Publicitate joaca un rol important in sistemul economic, social politic
si cultural al unei tari. Importanta acestui rol este, dupa parerea multor economisti,
direct proportionala cu gradul de dezvoltare al tarii respective.
1.Impactul asupra economiei
Publicitatea are un efect pozitiv asupra economiei deoarece stimuleaza cererea
de bunuri si servicii. Producatorii stiu ca publicitatea poate sa vanda
rapid un produs. Daca un produs are succes o parte din profiturile realizate
din vanzarea lui pot fi folosite pentru dezvoltarea si promovarea de noi
produse. Stimuland crearea de noi produse, publicitatea ajuta la cresterea
concurentei. O concurenta mai mare inseamna preturi mai mici si calitate
superioara de aceasta beneficiind consumatorii si economia in ansamblul
ei. Un alt argument ar fi faptul ca publicitatea, ajutand producatorii
sa-si vanda produsele in cantitati mari, are ca efect scaderea costurilor
pe unitatea de produs si drept urmare acestia isi vor permite sa vanda
produsul mai ieftin. s1y12yy
Privita dintr-un alt unghi publicitatea poate fi considerata doar o risipa de
bani. Cheltuielile publicitare sunt incluse in costul produsului si in
cele din urma consumatorul este cel care plateste mai mult. Exista curente de
opinii care spun ca majoritatea reclamelor incurajeaza consumatorii sa
consume o marca in locul alteia. Conform acestui punct de vedere publicitatea
are ca efect principal miscarea vanzarilor de la o companie la alta lucru
din care economia, pe ansamblul ei, nu are nimic de castigat.
2. Impactul social
Publicitatea poate avea o arie larga de repercusiuni asupra societatii. Unele
critici spun ca aceasta incurajeaza materialismul facandu-i pe consumatori
sa creada ca cu cat cumpara mai multe produse cu atat vor fi mai
fericiti. Aceasta afirmatie se argumenteaza pornind de la teoria ca reclamele
au creat o cultura a consumatorului in care cumpararea de produse noi
devine fundatia valorilor, placerilor si scopurilor societatii.
O alta categorie de critici se refera la efectul pe care l-a avut publicitatea
asupra femeilor si minoritatilor rasiale. Reclamele din anii ’50 prezentau
femeile ca obiecte sexulae sau decorative. Desi milioane de femei aveau deja
locuri de munca, reclamele anilor ’60 continuau sa prezinte femeia casnica.
Dupa anii ’60, probabil ca efect al miscarilor feministe si a cresterii
a puterii lor economice reclamele au inceput sa prezinte femeile in
roluri profesionale. Oricum multe din reclamele zilelor noastre se concentreaza
inca asupra sexualitatii feminine.
Felul in care reclamele prezentau minoritatile rasiale a fost de asemenea
foarte nociv. Inainte de 1960 americanii de origine africana apareau in
reclame in situatii de inferioritate. Ca urmare a miscarilor pentru drepturile
omului, incepand cu anii ’80 reclamele in care apareau
negri ii prezentau in posturi ca: studenti, muncitori sau oameni
de afaceri.
Reclamele au un impact social major prin sustinerea comunicarii mass-media.
Datorita reclamelor mijloacele de comunicare si informare in masa sunt
gratuite sau costa foarte putin. Ziarele, revistele, posturile de radio, televiziunile,
toate au ca sursa principala de venituri publicitatea. Fara aceasta sursa de
venit acestea nu ar exista sau nu s-ar fi dezvoltat asa cum le vedem astazi,
ar fi fost mai putin interesante, mult mai scumpe si intr-o anumita masura
ar fi fost controlate de stat prin subventiile acordate.
In acelasi timp, unele critici atrag atentia ca datorita faptului ca joaca
un rol atat de important in economie, publicitatea ar putea avea
o influenta exagerata asupra canalelor media de stiri si din aceasta cauza ar
putea ingradi „curgerea” libera a informatiei. De exemplu
reporterii si editorii vor sovai in momentul in care ar trebui sa
prezinte o stire negativa legata de un sponsor important. Ca rezultat societatea
s-ar putea sa nu fie prevenita despre o eventuala actiune nociva a acelui sponsor.
