![]() | |
![]() |
![]() ![]() |
Politica de confidentialitate |
|
![]() | |
• domnisoara hus • legume • istoria unui galban • metanol • recapitulare • profitul • caract • comentariu liric • radiolocatia • praslea cel voinic si merele da aur | |
![]() |
![]() |
||||||
Fisa de calitate -; Bere blonda | ||||||
![]() |
||||||
|
||||||
b2j24jp Fisa de calitate -; Bere blonda Verificari Constatari Ambalarea In butelie de sticla curata, astupata ermetic Marcarea Printr-o eticheta litografiata ce cuprinde -denumirea produsului: Bere blonda -denumirea fabricii producatoare:S.C. Ursus S.A. -capacitate:0,5l -stas: 18-1912 -data fabricarii: 14-05 2003 Aspect Lichid limpede, fara impuritati sau sedimente Verificare organoleptica -miros -gust -spuma -placut, fara miros strain -caracteristic, amarui, placut -berea turnata in pahar formeaza o spuma compacta si consistenta Concluzii Din punct de vedere calitativ produsul corespunde, deci se poate comercializa „Vinul” Vinul contine m,ai mult de 700 componente chimice identificate. Probabil foarte multe dintre ele contribuie in mod semnificativ la realizarea aromei, facand din vin unul dintre cele mai complexe componente ale meselor noastre. Putini consumatori ai acestei bauturi stiu ca in vin se gasesc componente, aflate in diferite stari (moleculare, ionice, macromolecule, sau particule de marime coloidala) si combinate inmtr-o maniera complexa unele fiind preluate asa cum se gasesc in struguri (acizi, tartric, malic, citric, glucide, substante minerale) altele rezulta in urma procesului de fermentatie alcoolica sau a altor procese fermentative (alcalii, acizii lactici, succienic, etc.), altele iau nastere pe parcursul maturarii vinului, ca urmare a diferitelor reactii care au loc in vin in aceasta faza. Vinul mai contine zaharuri ramase nefermentate, saruri minerale (vinul rosu are continutul bogat in fier), vitamine, tanin, substante colorante, substante aromante, enzime. Vinul nu este numai o bautura care astampara setea, genereaza energia, si are pronuntate insusiri alimentare, dar el produce consumatorilor si anumite exercitii nervoase. Ambalarea vinului: -vinul se ambaleaza in butelii de 1000ml, 750ml, sau 700ml, cantitatile mari, sau recipiente de sticla si material plastic. Marcarea vinului: -vinul este marcat cu o eticheta care cuprinde: Depozitare si pastrare: -depozitarea vinului se face in incaperi sau pivnite curate, aerisite, cu temperaturi (5-15?C), si umiditatea aerului de 75%. Fisa de calitate -; Vin rosu Verificari ConstatariAmbalarea In recipient de sticla inchis ermetic cu un dop de pluta Marcarea Prin eticheta litografiata de hartie cu estetica grafica deosebita Cuprinde: -denumirea produsului: Vin rosu -denumirea fabricii produsului: S.C. ILEF.Buzau -capacitate: 1L -termen de garantie: 6 luni -data fabricarii: 14-05-2003 -stas:108-1910 Aspect exterior al ambalajului -curat fara fisuri, ciobituri -intact, nedeteriorat Verificare organoleptica -aspect -culoare -gust si miros -consistenta -lichid fluid fara impuritati -rosie -fara gust si miros strain -fluida, mai vascos decat apa Concluzii Din punct de vedere calitativ produsul corespunde, deci se poate comercializa. „Sampania alba” Vinul spumant -;este varianta romaneasca a sampaniei (a nu se consuma cu vinul spumos), in esenta, vinul spumant se obtine din anumite soiuri de struguri ce produc un vin cu aciditate mai ridicata si cu un procent de zahar rezidual. Vinurile spumante tip sampanie se fabrica fie dupa tehnologia clasica „champenoise” (sampanizarea vinului in sticle) sau dupa alte tehnologii mai rapide. Sampanizarea vinului consta in fermentarea suplimentara in sticle a vinului dupa ce in prealabil s-a adaugat un sirop de zahar si drojdii selectionate. Bioxidul de carbon format in urma acestor fermentatii inchisde este retinut in masa sampaniei. Sampania poate fi alba sau roza, iar dupa gust (continut in zahar) poate fi: natur, sec, demisec si desert. Sampania trebuie sa fie limpede, cu aspect cristalin, gust armonios, gustul dulceag pentru tipul desert si demisec. Spumarea trebuie sa fie abundenta, iar perlarea persistenta cu bule mici pornind din fundul paharului. Concentratia alcoolica este de 11-13?. Fisa de calitate -; Sampanie alba Verificari Constatari Ambalare In sticle nedeteriorate Marcare Printr-o eticheta ce cuprinde: -denumirea produsului: Sampanie alba -denumirea fabricii producatoare: S.C. Bacus SRL. -data fabricarii: 14-05-2003 -termenul de garantie: 24 luni Verificare