p2u15ul
Se poate afirma cu destula siguranta ca proiectele -; vazute simplu ca actiuni cons transe de timp si ghidate de un obiectiv precis -; caracterizeaza, in general, actiunea umana. Istoria ne ofera exemple de proiecte celebre, complexe, sofisticate, derulate de-a lungul multor ani, care au produs rezultate remarcabile, cum ar fi construirea Piramide lor sau a Marelui Zid Chinezesc.
Cu toate acestea, ca domeniu complex, de sine statator, managementul proiectelor dateaza aproximativ din perioada celui de-al doilea razboi mondial. Un manual de spe cialitate4 considera ca momentul care marcheaza transformarea managementului pro iectelor in disciplina si profesie de sine statatoare il reprezinta derularea Proiectului
Manhattan, care avea ca obiectiv construirea bombei atomice. Un proiect de o asemenea anvergura a necesitat o disciplinare a eforturilor umane si materiale si a impus o abor dare sistematica a metodelor de management. Proiectul Manhattan a atras atentia asu pra nevoii de specialisti in managementul proiectului, ca o categorie profesionala dis tincta de cele implicate in mod traditional intr-un proiect. Dupa aceea, presiunile pentru structurarea activitat ii pe proiecte, pentru cresterea profesionalismului cu care sunt con duse proiectele au venit mai ales dinspre domeniul informaticii si al industriilor de
inalte tehnologii, catre care s-au indreptat cu preponderenta substant iale fonduri de cercetare si dezvoltare. Treptat, managementul proiectelor a trecut din zona marilor companii private si in sectorul public. Astazi, managementul proiectelor incepe sa devi na o opt iune si o direct ie urmate de universitat i, ministere, agent ii guvernamentale, industrii de aparare si aerospatiale, primarii, prefecturi, asociatii, intreprinderi mici si mijlocii, organizatii neguvernamentale, fundatii, scoli etc.

Dupa cel de-al doilea razboi mondial, intensificarea competit iei economice la nivel global a impus un nou mod de a concepe dezvoltarea in termeni de proiect. Accentul se pune pe elaborarea si implementarea strategiilor coerente de dezvoltare, pe planificare si organizare, deci pe proiect. Aceasta tendinta este cu atat mai pregnanta la nivelul
Uniunii Europene unde, sub impactul necesitat ilor de integrare, managementul proiec telor tinde sa devina principala forma de existenta in mediul economic.
Universitat ile (mai ales cele americane) au raspuns prompt noilor realitat i si tendinte si au dezvoltat programe academice de managementul proiectelor, init ial sub forma de ateliere, module, sect ii, ajungand cu timpul pana la studii universitare complete, pro grame de masterat sau chiar doctorate. Pentru a ocupa postul de „manager de proiect”
(la un nivel performant), este suficienta pregatirea de tip MBA, sau licent a in Manage ment organizational, de exemplu. Dar, exista din ce in ce mai multe solicitari pentru studii focalizate pe managementul proiectelor si universitati de prestigiu incep sa ofere programe complete -; Boston University, George Washington University, Berkeley Uni versity (Statele Unite), Manchester University (Marea Britanie), Projekt Management
Group -; Wirtschaftsuniversitat Wien5 (Austria), Athabasca University (Canada), Ecole
Supérieure de Commerce de Lille (Franta).