Cei mai multi membri ai canalelor media de stiri neaga existenta unei asemenea
presiuni din partea sponsorilor. Exista insa si voci care recunosc ca
nu ar putea sa fie foarte agresivi in scrierea unui articol care ar putea
deranja un sponsor important.
Exista si alte modalitati in care publicitatea poate avea un efect negativ
asupra mijloacelor de informare si implicit asupra societatii. De exemlu, copaniile
care isi fac publicitate la televiziune vor prefera programele cele mai
populare, lipsite de controverse, pentru a evita ofensarea anumitei parti a
audientei. Acest lucru determina televiziunile sa produca cu preponderenta acest
gen de emisiuni. Drept urmare societatii i se ingradeste dreptul de a
vedea programe de divertisment extrem de originale sau mai nonconformiste sau
programe de stiri referitoare la anumite teme mai controversate.
Pentru ca sponsorii sunt interesati ca reclamele lor sa ajunga in special
la consumatori cu varsta cuprinsa intre 18 si 34 de ani, show-urile
de televiziune sunt construite de multe ori pentru a atrage aceasta categorie
de varsta. Daca rating-ul unui show scade si nu atrage tipul de public
la care sponsorul doreste sa ajunga, suportul pentru acest show va fi retras
si cel mai probabil acesta nu va mai fi produs.
Impactul televiziunii asupra copiilor beneficiaza de o mare atentie in
ultimul timp. Cercetarile facute in aceasta directie au dus la concluzia
ca acestia privesc reclamele de televiziune ca pe o emisiune oarecare si ca
urmare nu reactioneaza critic la mesajele transmise de acestea lucru care ii
face extrem de vulnerabili. Cercetarile facute au aratat faptul ca multi adolescenti
isi fac din peronajele feminine si masculine care apar in reclame
niste standarde de frumusete pe care incearca apoi sa le atinga cu orice
pret si prin orice metode lucru care nu poate decat sa le faca rau.
3. Impactul asupra politicii
Publicitatea este in zilele noastre o componenta majora a campaniilor
electorale si prin urmare are o mare influenta asupra procesului democratic
in sine. Publicitatea politica da candidatilor posibilitatea de a-si face
cunoscute opiniile legate de diverse probleme. Acest tip de publicitate este
foarte importanta mai ales pentru candidatii la pozitii inalte in
stat (presedintie, parlament) deoarece ajunge la foarte multi oameni deodata.
Candidatii o mai pot utiliza pentru a raspunde loviturilor date de contracandidatii
lor.
Datorita costurilor foarte mari ale publicitatii TV campaniile electorale au
devenit foarte costisitoare obligand astfel candidatii sa stranga
bani chiar si dupa ce au fost alesi. Se poate spune ca acest lucru pune in
pericol procesul democratic deoarece cei alesi vor avea anumite obligatii fata
de cei care au contribuit financiar la campaniile lor electorale. S-a propus
la un moment dat ca reclamele politice sa fie transmise gratuit dar televiziunile
si posturile de radio s-au opus cu vehementa.
Criticile referitoare la publicitatea politica mai afirma faptul ca in
ultimii ani un spot TV de 30 de secunde a devenit mai important intr-o
campanie electorala decat o discutie pe anumite probleme. Ca rezultat
votantii sunt bombardati cu reclame in loc sa li se faca cunoscute parerile
candidatilor cu privire la problemele importante ale tarii. Din acest punct
de vedere candidatii tin sa se asemene din ce in ce mai mult cu un produs
care se inncearca a fi vandut cat mai bine.
4. Impactul cultural
Reclamele pot afecta valorile culturale ale unei tari. De exemplu unele mesaje
publicitare incurajeaza individualismul agresiv, lucru care poate fi in
opozitie cu valorile culturale traditionale ale unei tari unde colectivul sau
grupul este mai important decat individul sau unde umilinta si modestia
sunt preferate agresivitatii. Datorita globalizarii economiei mondiale corporatiile
multinationale folosesc de multe ori aceeasi reclama pentru a promova un produs
in mai multe tari. Unele critici spun ca acest lucru ajuta la distrugerea
diferentelor culturale lucru care duce la o omogenizare din ce in ce mai
accentuata a culturilor nationale.
Totusi, multe reclame au un caracter universal, depasind barierele culturale
sau chiar contribuind la dezvoltarea culturii.
https://www.stiucum.com/marketing/principiile-marketingului/index.php