organoleptica -aspect -culoare -miros -impuritati -limpede -alba -caracteristic fara miros strain -lipsa Concluzii Din punct de vedere calitativ produsul corespunde, deci se poate comercializa. Arta de a vinde 1.Cunoasterea ofertei de marfuri Vanzatorul constituie principala forta de vanzare a magazinului. Indeplinind un act de comunizare, el asista cumparatorul in alegerea produselor si face cabalanta sa se incline in acesta alegere datorita componentei sale tehnice si psihologice.Forta de vanzare a magazinului este pusa in valoare de vanzator prin: -cunoasterea ofertei de marfa -cunoasterea clientului -arta de a negocia vanzarile. Arta de a vinde presupune a invata cum se vinde. Un vanzator neinstruit sau partial instruit nu-si poate indeplini cu succes serviciul si ceea ce este mai rau nu poate convinge clientul. Acest lucru il face raspunzator fata de magazinul in care lucreaza aducand acestuia un mare prejudiciu. Profesia de vanzator nu este o profesie oarecare, iar pentru invatarea ei se cere o pregatire corespunzatoare. Un vanzator care nu priveste inainte, care nu se instruieste continuu in raport cu progresele tehnicii comerciale va ramane in urma si nu va fi un bun vanzatoer la nivelul exigentei firmelor si clientilor. Se poate vorbi de doua tipuri de vanzare cu amanuntul: a) Vanzarea obisnuita (de rutina) cand vanzatorul vinde in mod clasic bazat pe o combinatie de abilitati care ii permite sa serveasca rapid cativa clienti in acelasi timp. b) Vanzarea creativa care are mai multe cunostinte de cat vanzarea obisnuita; vanzatorultrebuie sa fie convingator si sa-si dovedeasca aptitudinile de a aprecia rapid nevoile clientilor. Vanzatorul este un fel de consilier al cumparatorului mai exact un sfatuitor amabil si competent. Indemnuri ca: „luati bucata acesta si nu o sa regretati.”, sau „va rog sa ma credeti, este un produs excelent” nu mai pot convinge. Descrierea exacta a insusirulor marfurilor constituie modul cel mai eficace de a face o buna reclama, pentru a determina decizia cumparatorului. Un bun vanzator trebuie sa cunoasca bine marfa pe care o ofera clientului, sa-i explice avantajele procurarii acesteia, importanta ei, particularitatile altui produs similar, mai nou, sa lamureasca clientul sa cumpere un produs de doua ori mai scump. Cunoasterea perfecta a produselor este indispensabila atat pentru vanzator cat si pentru cumparator intrucat: -da incredere si siguranta vanzatorului -da incredere si siguranta clientului care apreciind competenta interlocutorului sau va reveni. -asigura conducerea logica a argumentelor vanzarii si in aceasta actiune vanzatorul sprijinindu-se pe cunoasterea caracteristicilor marfurilor oferite clientului. Despre fiecare articol aflat in magazin, informatiile utile ce trebuie sa fie cunoscute de vanzator privesc: -identificarea articolului: denumire, marca, eticheta. -caracteristicile dimensionale: lungime, suprafata, greutate. -compozitia si procedeele de fabricatie: natura, materiile prime, modul de fabricatie -avantajele si elementele de superioritate fata de produsele similare: diferenta de pret, durata de folosinta. -conditiile de utilizare: cantitatea utilizata pentru un anumit scop, preocupatii si limite de folosire. -localizarea in magazin: cantitatile disponibile, data de aprovizionare pentru un articol epuizat, produse ce pot sa inlocuiasca un articol abandonat, etc. Un bun vanzator trebuie sa situeze articolele in ansamblul de sortiment de marfuri al magazinului. Este necesar ca acesta sa cunoasca perfect: -stocul de marfuri: structura, perioadele de aproivizionare. -marfurile expuse in vitrine, motivatiile reclamelor, preturile publicitare. -conditiile de vanzare ale magazinului: posibilitati de schimb, de credit, de livrare. -argumentele diferitelor preturi practicate pentru articolele din aceeasi famile de produse: diferentele ce pot sa provina din natura m,ateriala, din caracterul de noutate sau exclusivitate, din reputatia marcii produsului. Oferta de marfuri a magazinului Denumirea produsului Cantitate Pret 2.Cunoasterea clientului Meseria de vanzator presupune cunoasterea psihologiei clientului. Cercetarile de psihologie economica au permis stabilirea unei anumite tipologii a consumatorilor. Pentru a lua in considerare marea majoritate a acestor consumatori se folosesc pe tipuri de criterii de clasificare: *Factori demografici: -varsta -sex -ocupatie *Factori psihologici: -temperament -caracter *Factori conjuncturali: -conditii