![]() | |
![]() |
![]() ![]() |
Politica de confidentialitate |
|
![]() | |
• domnisoara hus • legume • istoria unui galban • metanol • recapitulare • profitul • caract • comentariu liric • radiolocatia • praslea cel voinic si merele da aur | |
![]() |
![]() |
||||||
Proiectul -; o foaie de parcurs pentru o destinatie clara | ||||||
![]() |
||||||
|
||||||
i2l24ls „Proiect” a devenit unul dintre cele mai utilizate cuvinte ale vocabularului de afaceri in general si ale vocabularului actual al limbii romane. Acest lucru se intampla deoarece ne confruntam cu o explozie reala de proiecte la nivelul economiei mondiale. Tendint a exista -; poate chiar mai pregnant -; si la nivelul Uniunii Europene. Proiectele de orice tip, mari sau mici, de anvergura sau la scara mai redusa reprezinta modalitatea prin care organizatiile supravietuiesc in mediul economic actual. Proiectele au devenit atat de complicate, de diversificate si de complexe, incat s-a creat si o anumita teama in jurul lor, un tip de percept ie potrivit careia derularea unui proiect reprezinta o performanta aproape iesita din comun, care poate fi realizata doar de un numar restrans de „initiat i”. Ca si in cazul altor domenii, teama provine de multe ori din nestiinta. Dupa cum subliniaza un autor de succes, „principiile managementului proiectului sunt simple, iar cea mai complexa tehnica necesita maxim 10 minute pentru a fi asimilata”1. Nu impartasim in totalitate aceasta perspectiva -; incurajatoare, de altfel. Atunci cand proiectul presupune cateva zeci sau chiar sute de activitat i, cand aceste activitat i sunt dependente unele de altele -; unele se desfasoara in paralel, altele sunt interdependente, in sensul ca inceputul lor depinde de incheierea (cu succes) a altora, atunci cand resursele, de o varietate deosebita, trebuie alocate in momente de timp dife rite, in cantitati diferite, cand finantarea provine din mai multe surse, cand banii de la o anumita sursa vin in transe, cand exista mai multi parteneri cu diverse grade de impli care in proiect, cand echipa de proiect este asamblata din diferite departamente ale or ganizatiei, cand o parte din activitati este subcontractata catre terti, managementul proiectelor incepe sa devina o activitate cat se poate de complexa si de riguroasa, in nici un caz usoara sau care poate fi abordata superficial. De multe ori, cuvantul este folosit in mod excesiv sau inadecvat, iar intelegerea pro ceselor si a activitatilor care pot fi reunite sub aceasta denumire penduleaza intre doua extreme: de la ideea ca, in zilele noastre, „totul este (sau a devenit) un proiect”, pana la cea opusa, ca proiectele exista de cand lumea, ca nu exista nimic nou care sa justifice proeminent a -; chiar centralitatea acestui concept -; in activitatea de management, ca dis cutia cu aer de profesionalism si tehnicitate in jurul „proiectelor” nu reprezinta decat un „moft”, o moda trecatoare. Este adevarat ca, astazi, managementul proiectelor include si o nota legata de moda3. Titlul de „manager de proiect” este in voga, suna bine, impune, atrage un tip de respect amestecat cu admirat ie. Dar utilizarea obositoare a termenilor de „proiect”, „manage mentul proiectului”, „activitatea prin proiecte”, „managementul prin proiecte”, Pornind de la aceste consideratii, vom incepe prima parte a lucrarii prin anumite precizari -; consideram noi lamuritoare -; cu privire la posibile definit ii ale proiectului, ale organizat iei centrate pe proiecte si ale managementului de proiect. Dupa expunerea principiilor fundamentale ale managementului proiectelor, vom dedica o sectiune etapelor pe care le parcurge orice proiect, denumite si ciclurile de viata ale proiectelor - conceperea; planificarea/dezvoltarea ideii de proiect, declansarea proiectului/formarea echipei, derularea/executia, monitorizarea, inchiderea. Domeniile de expertiza ale managementului proiectelor -; in numar de noua -; vor atrage atent ia asupra faptului ca profesia de manager de proiect este una deosebit de complexa, care reuneste abilitat i si deprinderi dintre cele mai diverse, intre care cele referitoare la managementul riscului si managementul armonizarii proiectului sunt cele mai noi. In sfarsit, dedicam o sectiune de sine statatoare managementului riscului, vazut nu atat drept o modalitate de a evita evenimentele negative, cat o cale de a face fata incertitudinii si de a o exploata prompt in propriul avantaj. A doua parte a lucrarii are un caracter prin excelenta aplicat, constituind un ghid practic de elaborare a unei propuneri de proiect. Recomandarile sunt formulate mai ales cu referire la proiectele care tintesc obtinerea unei finanta ri nerambursabile, dar consideram ca ele pot fi urmate cu sanse considerabile de succes in cazul oricarui tip de proiect. Sugestiile oferite sunt intotdeauna urmate de exemple extrase din propuneri reale de proiecte, majoritatea castigatoare. Ne exprimam increderea ca parcurgerea acestor exemple si adoptarea unora dintre recomandari vor inlatura teama asociata momentului in care trebuie sa treceti la elaborarea propunerii, vor face din aceasta activitate -; deosebit de laborioasa si de minutioasa -; una antrenanta si chiar placuta, oricum, una pe care sa o puteti desfasura cu succes. |
||||||
![]() |
||||||
![]() |
||||||
|
||||||
|
||||||
Copyright© 2005 - 2025 | Trimite document | Harta site | Adauga in favorite |
![]() |
|