (imaginea institutionala sau corporata) are ca
obiect reputatia creata de intreprindere in randul publicului
sau prin produsele, serviciile oferite si prin sistemul comunicational organizat.
Imaginea corporata si cresterea notorietatii institutionale sunt dependente
de capacitatea intreprinderii de a satisface cat mai deplin nevoile clientelei
sale.
Dezvoltarea imaginii institutionale poate avea obiective foarte diferite si poate fi adresata unui segment de public foarte diferit.
Astfel, intreprinderea poate urmari realizarea unui climat de munca dinamic
adresandu-se in acest caz salariatilor sai sau intreprinderea
vizeaza atragerea unor noi segmente ale pietei in cadrul clientelei sale,
caz in care comunicatiile vor fi indreptate spre tinte diferite.
Referitor la conceptul de imagine, putem identifica mai multe modalitati de
abordare a acesteia.
Putem vorbi despre imaginea dorita, ideala, aceasta fiind imaginea pe care o
firma urmareste sa o creeze despre sine si serviciile, produsele sale. Este
clar ca aceasta imagine nu poate fi decat pozitiva. Daca intre imaginea
dorita si cea perceputa apar distorsiuni, motivul este acela ca imaginea comunicata,
mai bine spus modul in care imaginea dorita a fost concretizata in
mesaje transmise publicului nu a fost cel mai potrivit sau mijloacele la care
s-a apelat nu si-au atins tinta.
Evaluarea si alegere mesajului
Mesajele de publicitate trebuie sa aiba trei caracteristici:
• Sa aiba un inteles scotand in evidenta avantaje le
care face produsul mai dezirabil sau mai interesant pentru consumatori.
• Sa fie distincte, comunicand consumatorilor prin ce se impune
produsul in fata marcii concurente
• Sa fie credibile. Aceasta ultima caracteristica este greu de indeplinit,
pentru ca multi consumatori pun la indoiala veridicitatea publicitatii
in general. In urma unui studiu s-a constatat ca o treime din totalul
consumatorilor apreciaza mesajele de publicitate ca fiind "nedemne de incredere"
Asadar, specialistii in publicitate vor trebui sa testeze in prealabil
fiecare reclama pentru a afla daca aceasta produce un impact maxim asupra consumatorilor,
daca este credibila si interesanta.
Imaginea reala, perceputa de catre public, si care corespunde, reprezentarilor
acestuia despre intreprindere, este in fapt ceea ce conteaza in
decizia de cumparare. Desi distorsiunile sunt inevitabile de la o categorie
de imagine la alta, pentru a le reduce pe cat posibil, firma trebuie sa
isi conceapa o politica de comunicatii bine fundamentata si care sa fie
testata inainte de lansare. Alt aspect demn de mentionat este lipsa de
comunicatie , pe care publicul o poate percepe ca o comunicatie negativa. O
intreprindere fata de care consumatorii potentiali nu au nici o imagine,
inseamna banalitate, fapt care nu este insemnul unei afaceri prospere.
In plus, fiecare firma are, prin conducerea sau angajatii sai, o imagine
presupusa - modul in care acestia percep imaginea existenta in exterior
referitoare la servicii sau intreprinderea insasi.
Firmele nu trebuie sa se limiteze la a oferi bunuri sau servicii de calitate.
Ele trebuie sa-i informeze pe consumatori in legatura cu avantajele in
constiinta fiecaruia. Pentru aceasta, este necesar ca firmele sa utilizeze in
mod corespunzator instrumentele de promovare in masa ale publicitatii,
promovarii vanzarilor si relatiilor publice.
Concepte cheie
Segmentare comportamentala - impartirea pietelor in grupuri de
oameni care reactioneaza si interactioneaza cu produsul in moduri similare.
Avantaj concurential - motivul pentru care un client ar putea alege un anumit
produs in locul celui de la competitie.
Strategia concentrata - directionarea tuturor eforturilor de marketing ale unei
organizatii catre un singur segment al pietei.
Segmentare demografica - impartirea pietelor in grupuri de oameni
care impart o anumita caracteristica demografica cum ar fi varsta,
sexul, venitul.
Segmentare geografica - impartirea pietelor in grupuri de oameni
care locuiesc in aceeasi zona.
Segmentarea pietei - impartirea pietelor in grupuri de oameni care urmaresc aceleasi beneficii de la produsele si serviciile pe care
le cumpara.
Tinta pietei - incercarea de a atrage un anumit segment sau segmente ale
pietei.
BIBLIOGRAFIE
Marketing,Reprografia Universitatii Craiova,1991
Management,Cercetare-Dezvoltare,Mondero,Bucuresti.
Marketing,editura Scrisul Romanesc.
Gheorghe Meghisan
Tudor Nistorescu