Piata internationala reprezinta locul unde se comercializeaza marfurile si serviciile realizate in diverse economii nationale, unde se desfasoara activitati economice in forme variate si utilizand mijloace si metode diferite. Ea este punctul de plecare in productia de marfuri si servicii destinate satisfacerii necesitatilor partenerilor externi. d6q12qc
Piata internationala reprezinta un ansamblu alcatuit din cererea si oferta de marfuri, din conditiile confruntarii si de realizarii acestora si din relatiile economice ce iau nastere cu acest prilej intre parteneri din diferite tari. Actelor si relatiilor de vanzare-cumparare proprii pietei internationale le este caracteristic elementul de extraneitate, iar realizarea finala a cererii si ofertei, in urma actelor de piata, are loc, in general, in afara granitelor intre care acestea se formeaza.

Piata internationala e formata din fluxuri de bunuri si servicii. Astfel, ca suma a tuturor actelor de vanzare-cumparare se obtine piata mondiala. Ea reprezinta ansamblul raporturilor ce se stabilesc pe baza cererii si ofertei provenite din tari diferite si imbraca forma actelor si faptelor de schimb international, concretizandu-se in tranzactii economice internationale.
In cadrul relatiilor la nivel mondial vom regasi ca elemente componente 3 tipuri de piete:
- Piata interna
- Piata externa
- Piata internationala
In mod curent, atunci cand vorbim despre o piata din afara granitelor unei tari pe care se realizeaza tranzactii, folosim notiunea de piata externa.

Caracteristicile pietei internationale:

1. Extrema eterogenitate = data atat de imensa varietate de bunuri, servicii si idei care formeaza obiectuul exportului si importului, de numarul exrem de mare al participantilor la actele de schimb, cat si de conditiile de comercializare specifice.
Caraterul eterogen se extinde si aupra dimensiunilor si structurilor foarte diferite ale diverselor segmente ale pietei internationale: pentru anumite marfuri avem piete mari si foarte mari, in timp ce pentru altele sunt relativ mici.
2. Dezvoltarea economica = in functie de dezvoltarea economica generala a tarilor in cauza se constata modificari ale pietei. De cea mai mare importanta sunt evolutiile care insotesctransformarea unei economii preponderent bazate pe agricultura in una industriala, deoarece fiecare tip de economie determina anumite caracteristici pietei si face necesare sisteme de marketing de tipuri diferite.
Sub aspect structural trebuie realizata diferenta dintre pietele diversificate care au ca obiect o gama variata de marfuri si cele nediversificate. Piata internationala se diversifica pe masura sporirii posibilitatilor tehnice de realizare a unei game tot mai largi de produse si sortimente si in raport cu sporirea varietatii cererii externe pentru fiecare marfa.
3. Caracterul necontrolabil al pietelor de catre cei care participa la relatii de schimb reprezinta o alta caracteristica. Exportatorii si importatorii stabilesc conditii de schimb in functie de raportul dintre cerere si oferta, de pozitia lor in cadrul pietei, de costuri. De asemenea, pe fiecare piata se simte influenta mai mare sau mai mica a organelor statale respective.
4. Caracterul concurential - datorita competitiei permanente intre participantii la schimburile economice internationale, raportul dintre cerere si oferta si conditiile de comercializare se afla intr-o dinamica permanenta. Concurenta se manifesta cu intensitati si forme diferite, in functie de specificul pietei pentru fiecare marfa, de conjunctura existenta in fiecare moment, de numarul purtatorilor cererii si al ofertantilor, de volumul cererii si ofertei etc. In mod practic, nu exista situatie in care sa nu apara o anumita competitie internationala.
5. Dinamismul = reprezinta un element caracteristic pietei internationale. In acest sens, este relevanta evolutia comertului international, al carui volum se modifica in permanenta, pe perioade mai lungi constatandu-se o tendinta de crestere a acestuia si de devansare a cresterii productiei.

Dincolo de aceste elemente, fiecare piata are specificul sau in functie de modelul de dezvoltare a diverselor tari, de structura socio--economica a acestora, de natura marfurilor care fac obiectul relatiilor de schimb. Chiar si trasaturile generale au nuante specifice de la o piata la alta.