ambientale -imprejurarile specifice in care se realizeaza actele de vanzare-cumparare. Factorii demografici permit gruparea consumatorilor astfel: *in functie de varsta Copii alcatuiesc un segment insemnat de consumatori deaoarece participa alaturi de parinti la efectuarea cumparaturilor. Copiii prezinta urmatoarele caracteristici specifice: -diferentiaza mai greu esentialul de neesential -sunt influentati de culorile vii -sunt foarte afectivi dar nu isi pot exprima cu claritate dorintele -sunt foarte sensibili la eventualele neatentii ale lucratorilor din comert Adolescentii reprezinta o categorie importanta de cumparatori mai ales pentru faptul ca realizeaza in mod autonom o serie de cumparaturi din care se detaseaza dulciurile, ziarele, revistele, produsele cosmetice. Trasaturile specifice ale adolescentilor: -prefera produse cu ajutorul carora isi scot in evidenta personalitatea -manifesta independenta dar nu accepta sa se „vada” -sunt timizi cand viziteaza magazinele in mod individual, dar sigur pe ei in cadrul unui grup -sunt sensibili la modul de prezentare al marfurilor -doresc sa fie informati cu competenta, sfatuiti si ajutati -doresc sa li se acorde atentie deaceea trebuie tratati cu multa seriozitate Adultii sunt persoane mature reprezentand cea mai importanta categorie de cumparatori, decid singuri in toate imprejurarile, cu un comportament constant, gusturi si preferinte diferentiate. Persoanele in varsta constituie un segment special de consumatori: -o anumita rezistenta la nou si la schimbari -o anumita incetinalea in luarea deciziei de cumparare -apreciaza la marfuri calitati precum: -utilitate -rezistenta -intretinerea usoara -sunt mai grijulii in privinta cheltuielilor -consulta cu grija preturile -prefera vanzatorii mai varstnici fata de care au mai mare incredere fata de aceasta categorie de consumatori, vanzatorul trebuie sa manifeste multa intelegere si rabdare acordand atentie dorintelor particulare. Tipuri de consumatori in functie de sex: Femeile reprezinta categoria cea mai numeroasa de consumatori si au un comportament
de consum caracterizat: *Consumatorul atot-stiutor se considera competent in legatura cu orice produs
vrand sa faca in orice imprejurare dovada acestui fapt. In acest caz adoptarea
unui comportament al vanzatorului din care sa rezulte acordul cu opinia unui
astfel de consumator este o regula general valabila. Temperamentu reprezinta latura dinamico-energetica a personalitatii umane,
defineste urmatoarele tipuri de consumatori: 3.Negocierea vanzarii -ma prezint cu o jumatate de ora mai devreme -pregatesc marfa pentru vanzare prin: dezambalare, stergere de praf, preambalare -completez sortimentul comercial de marfuri -afisez etichetele de pret -fixez si verific functionarea cantarelor -pregatesc ustensilele comerciale: cutite, scafe, palnii, blaturi de lemn -verific casa de marcat, existenta rolei de hartie, functionarea tastelor -pregatesc documentele pentru vanzare -pregatesc ambalajele: pungi de plastic sau de hartie 2.Primirea cumparatorului 3.Informatia 4.Prezentarea produsului 5.Argumentarea vanzarii 6.Incheierea vanzarii 7.Despartirea de cumparator Prezentarea etapelor negocierii 1.Organizarea locului de munca.2.Primirea cumparatorului. 3.Determinarea nevoii clientului. 4.prezentarea sortimentului si a produsului/ 5.Argumentarea. 6.Mentionarea actiunii vanzatorului in ceea ce priveste incheierea vanzarii. 7.Oferirea de produse complementare. 8.Mentionarea formulelor de incheiere in ceea ce priveste despartirea de cumparator. 1.Organizareaa locului de munca. 2.Primirea cumparatorului 3.Determinarea nevoii clientului 4.Prezentarea sortimentului si al produsului cu fondant simplu aromat 5.Argumentarea 6.Incheierea vanzarii 7.Despartirea de cumparator Bibliografie 1.Manual pentru clasa a IX-a, profil Comert Am studiat acesta grupa de bauturi alcoolice natural distilate, deoarece in urma efectuarii orelor de practica am elaborat acest proiect „Mgazinul de prezentare si desfacere a bauturilor alcoolice natural distilate” si am constatat urmatoarele: -unitatea comerciala este situata intr-o zona cu flux mare de consumatori -este rentabila -a creat 14 locuri de munca -desface o gama variata de marfuri -grupa de bauturi alcoolice ocupa un loc important in cadrul vanzatorilor -serviciile prestate sunt de calitate |
||||||
![]() |
||||||
![]() |
||||||
|
||||||
|
||||||
Copyright© 2005 - 2025 | Trimite document | Harta site | Adauga in favorite |
![]() |
|